Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » SILVIA CINCA: RENAȘTEM

SILVIA CINCA: RENAȘTEM

RENASTEM

Răscolește pământul, respiră
Se zbate-n corzi de-nviere
Pulberea grea a iernii se vântură
Ușoare rafale acoperind lumina
Ființa de iarbă răsărind în cântec de mierlă
Nu doar glasul se-aruncă-n dorinți de iubire
Nu doar raza îmbrățișând caldă
trezește visul renașterii vieții.
Petale se răsfață în joc de-a învieri
Si rădacini își cântă natura în ființă.
Viața se-avântă în trupul primăverii
bătând la ușa unui nou răsărit
In raze vii sărutul dând iubirii
un nou bun venit zorilor,
învierii sufletelor triste
născând fiiința și frumosul naturii
cântând fericirea ascunsă
în adâncul pământului iernii.
Viața strigă cu forța unei noi tinereți
Cu puteri de zbor cu cai înaripați
Strigă bobocul din raze creat
Din vreri de frumos și iubiri de Divin.
Renaștem, din adierea purtătoare de bine
în cânt de privighetori, în adieri de primăveri
Respiră pâmântul, reînvie visele
Speranțele au aripi, suntem oameni noi
Cu planuri mari și vreri îndraznețe.
Trăim, suntem puternici, sădim un alt început
Pe un alt drum presărat de flori în toate culorile
E primăvara pământului, și-a sufletelor noastre.