Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » OVIDIU SCRIDON: LINIȘTEA SINGURĂTĂȚII MELE

OVIDIU SCRIDON: LINIȘTEA SINGURĂTĂȚII MELE

Liniștea singurătății mele

Astăzi am ascultat
Liniștea singurătății mele.
Nicio teamă-n jur, nicio supărare.
Doar liniște…și multe amintiri.
Amintiri cu oameni,
Prieteni nedespărțiți,
Amintiri despre momente de extaz,
Despre visuri a căror împlinire
Ar fi trebuit să însemne fericirea,
Bucurii uitate,
Amintiri despre griji fără sens,
Despre probleme ce păreau de nerezolvat,
Amintiri despre reușite, victorii,
Despre succesul care credeam că va fi veșnic,
Amintiri despre iubiri
Fără de care, uneori, credeam că totul e sfârșit,
Iubiri pentru care ți-ai da viața
Și care-n final
Nu valorau mai mult decât toate minciunile,
Răutățile, infidelitățile și trădările înghițite și iertate,
Amintiri despre încredere risipită,
Despre așteptări, despre speranțe,
Despre dorințe și dor,
Amintiri despre tot zbuciumul vieții mele,
Aparent fascinantă.

Liniștea singurătății mele
Mă privește cu înțelepciunea bunicilor,
Amuzată, calmă și atât de familiară;

-Succesul este doar o iluzie!
În cele din urmă, am rămas doar noi doi.
Avem atât de multe să ne spunem.

#tuceaifacutastazi?