Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Proza » NUVELE » CORNELIA PĂUN HEINZEL: „THE SHOCK”

CORNELIA PĂUN HEINZEL: „THE SHOCK”

CORNELIA PĂUN HEINZEL: „THE SHOCK”

Translation : Iuliana Costache

Cu mulţumiri scriitorului din Norvegia, care a verificat şi

corectat traducerea, asigurându-i astfel o calitate ridicată

A long heartbreaking whistle, like a desperate wailing penetrates the souls of those who wait on the wings of the boulevard in the center of Bucharest. Every bit of your body shivers. Cold thrills gradually go through you on every inch of the spine. If you were happy, quiet, dreamy, everything would colapse in a split second… It is, however, usual for the inhabitants who live nearby the main arteries of Bucharest. Fifteen minutes later you feel surrounded by a sound explosion. A fire truck, an ambulance or a police car… The intensity of the noise makes every bit of the human body to tremble. Maybe because of the painful, sharp sounds that mix together, that go through you instantly or by the cries that creep you out,that may predestinate something terrible? The sounds get more intense under the night’s watch. At night, very few cars go by. However, some of the long car whistles will suddenly rip you out of the kingdom of dreams, to lead you to the real nightmares.

The telephone’s ringing sounds seemed extremely harmonious, although it was the beginning of a frightening and real occurence.

– Carmen, is that you? the person from the telephone asks.

– Yes! I promptly responded.

– It’s Isabela! I found a house worth buying! Actually, an apartment in a house! said the woman.

– Isn’t it some kind of prank? I asked her, doubtfuly. It would be a real wonder for it to be alright! A notary told me he hasn’t seen any good sales in the past few years ! Some poor crooks only want to take the advance, but to remain in the house. I’m telling you without a shame, they have nowhere to go, means they won’t sell you anything. But, mobs estate take the money for the house and don’t give you anything in return. And you have no chance of getting it back!

– I hope it will be alright! Where are you? Isabela asks me.

– At the University! I told her. I just finished my classes.

– Get on a bus and I’ll tell you where to get off! My husband has a lot of classes this semester and he can’t come now. I want to see the house today. Please, come with me!

– Alright! I accepted without any further discussions.

And I didn’t regret it at all. The tramway is surrounded misteriously by the history of the last two centuries, petrified chaotically in a strange picture.

Travelling with the 16 tramway is a journey on a boat in Archeon, the driver being a sad couchman.The road offers you the most fantastic experiences.

You barely walked a hundred metres and you enter another world, like a timeless Valey of Weeping. A faded kingdom, like a grey painted cloth, the creation of a depressed artist. From the painted dark shades of the road to the blueish grey of the sky… Buildings built at the beggining of the century, almost colapsing on eachother, appear without any windows, with destroyed walls that let light on the brownish ancient bricks that once made up beautiful walls. Ruined… as if after a war or a natural disaster! They seem like images of the Beirut War ! Through them, some new buildings appear: two intense blue iron glass giants support some banks and the office of a corporation! A new frightening skeleton of a building appears. But the feeling is similar to seeing a human skeleton. From area to area, fields of threadlike weeds spoil the ground… Among them, some weird looking plants blossom cheerfuly, each having an unique shape that only get simpler on the top of the plant, where they lean spirally, alligned in a circle. It’s a returning of their begginging and at the same time a new start, the one of the magical flower. Because every flower has its miracle, if you watch it closely. Even if it’s just a simple weed…

I notice that the tramway offers me an opportunity, which I wouldn’t be having if I was just a simple pedestrian, through this course. Like an eternal seeker of beauty, I can admire through the piles of walls and dirt, the delicacy of the details seen over the elliptical arches. I let myself enchanted by the mistery of the cold white marble statues, which eclipses with superiority on the small walls of the buildings, making the scenery look abstract. As a pedestrian, I believe I wouldn’t be as calm watching the roman’s soldier stone sword who looked ready to engage on a battle, protecting a building in front of me, surrounded by walls who sustain themselves through a wonder, because they could fly over me anytime. I would be disturbed by the wonderful head of the eternal Venus, suspended on the arch of a balcony, because it could throw me anytime, as a simple mortal, on other lands, out of the grey shadows kingdom… Are there any other strange places besides the one I walk through now?

It’s like I’m in a tunel of time, in which I’ve been thrown instantly, in the first century Bucharest, however being fully conscious of the present. I think that, for the extreme sensations amateurs from the Occident it would be unique. But for us, who have this permanently, this kind of experience is usual, meaningless.

     There’s a little park in the middle of it, a fire with orange-redish flames, surrounded by strange figures: A Hercules of our times and these places and some other miserable, ragged characters, with faces showing only evil smiles and mean eyes, like they were ripped out of Dickens novels… whom you’d never like to meet face to face.

Very few estates are however renovated. Those who may have been owned by an asociation or a corporation…These buildings are the most shocking ones, because of the mix-up between modern art and antique architectures.

     My eyes excited look is headed towards the fascinating architecture of the building that stands in front of me. I try to savour every little detail about it… My eyes go through this infinty of curvaceous figures, with their small pictures carved inside of them, the delicate columns that make perfect spheres all around. My iris becomes the centre of it all so I could easily analyze and calculate every inch on every surface. The moment has become a temporary universe and it flows just as the golden sand falls softly through the hourglass. However, you cannot lay in this eternal world forever… The cold name that stands vaguely above the wall awakens your eyes: „Social Store”. Although, on the left stands a little emerald castle which delightens your eyes. So now, you are entirely hypnotized by the details, the lining of each marble figures. But, the dreamy castle is soon turned into a nightmare because of the same bold ice sign above the castle: „Shop – WEAPONS and AMMUNITION” !

     I then look and wonder about all the passengers in the tramway, perfectly syncronized with the dull look from outside. With their clothes, with their thoughts… They all look empty. They all float in the same eternal ocean of personal thoughts, of their usual daily problems as if everything around was usual, normal. The world from outside means nothing to them…

Through collapsed walls, at the beginning of a typical deformed street, miserable figures, broken, with shady faces…

Your mind flies to Dante, travelling through one of Hell’s rings. One he did not find yet. An earthly Hell…

      A playful little girl is being chased by a mad dog, like a hellhound. His bark attracts other pack of dogs nearby. The dogs are surrounding her and jump at her throat, showing their white sharp teeth. They suffocate her with their huge paws. But then, suddenly a man throws a stick at them. He screams and they run away in fear…

      In front of them lays a church. And the same strange crowded architecture is distinguished, the sidedoors are newly painted but the walls are ancient, chaoticaly shelled, pierced violently by the modern central heating pipe, recently installed on which on a headboard says “HISTORICAL MONUMENT”.

      My thoughts runs nostalgically to the poor old people, who live in the old houses, still staying in one piece, which are probably filled with valuable books and art pieces, the same as the architectural elements which are carved on the outside, to the fear in which they live in daily, powerless in front of danger. Because Jean Valjean’s little group from the park seemed really courageous. They seemed to have a really big purpose…

      We arrived near the house for sale half an hour earlier. We then decided to go look for it, after the clues that our salesman gave to us: its age, the type of architecture, the aspect. Assuming the information corresponded with the reality.

      Two huge houses looked liked in the description. We studied them from afar. Especially because in one of them, because someone was watching us from behind some lacy yellow curtains. We couldn’t tell who it was. We thought it’s an older person.

       Isabela was thoughtful. Her thoughts traced back yesterday. How much she wanted for everything to be real! For her o buy the apartment. She daydreamed about everything that happened.

   ……….………………………………………………………………………………..

       Paul was waiting for her at the hospital. He saw Isabela rushing out and nervously greeted her telling her the news:

  • I found out something amazing! I found a house to buy!
  • Isabela didn’t reply and stared coldly at him, absent.
  • Isabela, did you heard me? I found a house! Paul repeated.
  • As if she woke up, she finally replied:
  • A huse? You found something to buy? But can we afford it? She asked.
  • Yes! It has a fair price! He said gladly.
  • And where is it? Isabela asked doubtful.
  • Here, a few blocks away. I talked to the real estate man and he said we could go see it on Monday. I only know the name of the street.
  • Let’s go check it out now! She said impatiently. We’ll figure it out!
  • Alright! Paul agreed. We’ll go now if you want!
  • They strolled around a few streets, went across the boulevard and got on a little street.
  • Look, an older house! Could this be it? But, isn’t it too big? The ground floor and the first floor are empty. Although, look, there’s an old woman in the attic watching us? Paul said.
  • They both looked to the window, studying carefully at the same time, the building. On the ground floor the windows were recently attached and they were strongly in contrast with the rest of the building. It was recently painted, but the floors were covered with peeling plaster, in a degrading state. If you looked at the attic, you didn’t need much imagination to see it being crushed by any move. It just freaked you out! You felt as if in the next moment it could fall on your head! The old woman ran away scared from the window.
  • Let’s see other houses. Maybe we’ll guess which is ours! Isaela said. It couldn’t be this one!
  • After they left the street, the house resembled more and more the description they were given.
  • We’ll find out on Monday which one is it, Paul said. We should be a little patient!
  • Alright, she agreed.        The real estate agent called us instead and he suddenly appeared with his car at the meeting point. We drove away together. In front of the house, we saw a corpulent woman around her fifties, with olive skin and a long dyed black-bluish hair waiting for us. She was with a young fat boy, with features that implied he was mentally retarded.
  •        The woman aggressively introduced herself as a stomatologist from a village around Bucharest, where she said she lived with her son. We felt a little trustful because of her shady-looking face.
  • ………………………………………………………………………………………………………
  • We have a villa in construction! Said the woman. And this is my son. He studied medicine, in a private institution, she said. While he was a student, we bought this apartment from the house, which I now want to sell.
  •        We entered the yard. The exterior of the house looked pretty well for its passing through ages.
  • It would’ve been better if it was near the street! Isabela pointed out.       We each climbed on some narrow spiral stairs, to the first floor of the house. A glass door, recently installed appeared in front of us. The real estate agent opened it.
  •        The apartment was relatively small, compared to the rooms we were used to and in which we lived. But they were our parents houses. The old interior was packed with windows, new ceramic tiles, modern sanitary installations. The price was however acceptable.
  •        In the yard, pieces of some sideway and garbage was thrown around.
  • The lady upstairs wants this apartment. But we don’t want to sell it to her. Don’t talk to her! She’s sort of insane, the shady lady said.
  • What about the notary? Isabela asked.
  • You could choose it. We have our own. And lawyers, and connections… We could do the paperwork at them. If you want, of course!
  • No, no! We’d better choose the notary! Isabela said, so she could know for sure that the transaction would be made correctly. Many of the people she knew said they got into trouble with the notary men. Even a friend who worked as a notar told her about other situations where other notaries made false paperwork.        
  • When they wanted to leave, the curvaceous lady gave them a CD with some music on it.
  • This is the CD with my recordings on it. I am very passionate about music. I sang at a TV show once, the woman said to us.     After three days, Isabela calls me again:
  • ………………………………………………………………………………………………………
  • Hello! Tomorrow I’ll buy the house! I already paid in advance! I signed the precontract, she told me in a rush.
  • Is everything okay? I asked. Better be careful, you could easily get tricked!
  • Yes, I saw some of these scamming cases on TV.
  • Were you careful about the notary?
  • We were the ones who chose her, she replied.
  • A colleague from university told me how he and a friend made an estate company, immediately after the Revolution and stole each house from the people who called them. People trusted them and gave them the contracts to sell their proprieties. They didn’t even think about being scammed! They only saw this in movies! I told Isabela.
  • And now I suppose your colleague is very wealthy, she replied.
  • No way! His friend ran away with all the money and my friend got stuck with all the debts, I clarified to her.Paul and Isabela got back from visiting the house. The next day they had to sign the contracts.
  • …………………………………………………………………………………………………..
  • Isabela, we need to talk to the neighbors, to analyze the situation. With the only neighbor we saw, we can’t talk. And even the owners told us not to talk to her. Let’s see about the others. Because, every time we wandered around here, we never saw anyone, except that weird neighbor. Isn’t it strange? Paul said. Paul and Isabela put the thought of owning an apartment away. And still, now they seem to have the chance of getting a right transaction. Paul searched again for real estate sales, forced by the circumstances from the secondary home in which they lived in, because some people were renovating it. “So, this chance”, Paul thought, seemed at the right moment.
  • Isabela and Paul went down and then went in the second part of the building in which their apartment was at…
  • They entered through the front door. They got up the ground floor stairs and they found an iron door newly installed. An identical door to the one they first saw, shown by the real estate agent. Some blue pieces of plastic that were used to wrap it were on its surface, the same as on the other one. They knocked and ringed at the door but no one answered. At the first floor, there was a door that looked exactly the same! They knocked on it, ringer, called at the door. Again, no results. Paul and Isabela were so shocked, they didn’t even say a word. They didn’t even confess their thoughts, as they usually did. Maybe because they really wanted a house for themselves… And far until now they only found scammers. Paul’s mother tried buying him an apartment in Bucharest from when he was a student. But she didn’t succeed. She either found teenagers who wanted to steal the house and the money and agents who were the same. “How can some people find some real house to buy, or even an apartment?” Paul always asked himself. “Maybe you have to buy it from people you really know or have serious connections with the real estate agents”, he thought. Some really could make some transactions. But how many are those who got scammed! An older colleague from university told him that an old student, married to someone who worked at a television program were tricked and couldn’t solve anything. Even their neighbor, headmistress at a high-school got scammed. She bought an apartment in a residential complex and pays a large amount of money. When she saw she didn’t have any chance of ever moving into the apartment, she wanted to solve the problem through justice. But the whole process was useless because the contract was so well made by the society’s lawyers who sold the apartment, so they weren’t forced to pay back anything, although they got the money for the building.
  • Let’s try in the neighborhood, Paul said.
  • They bought got out on the street and saw the school nearby the building.
  • Could we try here? Paul asked. And they bought headed to the entrance. At the door, there were two middle-aged women.
  • If you don’t mind, do you know the history about that building next door? Isabela asked politely. We’ll buy an apartment there. We even paid in advance, she joyfully said, not capable of hiding her happiness.
  • I’ve been working in this school for many years – one of the women said. The building was an issue but it was won by an old man who seemed to be the previous owner. The tenant filed a trial against him, but it’s known she lost. The old man had two girls. The first one got the front side, I don’t know what the other one did. The thing I know it’s not right is that, the old man lives and they declared him dead, to do the contracts on their name. The apartment from the back is actually empty. In reality they had him hospitalized in an asylum near Bucharest.
  • Paul and Isabela immediately thought she talked about their apartment.
  • The empty apartment is ours! They both said.
  • Tell me, please, the owner is the one who legally owns the house? Isabela asked curiously.
  • Oh, no! the older woman said. The owner was a big communist! When the communists gained the power, he only had the first four grades. He was only a carpenter. But the government needed people like him. The man helped them punish the higher class enemies. As a reward he was made a colonel. For his services he got this house, after it was nationalized. Not anyone owned a house this big! About its real owner, no one knows anything. He’s most surely dead…
  • Didn’t he have any children? Maybe they’ll claim the house, Paul asked.
  • Ah… They’re an old story. The owner had a son for whom he cared about a lot. When he was in university he fell in love with a colleague, the daughter of a priest and wanted to marry her. His parents didn’t agree at all! They said he should choose a countryside girl, if he wants a good future. Maybe this is how they could also save the house as well. The daughters of workers and countryside men were going to university even without finishing high-school. They went to university to learn how to work better. The daughter of the priest was very intelligent but it was for nothing. There were only a few places at university for people like her. Children were rushing to take a place, ten on a single spot. Even if she graduated it, he would’ve had a hard life. The young man didn’t listen though. She loved Alina too much. They married without waiting for their parents consent. And then, in the first night they announced their parents about the marriage, something terrible happened. At night, when the two lovers were asleep, they were killed in their sleep with a hammer… Since then people say the house is haunted by ghosts. You can always hear terrifying weeping sounds during the night.
  • Such a tragedy! Paul and Isabela screamed. Thank you a lot for the informations! They both said.Paul thought that his friend Michael, has a pretty good life because he has a different affiliation. And because his affiliation boss didn’t bring his family. He clarified to him that Michael wasn’t happier than him. The professor, the head of the department has other weaknesses. He brought his loved ones whom he promoted. He can’t even stand Michael because he was the head of the promotion. Paul once curiously asked, if his loved one was single. And he found out something surprising! They were all married, with children, as the professor, just for façade! No one should’ve suspected anything. However, many know the truth…
  • His thoughts were interrupted by Isabela’s melodious voice:
  • “So strange” Paul thought. Why was the story such a shock to him? A shock which sort of woke him up from an amnesia. Why did he have the feeling that he knew the story from a long time ago? Maybe because it happened to him? His parents didn’t agree to his marriage to Isabela. They wanted a communist’s daughter, a neighbor. But she wasn’t as pretty nor as smart as Isabela. Plus, before 1989, the daughter of the communist didn’t study after the 8th grade and she couldn’t go to school after that. However, after the Revolution, the communist made her go to night classes and she got an university diploma, a private one, opened in a small apartment by another communist he worked with. After that, with money, his daughter was employed at the Prosecution.
  • What is life interest? She asks.
  • Let’s ask the notary lady, we found her after all, he said.
  • Let’s ask her through the phone! She said.
  • But first, let’s talk to the real estate agent. Then we’ll go to the Town Hall to see if the death of the old man is recorded in there. Paul took the phone and dialed the number.
  • Hello, we are the couple with the selling house. We found out the old owner isn’t dead. We’ll go to the Town Hall to find out.
  • Yes, he is alive! But don’t you dare follow the tracks! The real estate agent said threatening them. If you check something, we’ll get really pissed! We’ll talk tomorrow at the notary, when we’ll meet! And she hung up angrily. Paul stared at the phone surprised.
  • Let’s talk to the notary lady too, Isabela encouraged him.
  • Hello, we’re the apartment buyers, scheduled for tomorrow. We found out someone has life interest on the propriety. What does this mean? The first owner still lives, although he was declared dead, by the daughters.
  • If there is a life interest, the contract has no value anymore. But I think the old man is dead. And even if he’s not, if they have the deceased contracts, why would it matter? We’ll meet tomorrow to complete the paperwork, the woman said forcefully. I will not accept any rejection! But who told you?
  • The real estate agent himself! Isabela answered.Paul and Isabela got back to the apartment. They already brought a lot of things, because the owners told them that they could move in. They already paid in advance. Paul had a crazy idea that night.
  • I think the notary woman will call the real estate agent and tell him we know that the old man lives and teaches him how to lie. Not to admit he is alive, Paul said.
  • Let’s stay here tonight! We have the armchairs and other things we brought in. It’s a good thing that the son of that lady let us bring these in here! I’m pretty tired from today! I had a rough day at university! What do you say? Paul suggested.
  • Alright, if you want, Isabela agreed. At least we could check what we bought. But is it alright? Wait a minute, let’s look over the pre-contract. What was the name of the on the old man sold the apartment to the first time? Look, his wife Madelene. Didn’t the lady at the school told us that one of the daughters was called Mady? He sold the apartment to the son-in-law! Isabela said.
  • Let’s see who made the selling contract. For sure he is dead, Paul said while opening his laptop to find out.
  • Yes, the notary man is deceased! The next contract? The second notary man couldn’t be dead, the one who completed the selling contract from the son-in-law to the woman with the olive skin, he screamed in excitement.
  • The second one is surely dead, Isabela said. It’s very clear. The contracts aren’t alright.
  • Isabela, the second one is dead too! It’s a notary woman actually! Paul exclamated.
  • We got scammed again, Isabela said disappointed. Tomorrow morning we’ll get our things out of here. And we’ll call off the sale! I’ll call the driver who helped us get these things here, right now to get them out.
  • They fell asleep, sad about the stressful day they had. At 1am they wore awoken by some terrifying screams. Isabela began trembling.
  • Don’t worry, you’re with me, Paul said. But he felt the cold shivers through his body as well. His eyes rapidly headed to the hammer he saw thrown on the floor the first time they came here, as a solution…
  • What is it? Isabela whispered, scared.
  • Maybe it’s a mad woman nearby, Paul tried to calm her down.
  • But the screams started to sound louder, creepier. They didn’t believe the ghost story, but now…
  • Maybe there’s someone in the attic! There where the iron door was at, the same as ours and the ones around the house.
  • But it’s a horrible story…Isabela whispered, trembling out of fear.
  • Ah, do you still believe in stories? Paul tried smiling. But his grin was forced, limited by fear.     In the morning, at 10 am the phone rings.
  • ………………………………………………………………………………………………………
  • It’s me, Maria! I’m sorry, do you know anything about Isabela? I can’t find her since last night, neither her nor Paul. I went to their house in the morning and no one answered! They don’t even answer their phone! Not one or the other! The woman said worrying.
  • Maria was Isabela’s mom, a doctor, like her daughter.
  • I understood that they remained in the apartment they wanted to buy! Isabela called me last night, I answered.
  • Yes, but why don’t they do now? The woman asked.
  • I don’t know, try again! I’ll try too! I told her.
  • Do you have a little time, though? Maria asks me desperately.
  • I have classes with my students from 11, I told her.
  • Please, come with me to the apartment! She begged me.
  • Alright, I agreed.Maria fainted in front of me. I then took my phone and rang.  
  • A long heartbreaking whistle, like a desperate wailing penetrates the souls of those who wait on the wings of the boulevard in the center of Bucharest. Every bit of the body shivers. Cold thrills gradually go through you on every inch of the spine. If you were happy, quiet, dreamy, everything would collapse in a split second…
  • After an hour we were on the little street. The strange house seemed impossible to define geometrically in x, z, y coordinates, accessible only through introducing a certain code that only some people know. And the strange iron doors, identical… However, I soon saw the front side of the house. Maria was waiting for me at the entrance. I got in the small yard and I opened the door to the inside of the building. We climbed the spiral stairs to the first floor and in front of us was the iron door. We knocked on it, we rang… plain silence. Then, Maria touched the handle and the door slowly opened. A hammer covered in a liquid as red as blood was thrown in the way. On the couch, Paul and Isabela were engulfed by a sweet endless sleeped. The white sheets seemed covered in red rose petals that lit up like fire. They seemed painted in a dreamy red purplish colour, as blood…

Despre Cornelia PAUN

profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena, s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România. Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru). Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1991-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon Biografie Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena. Păun Cornelia a debutat ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg. Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă. A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada. Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii : - în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova. - în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia - în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate. Literatură: A publicat un volum bilingv de proză scurtă "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" şi altele sunt în curs de apariţie: “El laberinto de las enigmas”, “The Transatlantic Dreams”, “Η στροφή του πεπρωμένου”,“Amour criminal” . Despre Cornelia Păun Heinzel au scris : 1. Redactor şef Dr. Marian Ghervan, în “Revista de Literatură română”, 2016: „CORNELIA PĂUN HEINZEL este scriitoarea care cu sensibilitate și realism întregește cu arta sa literară spiritualitatea culturală românească.” Narațiunea în proza scriitoarei Cornelia Păun Heinzel este prezentată la persoana a treia, generând obiectivitate și detașare, o aparentă neimplicare, ca aceea a unui reportaj. Modul personajelor de a gândi și a se manifesta, ambianța în care se manifestă, faptele relevante care le caracterizează, ascund fațetele multiple ale realității dincolo de care resimți extrem de subtil implicarea autoarei, chiar o anume feminitate. “Dragoste de Cernăuți”, deși este o povestire, ne pare fi un roman, desigur un micro roman, fiind una dintre puținele proze din literatura română dedicată zonei Cernăuțiului ce era parte a regatului Moldovei condus de Ștefan cel Mare, teritoriu străvechi al românilor moldoveni, acum aflat în componența Ucrainei….” 2.. Profesor Universitario USA, Escritor, periodista, editor Juan Alborná Salado, PhD en Literatura Creativa, Maestría en Español y Literatura (Universidad George Mason); o Licenciaturas, en Ciencias Políticas y en Periodismo (St Thomas University); Diploma como Especialista en Literatura Comparada (BIU); Diploma en Literatura Inglesa (Oxford College ODL); Diploma en Radiodifusión (Miami-Dade Community College), doctor en Literatura (Warnborough College, Reino Unido e Irlanda) en “REVISTA LITERARIAS “, 2015: La presentacion en “Primera plana“ del libro de la escritora internacional Cornelia Păun Heinzel: "El cartero nunca más llama dos veces" o “Sueños...sueños...sueños..." Profesor Universitario Ph. D. U.S.A, Juan Alborná Salado, periodista y escritor profesional, Director and Editor de la Revista Literarias, Five University Degree - PhD en Literatura Creativa, Maestría en Español y Literatura (Universidad George Mason); o Licenciaturas, en Ciencias Políticas y en Periodismo (St Thomas University); Diploma como Especialista en Literatura Comparada (BIU); Diploma en Literatura Inglesa (Oxford College ODL); Diploma en Radiodifusión (Miami-Dade Community College), doctor en Literatura (Warnborough College, Reino Unido e Irlanda) : El Prólogo del libro El laberinto de los enigmas, de la Máster de las Letras Dra. Cornelia Paun. Mi despegue sobre la colección de relatos del libro de Cornelia Paun: “El laberinto de los enigmas”, se remonta al trascendente literario subyacente de la escritora, que ella aplica en sus cuentos, y que es profundamente maximalista, o sea, que describe, analiza y sitúa el todo de su obra en una categoría posmodernista. La escritoraemplea a fondo una elaboración máxima de detalles, y figuras retóricas de dicción, y pensamiento, que en este último caso se basan en el significado de palabras o frases para expresar ideas de manera especial. Estos recursos del arte de ficción literaria han enriquecido sus relatos y los categorizan fuera de la común narrativa literaria corta. El maximalismo en literatura fue creado y acuñado por James Wood, que afirmó que era un género semejante al Realismo Mágico. Pero, debo señalar y ampliar, que como sucede en estas narraciones de Paun, ella las hace más completas por la ampliación de detalles y empleo de figuras de dicción que proporcionan a los relatos de esta obra una categoría narrativa superior. Los que utilizan el maximalismo narrativo, armados de figuras literarias de dicción y de pensamiento, han creado obras maestras novelísticas y de relato corto como nuestra poeta y narradora. Sus títulos relatores lanzan inmisericordemente al lector en un espacio de la literatura que es de un abolengo narrativo que solo los mejores escritores como ella son capaces de pertenecer. La resonancia retórica de sus ficciones posee tal fuerza sociológica que a veces creo, leyendo sus relatos, que se trata de un culto narrativo surgido de un hechizo intelectual y físico por su enorme carga humana social e individual. Cornelia Paun, con su sensibilidad narrativa femenina, ha elaborado esta colección en el ámbito de un nuevo despertar psicológico y literario, que proyectan la naturaleza cultural de la propia escritora y poeta hacia un campo universalista histórico más allá de los de un simple nacionalismo narrativo. Y es que los grandes escritores experimentaron ese maximalismo por sus detalles y figuras retóricas, que existía antes de ser descubierto, catalogado y explicado por James Wood. Shakespeare, Cervantes, la generación del Siglo de Oro de España, el Boom Latinoamericano, más los plumíferos recientes, han explorado profundamente en ese mundo inicialmente desconocido, muchas veces sin saberlo, la grandiosidad realística del maximalismo literario. Y la maestra de las letras Cornelia Paun, por su fuerza social/literaria narrativa, y los relatos de su obra maestra ha logrado ascender hacia cotas superiores de la literatura. No dudamos que, en algún momento, Cornelia Paun, por la calidad de su pluma reflejada en sus obras, sea galardonada con otro de esos finísimos e internacionales trofeos de arte literario que inequívocamente ella tanto merece. 3. Georges Voisset, France - universitaire français, professeur de littérature comparée à l’Université des Antilles et de la Guyane, écrivain, traducteur, essayiste, critique littéraire, essayiste, auteur d’une douzaine d’ouvrages et de nombreux articles, en revue septembre 2013: "Păun Cornelia est une professeure, poètesse et écrivaine roumaine. Elle a fait ses débuts en écriture dans les revues de critique et de création Asymetria (France), Agero-Stuttgart (Allemagne) et Les Pages Francophones (Roumanie). Elle est présente dans une anthologie de poètes roumains contemporains, Méridien Lyrique". 4. Scriitorul Nicolae N. Negulescu - Licenţiat în Regie Cinematografică şi artă fotografică, studii în filosofie metafizică, filosofie orientală, istoria religiilor, mitologie, autor de filme documentare de scurt metraj, membru al Academiei americano-române de Arte și Științe – ARA.Din 2010 este vicepreşedinte al Filialei Oltenia Craiova a Ligii Scriitorilor din România, redactor-şef al revistei de cultură “Literaria”, fondator, director şi redactor-şef al revistelor de cultură universală “Constelaţii diamantine”, “Regatul cuvântului” şi “Sfera Eonică”: “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “ în reviste, 2017 : Sub acest titlu misterios ( amprentat cu premeditare de combustia simbolică a Mitului Labirintic, ca termen referențial, chemat să semnifice prin intensificarea enigmatizării determinărilor faptice, și devenit comun pe harta barocului ) dar cu un stil narativ lucid, susținut de o remarcabilă forță evocatoare, erudita scriitoare Cornelia Păun (Cornelia Păun Heinzel) ne prezintă în lumina unui cod cultural elevat o nouă culegere de povestiri, care prin proiecțiile lor auctoriale deschid un complex orizont psihologic; un adevărat labirint epic (ca materie de cugetare ) ce comportă pe diferite registre numeroase ipostazieri spirituale. Titlul reflectă și angajarea într-un program hermeneutic, menit să exprime semnificațiile mesajelor ; de unde convingerea că, autoarea își recunoaște și vocația exegetică. Cu alte cuvinte, aplicarea formulei de lucru în discuție conduce lectorul spre înțelegerea nucleului tematic din însuși actul construcției modelatoare. Mai mult chiar : această înțelegere devine manifestare a propriei noastre posibilități de trecere înțelegătoare prin limpezimea descrierii actului existențial. De aceea, întâlnim pe traseele textuale coincidențe și identificări ontologice. Din această perspectivă, clarificarea sensurilor favorizează depășirea polisimboliei prin raportare la intenția care a prezidat elaborarea textului. Cum ? Tocmai prin vitalitatea profundă a suprasensului esențial, operativ, din matricea lingvistică, care-şi cunoaște bine identitatea verbală. Natura intențională a gândirii scriitoricești din demersul ontologic al operei se concentrează pe sfera relațiilor interumane, revelând astfel percepției virtutea ei de fundament al contactului naratoarei cu lumea valorilor. Tematica variată este însărcinată cu plenitudinea regăsirii fenomenelor contemporane din stratul superior al existenței vii : o demonstrează încărcătura predicatelor antropologice din ţesătura textelor ; însă în dimensiunea lingvistică, suita de verbe energice orientează, configurează și potențează seria acțiunilor. Fiind deci operație de expresie, limbajul scriiturii obiectizează, proiectează, fixează ceea ce fără ea ar rămâne închis în experiența conștiinței solitare. Fiecare personaj constituie și reconstituie ( prin suflul primit din centrul procesului creator ) aspecte, trăsături, particularități definitorii ale propriei individualități, adică are o unicitate adecvată exprimării existentului. Fericită deschidere semiotică, zic, derulată în limitele prezenței pentru a legitima opera ! Dar vocea exploratoare ce desemnează prezentul, urcă și în timp, recompunând trecutul, printr-o constelație de scene, de indici, de cuvinte, tot mai deschis către ecourile memoriei. O regăsim aici pe scriitoarea care cuprinde lumea tinereții cu o privire exactă și proaspătă. Trăsătura fundamentală a artei sale narative o descoperim în sondarea profunzimilor conștiinței și în esențializarea Ființei de pe tensionatele cărări ale existenței. Și ar mai fi ceva : pentru demnitatea expresiei, autoarea infuzează cu inedit maxima sensului ; iar în succesiunea episodică, pasajele modelate au autencitate formulată, nu informulată. Sigur că, la o atentă examinare a cazurilor peregrinate pe calea nesfârșită a umanizării omului, sesizăm și o exaltare narativă : cum ar fi în primatul afectului ce se manifestă în simbioze curtenitoare, cavalerești, dominate simultan de accente puse pe aspirațiile intelectuale, or în surprinderea în contrasens dual a Erosului împătimit, cu a sa vrajă izvorâtă din voluptatea păcatului. “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “ este o carte revelatoare și ambițioasă în forme narative, purtătoare a unor veritabile raze de lumină, care se înscrie cu vocație artistică într-un vast dar estetic câmp vizual. 5. José Antonio Hervás, profesor, poeta, editor, phyician, España, en Revista de Literatura "Relatos, Poemas, Novelas", 2013: „Escritora Cornelia Paun , poeta de fama y prestigio internacional nos dedica esta selección de textos de su obra literaria.” „El Shock es un relato que se lee desde el principio con una verdadera atención subyugado por las descripciones arquitectonicamente decadentes de Bucarest para terminar en un episodio desgarrador. Del otro relato, "Amor de Cernauti" , es sencillamente fascinante como describe el ambiente de esa ciudad.„ 6. Manuel Tiberio Bermudez, Jefe de Prensa Escritores Columbia, periodista, escritor, en Revista internacional de criterio actual “Redyacción”.Colombia, 2015 : “La presentación del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel” “Se ha publicado el volumen bilingue Español-Rumano de prosa corta con el título "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel…” 7. Juan Antonio Pellicer Nicolás, poeta, escritor, editor, Espana, presidente de Asociación de los Escritores de la Región de Murcia, en 2014, académico de la Academia Internacional de Ciencias, Tecnología, Educación y Humanidades, director de los programas de radio, miembro Honorario de Naciones Unidas de Letras, delegado de la delegatión Sureste de la Unión Nacional de Escritores de Espana poeta, escritora, editor, en 2014 Presidente de la Asociación de los Escritores de la Región de Murcia, Delegado Regional de la Unión Nacional de Escritores de España para la Región de Murcia en prestigiosa revista Espana, 2014 : “la escritora rumana de fama internacional y colaboradora de la revista Dr. Cornelia Păun Heinzel “ y en prólogo del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." , 2015 : “Las propuestas narrativas de la autora tienen una característica común cual es la de dar una visión concisa, profunda e intensa de la realidad. Una realidad que la autora describe de manera elegante y pormenorizada, sumiendo al lector en el imaginario necesario para comprender de manera “casi real” la acción o trama de sus textos. Otra de las características que se desprende de su lectura es el grado de conocimiento que se deduce tiene sobre aquello que pretende trasmitir, ello juega en beneficio del lector ya que en ningún momento este se siente perdido en mitad de textos, antes al contrario, la autora “atrapa” al lector desde la primera línea de relato, lo cual es muy de agradecer logrando de manera sencilla, lo cuál no es nada fácil, captar la atención del lector. En las propuestas leídas: “El shock”, “Universidad-Cuerpo Y”, “Entre dos mundos” y “El amor de Cernauti”, sigue la estructura clásica del relato/cuento: “trama, nudo y desenlace”, logrando contextualizar y recrear escenas verosímiles cargadas de coherencia, sabiendo hacer a modo de sutíl prólogo en uno de ellos, un guiño a los clásicos (V. Hugo y Dante, en sus infiernos terrenales) “las dudas ante la inminente compra de una vivienda”, “los miedos (externos e internos) a los que se tiene que ir enfrentado el hombre”, etc. Es por ello que la propuesta narrativa va logrando acaparar la atención del lector quien, ávido de conocer más, va – de alguna manera- formando parte del relato en tanto en cuanto va re-conociendo a sus personajes, o mejor aún, va viendo en ellos una prolongación de si mismo. Otras características de la obra de Paún que la hacen especialmente atractiva son: la intensidad de sus textos, ricos en matices y figuras metafóricas: “… mi mirada busca con avidez ansiosa este abismo del paraíso de las intersecciones entre las delicadas arcadas elípticas, con las maravillosas vías parabólicas, de las frágiles columnas hiperbólicas sobre las cuales dominan, de un lugar a otro, esferas perfectas… “(extraído del relato El Shock) y la tensión, antes citada, capaz de lograr el interés del lector consiguiendo casi aislarlo de su micro mundo. El éxito, entendiendo por tal la aceptación y valoración positiva del lector, de todo relato -como de alguna manera viene a decir Cortázar- radica en que debe ser antes vivido, sentido e interiorizado por el propio autor. Es él quién hace o debe hacer o convertir las cosas ordinarias en aventuras extraordinarias capaces de abstraer la atención de los lectores. Ahí radica la notoriedad y el atractivo literario de estas propuestas. “ El Shock“ : La autora sumerge al lector en el siempre farragoso mundo que supone la adquisición de una vivienda. Con una trama sencilla, la autora va desgranando los entresijos de la operación. Desde el inicio de la narración la autora contextualiza la escena sabiamente y para ello no duda en recurrir a los grandes del género: V. Hugo y Dante, citando los mundos a los que el hombre, sin conocer, se va enfrentando a la vez que convirtiendo en presa y victima de todos ellos. En “El Shock“ la autora sabe “dibujar” los infiernos terrenales de los que el hombre no puede escapar. Los infiernos terrenales que nos atrapan física y emocionalmente. En definitiva, un magnifico relato, con el suspense propio de la escena que de manera brillante califica la autora como “color gris” en su propia trama. “Universidad-Cuerpo Y“ : La autora narra la trágica vivencia de Camelia en su primera experiencia de una excursión a la montaña acompañada de unos amigos. La protagonista, lejos de “ampararse” en el miedo, propio por otra parte dada la inexperiencia, busca razones para hacer de la dureza de la prueba algo realmente positivo. Queda patente el amor y la sensibilidad del trato hacía su madre y la fortaleza de sus ideas frente a la “seguramente apetecible” proposición del médico la noche anterior al accidente. “Entre dos mundos“ : En este relato, la protagonista vive los momentos entrelazando “realidades”. Camelia tiene una vida interior grande y rica en experiencias y conocimientos de la que se siente orgullosa; pero esa misma fuerza moral e intelectual también tiene su lado negativo, por ejemplo el llevado al plano de la amistad con otras chicas. Su experiencia le había demostrado la envidia que generaba, lo que felizmente para nuestra protagonista deja de ser así cuando conoció a Joana descubriendo que la palabra envidia se había cambiando por la de admiración. Camelia entra en la “revolución” sumida en el pensamiento y la confirmación que todas las personas inteligentes que conocía, también lo eran buenas y generosas. “El amor de Cernauti“ : Una bellísima historia de amor la de Elisa y Nicolás, donde el lector disfrutará con la maravillosa aptitud y actitud descriptiva de la autora. A destacar el realismo narrativo con que la autora va relatando las vivencias de las personas. Sus protagonistas, dos mundos amantes de la cultura y la belleza que quedan unidos definitivamente para siempre quizá por el lenguaje misterioso que supieron “inventar” para si; ese lenguaje del silencio que unió sus almas y sus corazones. 8. Fernando Sabido Sánchez – Poeta, miembro de la Academia Aveirense de Artes y Letras de Aveiro (Portugal), Editor España en prólogo de libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." y en Antologia, 2013: “ Ante nuestros ojos el libro de relatos de Cornelia Paun, un mosaico de impactantes narraciones de fuerte tensión y angustia. Consigue que el lector viva las situaciones, como si en realidad fuera protagonista, son relatos crudos en los que comprobamos que es imposible romper con nuestro destino. La voz de Cornelia construye pasado y presente de un entorno que le es familiar, los difíciles años del siglo pasado que desembocan sin ausencia de continuidad, en la terrible crisis política y económica actual, vividos por personajes que sobreviven con dificultad, en un ambiente no exento de esperanza, sin la cual, sería imposible construir un futuro. “EL SHOCK“, nos sumerge en un tema de gran actualidad que podría suceder en cualquier país del Centro o Sur de Europa, donde la crisis ha golpeado brutalmente a las capas más vulnerables de la población, los bancos han expulsado de sus viviendas a miles de ciudadanos y conseguir una vivienda digna, es poco menos que imposible, lo que conlleva la aparición de mafias carente de sentimientos que se aprovechan de los desfavorecidos, hasta las últimas consecuencias. “El Shock“ es un gran trabajo literario, mantiene el clímax a lo largo de todo el texto y los personajes se ven obligados a luchar por una causa, aún a sabiendas del peligro que supone para sus propias vidas. “Amor de Cernăuţi”, relato que mezcla dos grandes dramas de la humanidad, con el amor. La emigración obligada para muchos ciudadanos golpeados por la crisis de sus países, los lleva a empezar una nueva vida lejos de su entorno familiar y social en circunstancias difíciles, y una vez se adaptan a la nueva situación, en este caso a través del amor y una nueva familia, aparece un nuevo drama, la guerra, terrible siempre por sus consecuencias, el amor que se cruza con la muerte y el dolor, situaciones descritas con una gran técnica literaria por la autora. En definitiva, un libro de relatos en los que la autora, lejos de caer en la redención, ni en la condena moralista de sus personajes, elabora relatos bien escritos de trama interesante y personajes creíbles”. 9. Dr. Mab D´Ávilla Roberts- periodista, escritora Brasil en Antologia de Literatura, Peru, 2016: “Bella obra literaria. Eres genial. Tus letras me encantam. Gracias por compartir”. 10. Escritor, novelista, poeta, profesor Israel Levy Ronny Benlabrat en Antologia de Literatura, Peru, 2016: ” Hermoso relato para hacer nuestros adolescentes mas felices, victoriosos y sensibles a la luz del alma. Felicitaciones por tan magnífico relato” , un abrazo desde Jerusalem, Ronny 11. La escritora y la periodista Marín Luisa M. Chaves en revista „ESTEPONAVIVA” COSTA DEL SOL Poesia Narrativa y „Artmega”, 2013: “Dr. Cornelia Păun – „La esencia de un sentimiento” - “Hola amigos, hoy tenemos el honor de contar con la inestimable colaboración de Cornelia Păun, una poeta capaz de dibujar en vuestra mente los sentimientos más profundos…” Reseña del relatos de Dr.Cornelia Paun Reseña de “El Shock” De Dr. Cornelia Paun Desde el principio este relato trata de introducir al lector, y lo consigue magistralmente, en un ambiente de gris frialdad y decadencia… Un Bucarest devastado por el tiempo y los conflictos marca el escenario y los actos de este magnífico relato. La autora consigue envolver al lector en la fría historia de una pareja enamorada, atrapada por el sistema y la corrupción, y construye una magnífica historia de intriga, corrupción y terror. A lo largo de esta obra, se pueden palpar las pronunciadas facultades de Paun para poetizar la prosa, envolviendo esta compleja trama en visiones que nos transportan a su mundo de belleza impalpable. “El Shock” es un estupendo y peculiar relato que toma fuerza a partir de la segunda mitad y que no dejará a nadie indiferente. Reseña de La “Rueda del Destino” de D. Cornelia Paun. Estremecedor relato teñido del interesante y etéreo estilo de Dr. Cornelia Paun. Desde las primeras líneas de este relato podremos disfrutar de otro de los temas y escenarios característicos de esta escritora, nuevamente preñado de misterio en un ambiente de engañosa cotidianeidad. En “La Rueda del Destino” podemos disfrutar desentrañando poco a poco el misterio que encierra la obsesión enfermiza del principal protagonista, el director de escuela, Radu, así como de un velado aleccionamiento crítico sobre la mediocridad y corrupción de la sociedad actual. Otra muy recomendable lectura de Cornelia Paun. Reseña de “Universidad-Cuerpo Y” En este apasionante relato Dr. Cornelia Paun, nos invita a zambullirnos sin miedo en una verdadera cascada de sensaciones de la mano de la hermosa Camelia, mujer inteligente, bondadosa y trabajadora y que a pesar de ello, parece encontrarse constantemente en peligro de despeñar su vida, metafórica y físicamente sobre los puntiagudos laberintos a los que debe enfrentarse. Camelia, mujer frágil físicamente y fuerte intelectual y moralmente, nos presenta dudas acerca de la conveniencia de la perfección y si esta resulta ventajosa o al contrario un escollo que salvar. “24 de horas entre vida y muerto” Impactante, mi querida Dra Paun!!! Muchas gracias por compartir su obra conmigo. Su 24 horas entre vida y muerte plantea una situación casi impensable claramente sumergida en la complejidad de un mundo lleno de falsedades, intereses y conflictos emocionales. Me ha sorprendido mucho esa situación de indefensión física dentro de la confusión mental del protagonista y sobe todo haber podido comprobar, reconozco que algo angustiada, hasta qué extremo ha podido llegar y qué desenlaces futuros podría ofrecer, puesto que esta obra incita a la reflexión. La complejidad y decadencia sociales viene siendo ya una seña característica en la personal obra de la Dra. Cornelia Paun. 12. Dr. Joel F. Reyes Perez, poeta y médico, Mexico en prestigiosa revista "Letras de Parnaso", Espana : He leído con interés su obra de relatos que usted amablemente me envió. Es un interesante conjunto de relatos de agradable narrativa ,y que muestra un desarrollo que mantiene el interés en la lectura, logra expresar mensajes claros y se dirige con sencillez a un lector. Cuenta con un estilo expositivo ágil y que bien permite entender los significados del núcleo del tema. Me permito felicitarle por su obra, y le quedo agradecido por permitirme manifestarle mis consideraciones. “ “Bella obra con abundancia de sentimiento y claridad expositiva. Buenas letras, agradables imágenes, especial sensibilidad en su bellas descripciones. Un gusto seguir leyendo sus obras” “Interesante y especial es su escrito, con reflexiones y conceptos profundos expresados claramente en suaves y cuidados versos. Un gusto es seguir sus publicaciones “ 13. Giovanny Riquelme poeta y ingeniero civil, Chile : „en los relatos se aprecia el módulo de exposición de la realidad que se presenta en ellos, marcados por los desenlaces que nos hacen pensar en la vida y como los hechos ocurren sin saber los destinos de cada uno„ 14. Maria Sanchez Fernández, escritora, España en revista de literatura Texas, USA: „Amor de Cernauti” es un cuento escrito basados en la segunda guerra mundial y sus repercusiones en la vida de las familias. El tema es bonito y un tanto inocente y “dulzón”... 15. Maria Beatriz Vicentelo Cayo, Lima, periodista, Peru : ¡Hermoso relato ”La leyenda de las máscaras venecianas”presentado en forma ágil y entretenido, que capturó por la excelencia en su gramática y coherencia de actos al lector! Felicitaciones!! ¡Encantó realmente esta Leyenda de Máscaras ! Un placer leer esta narrative. 16. AM. MOLKAS en Antologia de cuentos “Ficticia”, 2016 : “Amor de Cernauti – ”Shön, sehr shön, frau doktor Paun. Romántica historia: llena de reminiscencias campiranas y citadinas de la vieja, aristocrática, Europa del Este”. 17. Escritor, editor Francisco A. Chiroleu, en Revista de Literatura, Rosario, Argentina, 2016: “Los textos que ofrecemos a continuación pueden parecer extraños en una primera mirada. Pero una vez que uno comienza su lectura ofrecen el otro lado, otra cara ,con una personalidad diferente que irá poco a poco atrapando al espectador y por qué no ,cambiándole el modo de ver la realidad. Es que también la realidad no siempre es lo que se ve o se toca, hay mundos paralelos encerrados en una burbuja, una mota de polvo o detrás de una puerta tapiada. El infierno puede estar en una curva del camino o detrás de un amor no correspondido Cornelia Paun Heinzel nos da otra lectura de un mundo cerrado que se derrumbó hace tiempo, pero que conserva ciertos privilegios políticos y económicos. Toda una estructura que por momentos cruje y muestra una dimensión que no se ve a simple vista. Cada relato merece su relectura. Siempre encontraremos mas detalles, mas elementos de un viaje por un mundo devastado que esconde todavia alguna secreta esperanza “. 18. Escritora y Editora Ana Muela Sopeña, en Antologia 2015: ”Cornelia, es bellisimo tu poema. Consigues una suavidad inusitada en tu discurso. También a mi me ha gustado muchisimo el final.” „Muy buen relato“24 horas entre vida y muerte.” 19. Escritor, Poeta, Paraguay, Ciudad de Luque, Oscar Distéfano , en Antologia, 2015: “Hermoso poema. Me gustó sobremanera la cohesión argumental, el precioso remate sobre la imagen del árbol.” 20. Escritor Costa Rica, Coordinator Literario, Ronald Bonilla Carvial, 2015: “Hermoso lirismo desata este poema, bien, abrazos” 21. Escritora Estela Rosa Foderé en Antologia “Imagen”, Peru, 2016: ”Destinos cruzatos” un relato profundo y reflexivo. La inocencia de lo niños es eje de ganancia para el delito. Por eso la educación y el saber, despierta las mentes y le da herramientas para defenderse en el camino de la vida. Un gusto enorme leerte.” 22. Poeta, narradora Lorena Rioseco Palacios, Chile: “Uno y miles de escenarios, me encantó tu estilo narrativo. Felicitaciones querida Poetisa, miles de estrellas llamen a tus letras para ser escribidas” 23. Escritor Jaime Regal, Colombia, 2013: “belleza y ternura hay en tu obra, un gusto leerte” 24. Escritor Yaneth Hernández Venezuela, 2013: “Bella obra mi querida amiga. Me ha encantado tu estilo. Amor infinito es el perdurable, ama el espíritu, lo valioso que guarda nuestro cuerpo. Hermoso. Un gusto leerte”. 25. Luis Gonzalo Machado Sànchez, Ecuador, 2013: Hermosa composiciòn llena de ternura y romance. "Soy las flores del naranjo que te abrazan con su perfume" . Romàntico con la pasiòn y ternura que inspira el amor. Saludos cordiales amiga poeta, felicidades”. 26. Alexandru Tomescu, scriitor și editor U.S.A. : „Colaborarea poetei şi scriitoarei Dr. Păun Cornelia, la publicaţia noastră a fost primită cu mult entuziasm de cititorii şi colaboratorii revistei. Încă de la primul eseu intitulat „Şocul”, apărut în ediţia din august 2013, profesorul Constantinescu titularul rubricii „Însemnări” a afirmat că este vorba de „un real talent”. Nu multe au fost paginile de proză primite şi publicate de noi, dar valoarea lor le-a situat în top-ul numărului de cititori, după cum arată şi contoarele de pagină. Subiectul este condus cu o artă deosebită, descrierile sunt simple, dar pline de expresivitate, urmare a unei observaţii atente, care susţine decorul general cu amănunte de înalt rafinament. Personajele sunt vii, pline de afectivitate, care chiar în împrejurări triste, dure, nu folosesc ameninţarea sau tăişul ascuns al răzbunării; lăsă pe cititor să tragă singur concluzia, ca o lecţie pentru viaţă. Poezia ei, cu subiecte ancorate în realităţile cotidiene, în vise, speranţe sau dezamăgiri, trăieşte prin valoarea artistică şi prin mesajul transmis. Poeta cucereşte pe cititor prin mesajul transmis; versurile sunt expresia unei măreţii a mărturisirii. Opera ei izvorăşte dintr-o simbioză, o îmbinare armonioasă a preocupărilor sale: ştiinţele exacte cu cele umaniste. ” 27. Florin Grigoriu,Uniunea Ziariștilor Profesioniști în URZP : ”Cornelia Păun scriitoare publicată în Franţa, USA, Malaezia, Australia etc.” (Un şuierat prelung, sfâşietor, ca un bocet disperat pătrunde… adânc.. 28. Dan Costinaş, romancier și traducător, noiembrie 2014 în Postfaţa la cartea „" El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : “Pentru un scurt moment, poţi fi un mare rege, / ... / Într-o singură clipă, poţi să pierzi / Totul, puţin sau nimic...” Aceste versuri din finalul poemului "Timp", semnat de autoarea volumului de faţă, mi-au venit în minte imediat după ce am terminat de citit povestirile. Cornelia Păun Heinzel, la gentilissima dottoressa, remarcabilă reprezentantă a generaţiei de scriitori-kamikaze ‒ cum altfel aş putea să-i numesc pe cei care mai scriu poezie ori proză într-un an 2014 sfâşiat la propriu de o criză mondială fără precedent şi, culmea, apoi o publică nonşalant ? Să fie doar o dovadă de clasică temeritate sinucigaşă, de sacrificare a luptătorului într-o acţiune surprinzătoare de atac ?! Sau vorbim despre un autor-kamikaze ~ vântul divin care aduce o adiere de elegantă normalitate într-o lume tot mai sumbră, egoistă si grăbită !? Agreabilă povestitoare, doamna Păun Heinzel se aventurează într-un tip de literatură foarte alunecos, proza scurtă fiind un exerciţiu complicat de libertate imaterială, în condiţiile în care libertatea este ea însăşi un concept complex şi extrem de încâlcit. Se aventurează, dar ştie să-şi dozeze aceste sentimente într-un mod firesc şi natural, operând concomitent atât cu instrumentele specifice poetului, cât şi cu cele ale prozatorului. .................................................................................................................. În cele câteva rânduri de mai sus, nici nu am descris şi nici nu am prescris. Vă invit să consideraţi cuvintele mele doar simple « Note de călătorie » prin labirintul povestirilor doamnei Cornelia Păun Heinzel. Dacă le citiţi înainte de a savura povestirile, consideraţi-le o recomandare călduroasă de lectură, iar dacă le citiţi ulterior, luaţi-le drept o invitaţie la meditaţie profundă, de recitire a "textului" inserat printre rândurile distinsei autoare. 29. Mihai Horga, poet , în Revista "Singur": “Dragoste de Cernăuţi” , O dureroasă odisee, povestită cu mult har, numit -talent... am citit fără pauză! Felicitări, Cornelia! oferi ingenuitate, sinceritate, prospețime, cui te citește...” " L'autora de estes cuentos pavorosos - El Shock- trata y consigue mantener tvivo nuestro interes, mostrando un verdadero talento, dosificando el misterio poco a poco hasta el final inefable, injusto. "El amor de Cernauti" es " una dolorosa odisea , escrita con mucha vocacion- es decir, talento ... Lei sin interrupcion. L' autora ofrece a sus lectores, una lectura ingenua, objetiva, fresca Mihai Horga, poet în revista „Singur” :Fidelă acestui gen, autoarea, mi-a produs-ca să folosesc titlul, un irefutabil șoc, mai rar întâlnit. Cufundându-mă în lecturarea textului captivant, nu am regretat... Jungla de beton a orașelor, întrece cu mult, în cruzime pe cea a animalelor, care ucid instinctual, pentru hrană și numai cât e necesar. Este un adevăr inconturnabil...dar, să ne întoarcem la maculata junglă a Bucureștiului de după nebuloasele vremuri ale ,,involuției'' din 89, în care, omul simplu este sacrificat de către șacalii mafioți imobiliari fără scrupule, servitori ai zeului BAN, apăruți în vidul legislativ când mizeria umană iese la suprafață precum otrava din rană, infectând societatea umană debusolată. Un cuplu tânăr - Paul și Isabela, își caută o casă pentru cuibul lor de fericire, urmărind oferte, variante, căi de rezolvare, după modestele lor posibilități financiare... Dar, fericirea de a găsi casa mult visată, are și reversul ei-nefericirea întrucât intră în moara de măcinat nervi, în hățișul coteriilor acestor indivizi venoți, care le vând o casă-fantomă și care le devine mormânt, fiind uciși în somn, enigma plutind ambiguu... Autoarea acestei terifiante povestiri,încearcă și reușește să ne țină cu sufletul la gură, dovedind un real talent, dozând crescent misterul până la finalul inefabil, nedrept. Citit cu interes, fără a divulga totul. 30. Emanuel Stoica - scriitor Suedia: în postfaţa cărţii " El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : „ Dintr-o perspectivă nuanţată, a celui familiarizat cu anumite etape din istoria recentă a României, proza doamnei Cornelia Păun propune radiografia fracturilor unei lumi agresate, care îşi pierde valorile prin contaminare cu răul absolut. Universul devine astfel un spaţiu în care singura reţetă eficientă pentru succes este o combinaţie între prostie şi furt, cărora li se adaugă, de la caz la caz, o cantitate potrivită de dezonoare. „Cu inteligenţa nu mai faci nimic în ziua de azi! Nici cu cinstea!” (Florica, în „Ultimul drum”). Paul și Isabela sunt, în contextul dantesc din Şocul, un studiu de caz despre naturala aspiraţie către normalitate, despre direcţia din care vin şi spre care se îndreaptă energiile regeneratoare, recuperatoare ale firescului. Dar, mai ales, despre preţul acestei repoziţionări a lumii româneşti post totalitare şi despre generaţia care îl plăteşte. Vampirii ideologici şi fantomele trecutului joacă în continuare un rol important. Moartea tinerilor, însă, am putea să credem că este, dintr-o perspectivă strict scenaristică, un act ostentativ, un semnal de alarmă. La fel ca în viaţa reală, nu învinge întotdeauna doar binele. Totuşi, tragedia are o latură pozitivă. În paralel cu cei schimonosiţi ireversibil, sunt vizibili oamenii care încep să mai creadă în poveşti, indivizii ale căror idealuri lor nu se hrănesc cu suferinţa celorlalţi. Iată, într-o interpretare subiectivă, ipoteze despre frumuseţile şi sensurile noi pe care acest tip de abordare narativă le poate isca, „arghezian”, din bube, mucegaiuri şi noroi. Dar, substratul optimist cel mai puternic al demersului prozatoarei Cornelia Păun constă în însăşi abordarea literară a unei problematici cu implicaţii de asemenea anvergură. În toate epocile, fiecare societate are, pe tărâmul artelor, martori al căror produs intelectual este un medicament amar dar necesar. Iată, în proză, doamna Cornelia Păun şi-a asumat acest rol faptic, cu curaj, nu doar încununat de succes ci şi de o energie creatoare care implică, alături de talent, foarte multă determinare. 31. Writer Eftikia Kapardeli , Greece: "Dear friend DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL I read your stories and I found your word pragmatic and straight key flexible and realistic Of course you have your personal style is sculpted into phrases and words that are joined with the daily life of large desires of "life" Term life often creates diverse but emotions play is complicated as in the story "the turn of destiny" for "vindication" without repetition seems plot "real scenario" and there usually is the role of "wife" like the social truth and sensitivity ethics The narration is excellent in all the stories like the description of the events that alternate quickly Excellent your narrative in history: "The love of Tsernovits" There are many emotions and usually passing look is more "deeply" more fundamental "narrative is hoped patience dreams sometimes come true and limits of Oblivion you can to define it as the Tsernovits remains in heart forever I read "It was known as the" Little Vienna ", a name that deserved full" In Tsernovits, a cosmopolitan city, a mixture of cultures and religions, the residents themselves learned how to live in peace and respect each other, tolerance it was not just a single word. Romanians, Jews, Germans, Poles, Ukrainians, Armenians and other minorities lived together peacefully in a spiritual atmosphere, with fun and ferment. There were no preconceived ethnic or religious hatred among the people Mentally I travel and I together with the author of this beautiful city with drunk with the scent of The language woven with harmony transports the reader to full understanding ... ..Oti see and touch and hear observe like to immortalize in a complete narrative dear Cornelia Personally, I liked the third your History THE SHOCK like little thriller with ............ I liked the prologue on the tram "The ride on tram 16 is a boat trip to the ancient with a sad driver. Your trail offers unique experiences. Just spend a hundred meters you enter another world, a timeless Valley of Tears. A gray kingdom like canvas painted in shades of gray, creating a depressive artist. From the sidewalk, dressed in a dark gray-blue skies ... Showing buildings constructed at the beginning of the century, abandoned without windows or windows, skinned walls, which revealed without shame the red brick that passed through the mists of time , remnants of walls " All this detailed description befits people who have power in the pen .... This proposal believe that a track of your character "As eternal seeker of beauty, I can admire among heaps of debris, delicate lacy detail above elliptical arches." Thank you for giving me the opportunity to read your spiritual work I wish you every success that you did Αγαπητή φίλη DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL Διάβασα τις Ιστορίες σου και βρήκα τον λόγο σου καλοζυγιασμένο ευθύβολο και καίριο ευέλικτο και ρεαλιστικό Φυσικά έχεις το προσωπικό σου ύφος που σμιλεύεται σε φράσεις και λέξεις που ενώνονται με την καθημερινότητα των μεγάλων επιθυμιών της « ζωής» Η πρόσκαιρη ζωή συχνά δημιουργεί ποικίλες συγκινήσεις όμως το παιχνίδι της είναι πολύπλοκο όπως στην ιστορία «στην στροφή του πεπρωμένου» για «δικαίωση» χωρίς επανάληψη Μοιάζει πλοκή «αληθινού σεναρίου » και εκεί συνήθως ρόλο παίζει η «γυναίκα» που μοιάζει με την αλήθεια κοινωνικής και της ηθικής ευαισθησίας Η αφήγηση είναι εξαιρετική σε όλες τις ιστορίες όπως και η περιγραφή των γεγονότων που εναλλάσσονται γρήγορα Εξαιρετική η αφήγηση σου στην Ιστορία :“Η αγάπη για το Τσέρνοβιτς“ Υπάρχουν πολλά συναισθήματα που ενώ μοιάζουν περαστικά συνήθως είναι πιο “ βαθιά “ πιο ουσιώδη “στην αφήγηση υπάρχει η ελπίδα η υπομονή τα όνειρα που άλλοτε γίνονται αληθινά και τα όρια της λήθης δεν μπορείς να τα ορίσεις αφού το Τσέρνοβιτς παραμένει στην καρδιά για πάντα Διαβάζω «Ήταν γνωστή σαν η «Μικρή Βιέννη», ένα όνομα που το άξιζε πλήρως» Στο Τσέρνοβιτς,μια κοσμοπολίτικη πόλη, ένα μίγμα πολιτισμών και θρησκειών, οι ίδιοι οι κάτοικοι έμαθαν πώς να ζουν ειρηνικά και να σέβονται ο ένας τον άλλο, η ανοχή δεν ήταν απλά μονο μια λέξη. Ρουμάνοι, Εβραίοι, Γερμανοί, Πολωνοί, Ουκρανοί, Αρμένιοι και άλλες μειονότητες ζούσαν μαζί ειρηνικά, σε μια πνευματική ατμόσφαιρα, με διασκέδαση και αναβρασμό. Δεν υπήρχαν προκαταλήψεις των εθνοτήτων ή θρησκευτικό μίσος μεταξύ των κατοίκων της. Νοερά ταξιδεύω και εγώ μαζί με την συγγραφέα σε αυτήν την όμορφη πόλη που με μεθά με το άρωμα της Η γλώσσα πλεγμένη με αρμονία μεταφέρει τον αναγνώστη σε πλήρη κατανόηση …..Οτι βλέπεις και παρατηρείς αγγίζεις και ακούς μοιάζει να το αποθανατίζεις σε μια πλήρη αφήγηση αγαπητή Cornelia Προσωπικά ,μου άρεσε η τρίτη Ιστορία σου ΤΟ ΣΟΚ που μοιάζει λίγο με θρίλερ …………Μου άρεσε ο πρόλογος σχετικά με το τραμ «Η βόλτα με το τραμ 16 είναι ένα ταξίδι με βάρκα στον Αρχαίων με ένα θλιβερό οδηγό. Η διαδρομή σου προσφέρει μοναδικές εμπειρίες. Μόλις περάσουν εκατό μέτρα μπαίνεις σε έναν άλλο κόσμο, μια διαχρονική Κοιλάδα των Δακρύων. Ένα γκρι βασίλειο σαν καμβάς βαμμένος σε αποχρώσεις του γκρι, η δημιουργία ενός καταθλιπτικού καλλιτέχνη. Από το πεζοδρόμιο, ντυμένο με σκούρες αποχρώσεις γκρι-μπλε του ουρανού ... Εμφανίζονται κτίρια που κατασκευάστηκαν στις αρχές του αιώνα, εγκαταλελειμμένα χωρίς τζάμια ή παράθυρα, ξεφλουδισμένους τοίχους, στους οποίους αποκαλύπτεται χωρίς ντροπή το κόκκινο τούβλο που πέρασε μέσα από τα βάθη των αιώνων, απομεινάρια των τοίχων» Όλη αυτή η λεπτομερής περιγραφή αρμόζει σε ανθρώπους που έχουν δύναμη στην πένα …. Αυτή η πρόταση πιστεύω ότι ένα κομμάτι και του δικού σας χαρακτήρα «Ως αιώνιος αναζητητής της ομορφιάς, μπορώ να θαυμάζω μεταξύ των σωρών από συντρίμμια, ευαίσθητες δαντελωτές λεπτομέρειες, πάνω από τις ελλειπτικές αψίδες.» Ευχαριστώ που μου δώσατε τη ευκαιρία να διαβάσω το πνευματικο σας εργο Εύχομαι από καρδιάς κάθε επιτυχία σε ότι κάνατε 1. DR. MARIAN GHERVAN, Editor en jefe de la “REVISTA de LITERATURA RUMANA” : "Cornelia Păun Heinzel es la escritora que con su sensibilidad y realismo completa con su arte literaria la espiritualidad cultural rumana. La narracion en prosa de la escritora es presentada en tercera persona generando objetividad y desapego, una aparente falta de implicacion como la de un reportaje. El modo de pensar y de actuar( manifestar) de los personajes, el ambiente en el cual se manifiestan, los hechos relevantes que los caracterizan, ocultan las multiples facetas de la realidad mas alla de la cual se hace sentir(se esta sintiendo) muy sutil, la implicacion de la autora, incluso una cierta feminidad. “Amor de Cernauti” es una historia conmovedora sin adornos estilisticos innecesarios(inutiles),obra de un escritor maduro, que aporta el pasado en el presente, una mirada nostalgica sobre una parte de la espiritualidad rumana. “Amor de Cernauti”, aunque es(sea) un relato, nos parece una novela , por supuesto, una micro novela, siendo una de las pocas prosas de la literatura rumana dedicada a la zona de Cernauti que era parte del reino de Moladavia, dirigido por Esteban el Grande, antiguo territorio de los rumanos moldavos, hoy en dia , parte de Ucraina". 32. Scriitorul Marin Ifrim : Felicitări pentru premiul internaţional ! E vorba despre o scriitoare complexă, inteligentă și foarte harnică. Sunt onorat când îmi trimite texte pentru revistele de care mă ocup, cu această ocazie îi mulțumesc și în public. 5 iunie 2017 33. Scriitorul Sorin Cerin : Vă admir şi vă citesc de mult timp, considerându-vă una dintre cele mai mari valori naţionale şi nu numai. Pe lângă marea dumneavoastră frumuseţe fizică se suprapune şi cea intelectuală pe care o respect mai mult ca orice altceva. Vă iubesc creaţia mai mult ca oricine altcineva. Sunteţi deosebit de profundă iar metaforele şi gândurile, sentimentele dumneavoastră devin metalul preţios al fiecărui suflet ! Cu drag Sorin Cerin 24 mai 2014 34. Sunil Sharma - Ph. D. English profesor USA widely-published bi-lingual writer, poet, literary editor, journalist : "Ph. D. Cornelia Păun Heinzel is a Romanien writer, journalist, member of International Press, professor Ph.D. in Robotics. Ph. D. Cornelia Păun Heinzel debuted as a writer in the review "Asymetria" France and as poet in "AGERO Stuttgart" Germany, as collaborator of the magazine and Press Agencies' ACES OF ROMANIA "NURNBERG. She is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albanian, Australia, Portugal, Trinidad, Tobago, Islande, Estonia, Denmark, Belge, Romanian, is Editor of ANTHOLOGIA MULTILINGUA. She is present in the Famous Encyclopedia “Best Poems” , the “Anthology poets of the world”, în “L’ANTHOLOGIE DES POèTES FRANCOPHONES FRANCE”, in ANTOLOGIA DE POESIA POETAS DEL MUNDO "POETAS SIGLO XXI", Antologia Universal de Poesia "Arte Poetica", Antologia de la poesia espanola, Anthology UNIVERSAL ROMANIAN CONTEMPORARY POETRY - Anthology of Contemporary Short Story Romanians everywhere, Anthology of writers of the world. She has published poems in French, German, Italian, Arabic, Turkish... He has published six books and over 200 articles - published in the country and abroad". 36. Andre Cruchanga, profesor, escritor, El Salvador en Antologia Poesia Universal „Rostros y Versos”, El Salvador, 2013 y en „Odiseu en el Erebo”: "Păun Cornelia está presente en los famosa enciclopedia de los mejores-poemas de los poetas del mundo, "La antología de poemas de amor francófonos", La antología de la poesía rumana contemporánea - MERIDIAN Letras UNIVERSALE, EPOSS, Antología de prosa cortas rumanas contemporáneas de Toute Le Monde con 72 escritores más. Ha publicado poemas en francés, alemán, inglés, italiano, ruso, Árabe, portugués, neerlandés, catalán, turco, etc. 37. Juan Antonio M. B. profesor universitario de Lengua, Literatura y sus Didácticas, licenciado en Filología Románica : "Cornelia PĂun Heinzel. Escritora, poeta y profesora de origen rumano., Ha colaborado en revistas de múltiples países.... Muestras de su obra se halla incluida en compendios antológicos ..... y otras obras de colaboración" 38.. Eric Dubois poéte, directeur de la revue de poésie, Chroniqueur dans l'émission « Le lire et le dire » sur Fréquence Paris Plurielle (106.3 fm Paris) depuis 2010 en revue 4 Août 2013 :"Păun Cornelia est professeure docteure , poètesse et écrivaine roumaine. Păun Cornelia a fait ses débuts comme écrivaine dans ASYMETRIA, France revue de critique et de création dans AGERO-Stuttgarten Allemagne, revue culturelle d'information, dans L’Agence de Presse "AȘII ROMANI" Nuremberg, aux États-Unis et au Canada (ATHENEUM - Canada, L'ALTERNATIVE États-Unis au Canada,StarPress revue internationale roumaine-canadienne-américaine, LES PAGES revue roumaine en Nouvelle-Zélande, ONYX Revue de littérature ,Irlande Dublin .Păun Cornelia est présente dans l'Anthologie UNIVERSALE CONTEMPORAIN ROUMAIN de POÉSIE – “MERIDIAN LYRIQUE“ 40. writer Robin Ouzman Hislop : "Cornelia Păun Heinzel is an Romanian writer, journalist, member of International Press, Professor Ph.D. in Robotics She has published six books and over 200 articles – published in Romania and abroad:. 41. Writer, Publisher/Editor-in-Chief:: Yuan Changming : " Ph. D. Cornelia Păun Heinzel is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albania, Australia, Portugal, Trinidad, Tobago, Denmark, Mauritius, Romanian, is Editor of ANTHOLOGIA MULTILINGUA. Cornelia Păun Heinzel is present in the Famous Encyclopedia “Best Poems” , the “Anthology poets of the world”, în “L’ANTHOLOGIE DES POèTES FRANCOPHONES FRANCE”, in ANTOLOGIA DE POESIA POETAS DEL MUNDO "POETAS SIGLO XXI", Antologia Universal de Poesia "Arte Poetica", Antologia de la poesia espanola, Anthology UNIVERSAL ROMANIAN CONTEMPORARY POETRY - Anthology of Contemporary Short Story Romanians everywhere, Anthology of writers of the world. She has published poems in French, German, Italian, Arabic, Turkish and other...". 42. Writer, editor Agron Shelle :" The poems of romanian poet and writer Dr. Cornelia Paun Heinzel have been translated in well over 30 languages, by personalities of international literary fame ". The poem “Time” by Dr. Cornelia Paun Heinzel was selected and published in a famous Encyclopedia of the United States, in an Anthology of Francophone Poets from France and in prestigious internationally review from Canada and India. 43. Profesor Dr. Swarna Prabhat, as the name implies, enjoys a very bright academic life. He is currently the head of English Department, editor of once an important journal . Dr. Prabhat has guided many Ph.D. students :"Read wonderful poems by the Romanian Poet Cornelia Paun Heinzel. Her poems have been translated into various languages and compiled in many anthologies. Read more" Poems by Cornelia Paun Heinzel - Issue.XXIII : December 2016 much anthologised and much talked poet & her poems… The poems of Cornelia have been translated in over 30 languages spoken around the world. Her poems have been taken up for translation by many reputed and noted poets". 44. Dr. Santosh Kumar poet, short-story writer and an editor, DPhil in English; Editor of one International Review, en 2013 and of New Millennium Journals: "Ph. D. Cornelia Păun Heinzel debuted as a writer in the review “Asymetria” France and as poet in “AGERO Stuttgart” Germany, as collaborator of the magazine and Press Agencies’ ACES OF ROMANIA “NURNBERG. She is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, consecrated writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albania, Australia, Portugal, Romanian 45. Héctor Zabala. Ciudad de Buenos Aires, Argentina. Narrador y ensayista, Director de la revista literaria en martie 2017: CORNELIA PĂUN HEINZEL Narradora rumana, poeta, profesora y doctora en robótica industrial por la Universidad Politécnica de Bucarest con matrícula de honor (1998). Tiene una maestría en gestión y evaluación en educación (Facultad de Psicología y Ciencias de la Educación) y una maestría en filología (Facultad de Letras), ambas de la Universidad de Bucarest. Es licenciada en letras por la Universidad Brasov. Su obra científica es rica y variada, contando con seis libros como autora y más de doscientos artículos publicados en revistas de la especialidad en Rumania y en el extranjero. Se inició como escritora en “Asimetría”, revista francesa de crítica y creación. Y como poeta, en “Agero Stuttgart”, revista alemana de información cultural, y en la Agencia de Prensa “Ases de Rumania” en Nurenberg. Miembro del “Club Transatlántico de Prensa”, de “Poetas del Mundo”, edita “Anthologie Multilingua”. Tiene publicados varios libros de narrativa y poemarios. Ha colaborado en numerosas revistas de todo el mundo, editadas en múltiples lenguas. Sus poemas fueron publicados y traducidos al inglés, español, francés, italiano, serbo-croata, alemán, portugués, chino, japonés, ruso, árabe, urdu, sueco, neerlandés, catalán, sardo, turco, ucraniano, griego, persa, turco, polaco, letón, checo, húngaro, búlgaro, albanés, esloveno, azerbaiyano, georgiano, etc. y publicados en revistas impresas o de internet, tanto en Rumania como en el exterior. Ha traducido poemas de poetas franceses contemporáneos. Fue redactora de un diario rumano. Ha traducido al rumano la obra de más de noventa autores clásicos y contemporáneos de diversas lenguas, tanto poetas como narradores. 46. Writer, Editor in Chief Kenzia Lucas 47. scriitorul George Roca, editor de reviste, membru al Academiei de Științe, Literatură şi Arte (ASLA), al Academiei Româno-Americane, al Academiei Româno-Australiene, al Ligii Scriitorilor din România, Rexlibris Media Group în revistele Confluenţe literare, Australia, Singur PAUN Cornelia (pseudonim Cornelia HEINZEL sau Cornelia PĂUN-HEINZEL) s-a născut la Braşov. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meşotă” din Braşov, secţia de Matematică-Fizică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heizel, care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena. Este scriitoare, poetă şi profesor român cu titlul ştiinţific de Doctor în Roboţi Industriali din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti. Licenţiată şi şefă de promoţie în Filologie, Limba şi Literatura română – Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea Braşov. Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. Activitatea literară: A debutat ca scriitoare în cadrul revistei „Asymetria” din Franţa, după care a publicat lucrări în mai multe reviste de pe mapamond: „Atheneum" Canada, „Alternava", „Clipa", „Gândacul de Colorado” din Statele Unite, „Le Capital des Mots”, „Revue Francophone Pantouns” şi „L'Autobus” din Franţa, „Onyx" din Irlanda, „Pagini româneşti din Noua Zeelandă, „Lettres de Malaisie” din Malaezia, „Review Taj Mahal” din India, „Letras de Parnaso”, „Esteponaviva”, „Revista de Relatos, poemas y Novelas” şi „Matematicas y Poesia” din Spania, Revista „Internacional de Criterio Actual Red y Accion” din Columbia, „Poemas del Mundo” din Chile, ş.a. Este prezentă în „L’Anthologie des Poèmes D’Amour Francophones” şi „Poèmes d’amour” din Franţa, „Antologia universală a poeziei româneşti contemporane” şi „Antologia de proză scurtă contemporană a românilor de pretutindeni”... A fost redactor colaborator la un ziar. A publicat poezii în limba franceză, germană, engleză, italiană, rusă, arabă şi turcă. Are publicate şase cărţi de specialitate şi peste 160 articole – publicate în ţară şi străinătate. A scris primul manual al calităţii pentru o unitate de învăţământ din România. (George Roca, Rexlibris Media Group) 48. Scriitor Marin Ifrim, membru USR, director reviste spune : 5 iunie 2017, Felicitări ! E vorba despre o scriitoare complexă, inteligentă și foarte harnică. Sunt onorat când îmi trimite texte pentru revistele de care mă ocup, cu această ocazie îi mulțumesc și în public. 49. Jurist, teolog, poet, redactor, publicist Marin Mihalache, licenţiat Facultatea de Litere şi Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti (1974-1979), Master of Divinity (1980-1983) şi urmează cursul de Master of Theology, secretar - editor în Departamentul de publicaţii al Episcopiei şi preot la Biserica din Detroit, în „Confluenţe literare” Australia : Admirabil si foarte impresionant c.v. al Prof. Dr. Ing. Păun Cornelia, o adevărată "polymath" al plaiurilor mioritice, talent ştiinţific, tehnic, literar, filozofic, umanist, de reputaţie internaţională, Felicitări pentru toate reuşitele şi mult succes în viitor ! „Timp” - un profund poem filozofic al existenţei în planul timpului implacabil de Dr. Cornelia Păun Heinzel, tradus in mai multe limbi străine. Conceptul lui Heidegger "de fi prezent aici şi acum" care a dominat filozofia secolului al 20 lea este inteligent "tradus"în limbaj poetic, esenţial şi palatabil înţelegerii convenţionale. Felicitări şi talentatei autoare şi traducătorilor pentru acest eveniment multicultural ! Foarte expresiv si plin de sensuri acest fragment de roman. In peisajul poetic pitoresc si frumos precum intru-n covor traditional se stravad itele subtile si sensibile ale sentimetului protoistoric, ale luminii care vine din timp care umple plaiul mioritic. Sincere felicitari. 50. Elena Trifan profesoară, scriitoare, în „Confluenţe literare” Australia: Impresionant ! Putere de munca, pasiune şi talent. Felicitări!