Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală, Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVII(2017), nr. 367(1 –15 Februarie)

Scrisoare pastorală, Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVII(2017), nr. 367(1 –15 Februarie)

Dragii mei enoriași!

               Struțocămila. Acest cuvânt a fost folosit prima dată de către Dimitrie Cantemir în cartea sa Descriptio Moldaviae(Descrierea Moldovei). Este denumirea dată unui personaj politic, vrând să arate prin aceasta că respectivul este lipsit de identitate, este o creatură bizară, care încearcă să joace roluri diferite, improprii, după cum bate vântul, după cum e vremea și vremurile. Denumirea aceasta a fost dată de la Cantemir încoace unor politicieni români, unor oameni de nimic.

           Știam că plagiatul, adică furtul, este la modă. Se copiază teze de doctorat și de licență, cărți, tot felul de referate și situații, se plagiază în majoritatea domeniilor de activitate, dar nu credeam că se plagiază și în domeniul religios, iar struțocămilele pot fi întâlnite și aici. Și, totuși!

           În câteva zile am privit la televizor, pe un post oarecare, unde o sectă religioasă își desfășura activitatea. Curiozitatea m-a făcut să zăbovesc o vreme, ba chiar să revin, tocmai pentru a cunoaște cât de cât ce fel de  specimene conduc adunările respective și ce metode și mijloace folosesc. Am rămas uimit și stupefiat,  când am văzut cu câtă ușurință își încalcă propriile precepte religioase, cu scopul de a păcăli adepții. Despre secta respectivă învățasem în școală câte ceva, mai citisem apoi când avusesem prilejul și acum aveam posibilitatea să văd în ce măsură se potrivește ceea ce e pe hârtie cu ceea ce se practică. S-o luăm pe rând:

               Întemeietorii sectei respective batjocoreau, printre altele, Sfânta Cruce, pe Maica Domnului, Sfânta Tradiție, sfinții, Sfintele Taine, adică Botezul, Mirungerea, Spovedania, Împărtășania, Cununia, Maslul și Hirotonia, biserica, icoanele, cât și multe altele.

               Secta își numește clădirile în care ține adunări și servicii religioase ,,casă de rugăciune”. De data aceasta, clăirea sectei nu se mai numea ,,casă de rugăciune”,  ci ,,catedrală a credinței”, plagiind denumirea de Catedrala Neamului din București, pe care o construiește Biserica Ortodoxă Română. Catedrala este cea dintâi dintre bisericile unui oraș, cea mai frumoasă, cea mai încăpătoare, în care slujește ierarhul locului. Iată că sectarii respectivi nu numai că acceptă denumirea de biserică, dar își consideră clădirea lor ,,cea dintâi dintre biserici”. Asta pentru a induce în eroare pe credincioșii lor, care vin din rândul credincioșilor creștini ortodocși.

           Când au început să se infiltreze în România, sectarii respectivi aduceau publicații, pe care nu găseai semnul Sfintei Cruci, tocmai fiindcă ,,învățătura” sectei respective nu accepta cultul Sfintei Cruci. Creștinii ortodocși recunoșteau imediat că publicațiile respective sunt sectare, fiindcă nu aveau semnul Sfintei Cruci. Mai marii sectei și-au călcat în picioare doctrina și au adoptat semnul Sfintei Cruci. L-au pus pe Bibliile tipărite de ei, pe casele de rugăciuni, pe pereții acestora și pe publicațiile lor, tocmai pentru a-și păcăli adepții. Mai mult, în timpul adunării sectei, au întins o fâșie de pânză lată de peste un metru și suficient de lungă ca să ajungă de la un capăt la altul al încăperii respective. Altă bucată de pânză colorată, la fel de lată, a fost întinsă pe lățimea încăperii, dând imaginea unei cruci imense. De acea pânză trebuia să se atingă fiecare ,,credincios”, pentru a i se transmite ,,harul” propagat de noul ,,episcop” aflat pe scenă.

             Secta respectivă nu admite Preoția, respectiv Taina Sfintei Hirotonii.  Prin această Sfântă Taină se transmite harul preoției sau al arhieriei de la Mântuitorul, prin Sfinții Apostoli, până în zilele noastre. Iată că am nimerit o scenă caraghioasă: un pastor venit din străinătate ,,hirotonea” pe un ,,frate” român. Mai precis, unul cu cravată punea mâinile pe capul altuia cu cravată și… gata, l-a făcut ,,episcop”, împuternicindu-l astfel să ,,hirotonească” ,,preoți” pentru secta respectivă.

            Secta face infarct când vine vorba de Sfânta Tradiție. Noi știm că Sfânta Tradiție este formată din scrierile Sfinților Părinți, hotărârile sinoadelor ecumenice, cărțile de slujbă, rânduielile liturgice privind conținutul și desfășurarea Sfintelor Taine și Ierurgii, normele canonice etc.  Mântuitorul și Sfinții Apostoli nu au dat niște rânduieli privind veșmintele preoțești și arhierești. Nu găsim asemenea reglementări în Sfânta Scriptură.  Acestea  s-au constituit în timp, ca o necesitate, fiecare element al veșmintelor având semnificații dogmatice și liturgice. Iată că pe scena din încăperea cu pricina a apărut o struțocămilă îmbrăcată în…. veșminte preoțești. Avea felon și sfită  albe, identice cu ale unui preot ortodox. Pe piept, de la gât până la brâu, avea o cruce lată, roșie. Nu mi-am dat seama dacă e vorba de un fel de epitrahil sau este ceva cusut pe felon. Așa ceva am văzut la papa de la Roma, când slujea misa.

             Nici aghiasma n-a fost lăsată de Mântuitorul sau Sfinții Apostoli, ci ea a apărut în cultul Bisericii ca o necesitate, ca un element al Sfintei Tradiții. Indivizii cu pricina au socotit că pot să ,,sară” peste Biserica Ortodoxă ori cea Romano-Catolică și să  ofere ,,credincioșilor” lor ,,apă sfințită de la Iordan”.

          Mai-marii sectei respective, care își jucau rolul pe scenă, încercau să-și convingă adepții că au puterea de a face minuni, în special vindecări. Pentru asta  aduceau când pe unul, când pe altul și-i puneau să spună câte o poveste privind anumite boli de care suferiseră și de care se vindecaseră în mod miraculos, ca urmare a rugăciunilor pastorului respectiv, atingerii cu ,,apă de la Iordan”, atingerii de Sfânta Cruce. Scene de genul acesta se petreceau frecvent după Revoluție pe stadioane, în săli imense. O trupă instruită special își juca rolul, spre uimirea credulilor veniți acolo să asiste la ,,minuni” pe bandă. Puteai vedea acolo cum indivizi cu picioarele în ghips o iau la fugă iepurește, după ce-și punea mâinile pe ei un individ cu rol de pastor. Vedeai cum una care zicea că are  zeci de operații de cancer se ridică tinerește de pe patul de suferință și e gata să joace tenis, ori să facă gimnastică la bară. După ce se termina spectacolul, trupa pleca în alt oraș, ,,bolnavii vindecați” își reluau locul pe targă, inclusiv gemetele și țipetele de ,,durere”. Din nou urma o altă ,,vindecare” și alta și alta. Asta în timp ce credulii căscau gura, uimiți de ,,puterea vindecătoare” a infractorului de pe scenă. Parcă eram  sălbatici din junglă, oameni care-L descopeream pe Dumnezeu prin acele trupe de teatru ambulant.

          Sunt jalnice asemenea manevre ale unor secte de a-și racola adepții cu orice preț și prin orice mijloace. Oameni loviți de suferință și necazuri caută  cu disperare o soluție la problemele lor. Nu-și dau seama mulți dintre ei cum sunt racolați, păcăliți și escrocați de indivizi fără nici un dumnezeu. Credința este o problemă serioasă și un credincios adevărat nu înșeală pe semenii săi, nu joacă ,,alba-neagra” cu speranțele și credința aproapelui. Struțocămile au existat și vor mai exista atâta vreme cât vor exista și suflete ,,căldicele”, care să le creadă, să le urmeze și să se prăbușească împreună în hăul minciunii. Respect credința și convingerile altora, dar să nu facă pe struțocămila!

*

           Păcatele gurii. De multe ori, când spovedesc, aud pe enoriașii noștri spunând: ,,- N-am nici un păcat, părinte! N-am nimic. Cu gura ce-am făcut, în rest, nimic!”

           Ai impresia că te afli în fața unui înger  sau a unui sfânt! Păcatele ,,făcute cu gura” par a fi atât de nesemnificative,  încât nici nu merită amintite, nominalizate. O analiză  cât de succintă ne descoperă, însă, altceva:

           Cu gura poți dezbina familii, prietenii, relații. Este destul să-i spui unui bărbat că ai văzut pe soția lui într-un anumit loc, într-un anumit moment, cu un anumit bărbat. Tu, cu fapta, n-ai făcut nimic, ești… ușă de biserică! Cu vorba ta, însă… Poți să provoci scandal între soț și soție, poți cauza o crimă, poți să determini pe cei doi să divorțeze și să rămână copiii pe drumuri, marcați pentru tot restul vieții. Poți distruge fericirea unui cămin,  niște idealuri.  Șoptești, cu gura, bineînțeles, unuia că fratele său a zis sau a făcut ceva, care ar putea să-i fie lui nociv, dăunător. Intriga ta poate cauza ruperea relațiilor frățești pentru totdeauna între cei doi. Până atunci ei erau ca unul, se iubeau, se ajutau, se bucurau când se întâlneau; de acum încep să se certe, să se bată, să se judece, să se urască, să-și devină dușmani! Tu, n-ai făcut nimic, decât așa…., ai dat din gură, n-ai nici o vină, ești curat ca lacrima…..!

            Cu gura poți depune mărturie  împotriva cuiva, fie în discuțiile pe care le ai zi de zi cu  semenii, cu consătenii, cu colegii de muncă. Îl poți discredita pe un om cinstit, drept, integru prin niște simple șoapte rostite la urechea unui sau altuia. Mai mult, te poți duce în instanță să depui mărturie acolo și păcatele tale ,,nevinovate”, făcute ,,cu gura” să ducă la ani grei de închisoare oameni nevinovați.  A rămas de o tristă celebritate cazul unei bătrâne din Gorj din anii trecuți. Depusese mărturie mincinoasă împotriva unui consătean cu care era în dușmănie. În baza acestei mărturii, omul fusese condamnat pentru viol și crimă la peste douăzeci și cinci de ani de închisoare. După doisprezece ani, iată că bătrâna a ajuns pe pat de moarte și, la ultima spovedanie, i-a spus preotului adevărul, că ea a mințit, când a spus că vecinul ei a săvârșit crimele pentru care a fost condamnat. Preotul a convins-o să declare aceasta oficial, ceea ce bătrâna a și făcut. S-au prezentat autoritățile la ea și i-au luat declarațiile cuvenite și astfel un om nevinovat   a ieșit din închisoare.  Cine i-a mai dat înapoi cei doisprezece ani? Bătrâna nu făcuse decât niște păcate…. cu gura!

          Cu gura rostim blesteme asupra semenilor noștri și mai ales asupra copiilor și nepoților. Am cunoscut mai multe cazuri, când blestemul părinților ,,s-a lipit” asupra copiilor. Aceștia au avut de toate în casele lor, numai bucurii n-au avut! Poate că vina copiilor nu a fost atât de mare, ca să se justifice blestemele părintești! Poate că înșiși părinții au regretat mai târziu că și-au blestemat copiii, dar era prea târziu! De! Păcate mărunte, ,,făcute cu gura!”

          Cu gura rostim drăcuituri, înjurături și alte ocări, care privesc persoane și lucruri din cer și de pe pământ! Cum poți să spui că n-ai nici un păcat, ci doar … ,,câteva făcute cu gura”, când înjuri de Dumnezeu, de Hristos, de Cruce, de Grijanie, de Biserică și așa mai departe!?

           Exemplele ar putea continua. Sunt suficiente și acestea, ca să ne dăm seama că sub perdeaua păcatelor ușoare, săvârșite ,,cu gura”, se pot ascunde păcate grele, care să ne afunde și pe noi, cât și pe cei din jurul nostru. Tocmai de aceea este nevoie ca să fim atenți la vorbele noastre, așa cum suntem și la faptele noastre, ba chiar și la gândurile noastre, care pot deveni semințele faptelor și vorbelor noastre. Pe aceeași gură iese și blestemul și binecuvântarea; pe aceeași gură iese și bârfa și aprecierea; cu aceeași gură zidim sau distrugem sufletul nostru și pe-ale semenilor noștri. Pe aceeași gură ies înjurături, dar și rugăciuni. Dumnezeu ne-a dat gura, ne-a dat mintea și cuvântul, ne-a dat cugetul sau conștiința, făcându-ne să înțelegem ce e bine și ce e rău. Ne-a mai dat însă și libertatea de a alege între bine și rău, dintre a face și a nu face, dintre a zice și a nu zice.

           În filozofia indiană este o afirmație înțeleaptă, care ar putea fi călăuză pentru fiecare dintre noi: ,,Ești stăpânul vorbelor pe care nu le-ai spus și sclavul celor pe care le-ai spus!”

           Cine are urechi de auzit să audă!

*

            Sfaturi părinteștiDin cartea Dăruind vei dobândi Părintelui Nicolae Steinhardtmai cităm(continuare):

           ,,Îl slăvim pe Domnul Iisus Hristos: 15. Lăsând nevinovăția copilăriei să ne roureze sufletul și să ne vindece de uscata respectabilitate, întocmai ca Zaheu care, om în toată firea, nu s-a rușinat să se cațere în pom ca să-L vadă mai bine pe Iisus;

16. Veghind, păstrându-ne treji, dar nepunând mare preț pe tăria noastră, știind că duhul e osârduitor, dar trupul neputincios, iar noi oricând capabili de slăbiciune, de cădere (n-a grăit Fericitul Filip Nerri: ține-mă Doamne de urechi că altminteri Te vând ca Iuda?)

17. Fiind modești, recunoscători, iubindu-L pe Domnul din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul și toată virtutea noastră;

18. Ferindu-ne de șovăială și impunându-ne a fi statornici în hotărâri;

19. Fiind înțelepți ca șerpii, nu numai  blânzi ca porumbeii;

20. Crezând neclintit în Cuvântul lui Iisus, păzindu-l, mâncând și bând la vremea potrivită preacuratul trup și scump sângele Domnului, dându-ne bine seama: cât de fericiți suntem că ne învrednicim de aceasta, că niciodată n-a vorbit un om cum vorbește Hristos, că ne putem numi prieteni ai Săi;

21. Grăind vorbe bune ori săvârșind gesturi de compasiune față de semenii noștri, de simpli oameni, în ocaziile cele mai întâmplătoare și mai mărunte, nesfiindu-ne a fi politicoși, a schița un zâmbet binevoitor până și unui străin, spre exemplu insului care, după ce fără de voie ne-a lovit cu cotul, își cere scuze;

22. Descoperindu-ne capul când salutăm, răspunzând negrăbiți când ni se pune o întrebare, când ne cere cineva să-i arătăm drumul – lucruri mici, profane, de nu și triviale! Dar din categoria celor care prisosesc stricta dreptate și, în consecință,  plăcute lui Hristos;

23. Și-L mai slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai cei sărmani, ci în general cei care nu se bucură de atenția și cinstirea semenilor; cei uitați sau părăsiți – acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine;

24. Oprindu-ne de la păcate, devenind adevărați creștini, orice am fi fost înainte de trezire, cu oricare urâte păcate ne-am fi murdărit;

25. Scriind, pictând ori compunând (cei care pot) capodopere. Toate au fost și sunt create numai în starea harului sfinților (Sf. Iustin: „Toate câte filosofii și legislatorii le-au gândit și le-au spus frumos, le-au elaborat grație părții de Logos aflătoare în ei.”)

26. Sărutând pe cei leproși: orice ins izolat, prigonit, ocărât pe nedrept, de care căpătuiții, rostuiții, chivernisiții, slugarnicii se feresc și se tem, e un lepros vrednic de a fi sărutat;

27. Refuzând a ne zgâi la cel în suferință și descumpănire, rugându-ne așa cum știm, chiar dacă nu cunoaștem la perfecție tipicul rugăciunilor (și poate nici Tatăl nostru, ca în povestirea cu cei trei sihaștri de pe insulă, care nu-l știau, dar umblau pe mare);

28. Neprecupețindu-ne vremea, zăbovind ca samarineanul cel milostiv pentru a veni în ajutorul păgubiților, accidentaților, nenorociților;

29. Aducându-ne mereu aminte că în orice semen al nostru sălășluiește suflarea lui Dumnezeu, adică o fărâmă de spirit divin și purtându-ne cu el ca atare.

Să nu se îngrijoreze nimeni. Enumerarea de mai sus e strict exemplificatoare. Suntem neîncetat îmbiați cu posibilitatea de a ne recunoaște și vădi ucenici feluriți și neabătuți ai lui Iisus Hristos. Oricui îi este oricând dat – nu numai în momente eroice – a-L mărturisi. Și poate că această mărturisire, zi de zi, în împrejurări modeste și mărunte, nu-i deloc mai ușoară decât cea eroică de care nu toți avem parte. Numărul drumurilor prin care Îi putem vădi dragostea, încrederea și devotamentul nostru este infinit.

Toți Îl slăvim pe Hristos numai pe măsura darului, puterii și priceperii noastre, potrivit stilului nostru, ar zice Blaga.”

*

           ,,Din țară-n țară”. Redăm mai jos un cântec al renumitei artiste Adriana Antoni, care poate fi socotit ca o adevărată radiografie a realităților de azi, din sufletul nostru și din jurul nostru:

,,Merg pe drumul țării mele și-mi vine să plâng,

Și cu neputință pumnii la piept eu mi-i strâng!

Că mi-e greu să văd pământul rămas nelucrat

Și  pe mulți în țări străine cât de greu se zbat!

 

Și-am să cânt din țară-n țară, să-i întorc acasă iar,

Să-i întorc la rădăcini, să nu mai fie străini,

Să nu mai văd nici o poartă cu măicuțe care-așteaptă,

Pruncii părinții să-i știe nu doar din fotografie!

 

Pleacă părinții de-acasă doar pentru copii,

S-aibă ce pune pe masă, s-aibă bucurii!

Dar în fiecare noapte s-aud rugăminți,

,,Înger, îngerașul meu, adu-mi-i pe-ai mei părinți!”

 

Și-am să cânt din țară-n țară, să-i întorc acasă iar,

Să-i întorc la rădăcini, să nu mai fie străini,

Să nu mai văd nici o poartă cu măicuțe care-așteaptă,

Pruncii părinții să-i știe nu doar din fotografie!

 

Țara e tot mai săracă, chiar de-avem pământ,

Tinerii nu-l mai lucrează, pe bucăți îl vând!

Cei bătrâni au rămas singuri și pe rând tot mor,

Cu pământu-nstrăinat și cu prea mult dor!

 

Și-am să cânt din țară-n țară, să-i întorc acasă iar,

Să-i întorc la rădăcini, să nu mai fie străini,

Să nu mai văd nici o poartă cu măicuțe care-așteaptă,

Pruncii părinții să-i știe nu doar din fotografie!”

*

            File de jurnal – 19 febr. 1982. ,,La ferma de la Bârda lucrurile merg tot mai rău. Inginerul C. și tehnicianul L. joacă toată ziua table ori dorm(…). Tehniciana M. B. fumează țigară din țigară și păzește de la fereastra biroului, ca nu cumva să-i surprindă vreun control inopinat stând degeaba. Muncitorii sunt de capul lor. Au adus vreo 20 de câmpeni de la Bălăcița și tot pe atâția maramureșeni. Aceștia, nesupravegheați și necunoscători ai tehnologiei tăierii pomilor, pierd timpul pe  lângă foc. Îi plătește însă cu 120 lei/zi, la care se adaugă masa și casa. Muncitorilor angajați nu li se mai dau reținerile pentru plan pe anul trecut. De asemenea, nu le mai dau nici banii pe concediile din decembrie, tot pentru neîndeplinirea planului. În categoria acestora intră și tăticu. Pe de altă parte, l-au trimis pe Duțoniu Sever cu 20 litri de țuică la directorul Băncii de Investiții pentru ca să aprobe o sumă pentru preme.  Suma s-a eliberat și șefii au luat câte 400 lei premă.

             Conform ultimelor decrete, fiecare  unitate a fost obligată să-și asigure necesarul de hrană. Acestor măsuri s-a conformat și ferma de la Bârda. Pentru aceasta s-au cumpărat vreo 15-20 porci. Cât a fost vremea bună, porcii au stat în stare de semisălbăticie prin plantația de pomi. Doar din când în când era prins câte unul și adus jertfă cu prilejul venirii unor șefi mai mari decât șefii fermei. Când a venit iarna, porcii au fost băgați la coteț. Cotețul n-a mai fost curățat. S-a făcut acolo un iad, în care bieții porci abia mai mișcă ciolanele înghețate. Porumbii nefurați de pe tarlaua fermei au fost aduși la sediu, dar n-au putut să asigure nici hrana celor cca. 150 porumbei și nenumăratelor găini ale inginerului. Porcilor nu li s-au dat porumbi. Singura lor hrană a fost câte o furcă de fân, pe care o aruncau oamenii din când în când, de milă. Mai rămăsese în curte o grămadă de mere înghețate și stricate. Din acea grămadă se taie câte o bucată cu târnăcopul și li se dă porcilor. Aceștia au slăbit cât au slăbit și apoi au început să moară. Până acum mai sunt vreo șase vii!  Unde ești tu, Țepeș Doamne?

              Ieri, joi, m-am dus la Severin. Când am intrat în librărie, mi-am găsit cartea, Coloana Infinitului, vol. I. Este al XXXV-lea material tipărit până acum și al doilea volum. După o lungă așteptare, iată și acest vis împlinit. Ajută-mă, Doamne, să fac cât mai multe! Amin.

             Lucrez de zor la Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-1979). Mă dor ochii și capul. Mă simt tot mai epuizat. Mi-e teamă să nu fie ceva grav. Doamne, ferește-mă!”

*

           Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Ioan-Cătălin Toncea din București: 1.500 lei; Doamna Ing. Doina Teșilă șiDoamna Pleșan Luminița din Tr. Severin, fiice ale satului Malovăț, Domnul Ceontea Traian din Tr. Severin, fiu al satului Bârda și Doamna Ionescu Floarea din Câmpina(PH): câte 100 lei; Doamna Leonte Daniela din Buzău: 90 lei; Doamna Dragnea Petria din Tr. Severin: 80 lei; Doamna Pițiga Emilia din Timișoara: 70 lei; Domnul Crumpei Valeriu din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț: 60 lei;  Doamnele Prof. Mariana Mocioiu, Cârneci Mariana și  Roman Carmen din Tr. Severin: câte 50 lei;

           Domnul Nistor Vasile din Malovăț a mai achitat 200 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 250 lei; Doamna Mema Elena din Bârda a mai achitat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 120 lei; Domnul Boroancă Ilie din Bârda a mai achitat 50 lei pentru contribuția de cult, totalizând  55 lei;

           Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

           Publicații.   În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Închinare țăranului român, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVIII(2018), nr. 7029(5 ian.), p. 3; La cumpănă de ani, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVIII(2018), nr. 7035(13-14 ian.), p. 3; Zâmbete, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVIII(2018), nr. 7040(20-21 ian.), p. 6; ,,Scrisoare pastorală” – 366, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2018, 2 febr., ediție și on-line(http://www.observatorul. com); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia – Mare(MM), 2018, 12 febr.., ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress. com); pe blogul D-lui Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia), 2018, 9 febr.(http://bentodicablogspot.ro);

*

            Zâmbete. ☺Ultimul studiu medical la nivel naţional a ajuns la concluzia că tot mai mulți țigani suferă din cauza lipsei de fier; ☺ La un medic stomatolog vine o bătrână să-și repare dantura. După ce o consultă, medicul îi spune: ,,– Îmi pare rău, mamaie, dar trebuie să vă pun o placă!”
,,– Nu-i nimic, maică! Dar să fie cu Benone Sinulescu, dacă ai!” ☺,,- Care an durează numai o zi?”
,,- Anul Nou!” ☺,,- Care este cel mai periculos loc din lume?” ,,- Patul. Acolo mor 80% dintre oameni!”

*

           Inspecții. În ziua de 12 febr., parohia noastră a fost vizitată de patru ofițeri – inspectori de la ISU – Mehedinți. La cele două biserici a fost totul în regulă, cu câteva observații mărunte, remediabile. Astfel de inspecții sunt obișnuite în preajma Sărbătorilor Sf. Paști.

*

            Pensionarea. Așa cum menționam încă din anul 2016, Prea Sfințitul Episcop Nicodim a aprobat prelungirea activității preotului Dvs. peste vârsta legală de pensionare. Prelungirea este deocamdată de doi ani, dar sunt șanse de a fi de cinci ani, în funcție de felul cum va funcționa motorul, direcția, frânele, cum va arăta caroseria etc. Și mașinile sunt verificate din doi în doi ani! În numele meu și al Dvs. îi mulțumim Prea Sfințitului Episcop Nicodim pentru înțelegerea și aprobarea dată, astfel încât vom putea să derulăm mai departe proiectele începute. Nu se știe, poate că în cinci ani vor apare niște medicamente, care vor produce reîntinerirea…..! Vom vedea atunci!

*

         Excursii-Pelerinaje.  ► Joi, 29 Martie, organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Bârda – Malovăț – Tg. Jiu – Mânăstirea Lainici – Petroșani – Hațeg – Mânăstirea Prislop – Caransebeș – Mânăstirea ,,Sf. Nectarie” – Mânăstirea ,,Piatra Scrisă” – Orșova – Tr. Severin – Malovăț – Bârda. Costul e de 45 lei/pers.

         ► Joi, 12 Aprilie, vom face o vizită la un azil de bătrâni sau la un orfelinat.

         ►Duminică, 22 Aprilie, împreună cu alte parohii din Tr. Severin, vom organiza o excursie – pelerinaj de o zi pe următorul traseu: Malovăț – Tr. Severin – Craiova – Caracăl – Drăgănești – Mânăstirea Pantocrator(Teleorman) și retur. La Mânăstirea Pantocrator se va participa la Sf. Liturghie arhierească. Cei ce vor merge vor avea prilejul să se închine la Moaștele Sf. M. M. Gheorghe, aduse pentru acea zi de la Sf. Munte Athos. Costul e de 50 lei/pers. Preotul Dvs. nu va participa, fiind în parohie, la programul obișnuit.

*

        Înmormântări: În ziua de 2 febr. am oficiat slujba înmormântării pentru  Teșilă Elisabeta(84 ani) din Malovăț, iar în ziua de 7 febr. pentru  Răulescu Eleonora (87 anidin Bârda. Dumnezeu să le ierte!

*

          Program. În cursul lunii martie avem următorul program e slujbe: 1 Mart.(sfințirea Apei Mici și semințelor la Bârda dimineața; sfințirea Apei Mici și semințelor la Malovăț, la ora 10); 3 Mart.(Bârda-Malovăț); 4 Mart.(Bârda); 10 Mart. (Bârda-Malovăț); 11 Mart.(Malovăț); 17 Mart. (Bârda-Malovăț); 18 Mart. (Bârda); 24 Mart.(Paresimi dimineața în Malovăț-Bârda; seara slujbă la Malovăț, la ora 17); 25 Mart.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 31 Mart. (Malovăț-Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

         Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!                     

                               Pr. Al. Stănciulescu-Bârda