Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TABLETA » Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (VIII)

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (VIII)

Evocare de Dumitru K. Negoiță

După scurtele intervenții ale domnilor Nicolae Cabel și Ovidiu Cameliu Petrescu, de la care aștept texte un pic mai ample, am primit un mesaj foarte încurajator de la unul dintre marii poeți contemporani, Șerban Codrin, fost director al Bibliotecii Județene din Slobozia. Și, foarte recent, Dumitru K Negoiță mi-a trimis un articol emoționant, pe care îl redăm în întregime, chiar dacă l-aș fi fragmentat de dragul unei narațiuni mixate: ”Se spune că toamna se numără bobocii, adevărat, numai că mie mi s-a întâmplat ca toamna, în lipsă de boboci, să pot număra  amintirile plăcute. Da. Voi începe cu toamna anului 2001. Ce trece vremea! Uneori, parcă ai dori ca timpul să se oprească precum pietrele de la Surduc, să poţi, măcar în reluare, să trăieşti unele clipe de început, precum primii paşi pe scările unde l-am întâlnit pe tânărul membru al Uniunii Scriitorilor, autorul volumului ,,Spre oraşul cu un milion de ferestre”, care tocmai ieşise din Biblioteca pe care o slujea cu mare drag. Eram împreună cu poetul Mihai M. Macovei. Cunoştinţă veche cu autorul volumului ,,Spre oraşul cu un milion de ferestre”, Marin Ifrim, ca vechi cenaclişti, iar în ce mă privește, ca sfătuitor în drumul meu spre literatură şi coleg de fabrică. După câteva discuţii între Marin Ifrim şi Mihai M. Macovei, parcă s-a sunat din goarnă, căci au venit şi alţi colegi de breaslă care s-au adunat în jurul gazdei noastre, scriitorul, precum o horă în interiorul căreia se află mirele şi mireasa. Aşadar, era uşor să-ţi  dai seama că autorul volumului ,,Spre oraşul cu un milion de ferestre” reprezintă un factor de elită în cultura buzoiană, de acolo de unde porneşte verbul a face, a crea. După câteva luni, prin februarie 2002, la Casa de Cultură aveam să mă bucur de evenimentul organizat sub numele ”Medalion literar Mihai M. Macovei”, moderat de Marin Ifrim. Cu acest prilej am reuşit să cunosc cea mai mare grupare literară a Buzăului şi a Râmnicului Sărat şi nu numai atât, mi-am dat seama că de la Casa de Cultură se potriveşte ceasul literaturii buzoiene şi, de-ar fi să fiu întrebat: ”- Pe ce te bazezi «Coane Fănică»?”, desigur, aş veni repede, repede cu următoarele argumente: 15 mai 2004, orele 12:00 la Casa de Cultură a Sindicatelor s-a desfăşurat ,,Sărbătoare în Armindeni”, având următorul program: Lansări de carte; Medalion Ion Panait; Decernarea premiilor la Concursul de creaţie literară pentru elevi ,,Constantin Petcu”. Colaboratorii acestei Sărbători literare au fost: Asociaţia Culturală ,,Renaşterea Buzoiană”, Fundaţia Academică ,,Vasile Voiculescu”; Revista ,,Renaşterea Culturală”. Invitaţi: Editurile ,,Tempus”, ”Ex-Ponto”, ”Anastasia – Ina” şi ,,Rafet”.

În cadrul evenimentului ,,Lansări de carte” s-au prezentat volumele: ,,Rememorări” de Lucian Mănăilescu; ,,Lumea râsului” – autor Girel Barbu; ,,Dincolo de lumină” de Dumitru K Negoiţă; ,,La spartul târgului” de Marin Ifrim; ,,Poeme” de George Lixandru şi ,,Fântâna din oglindă” de Milea Preda.  Volumele, se precizează în afişul acelei vremi,  au fost prezentate de: Geo Stroe; Mircea Costache, Ovidiu Cameliu Petrescu, Constantin Marafet, Dumitru Ion Dincă, Valeria Tăicuţu, Raul Gâlmeanu şi Stan Brebenel.

După cum se poate remarca, la Casa de Cultură din Buzău, încă din acea vreme veneau literaţi din zona Vrancei, din zona Ialomiţei, din întreg judeţul nostru… Dacă potrivirea ceasului literaturii buzoiene s-a făcut vreme de aproape două decenii de către acelaşi coordonator de manifestări, Marin Ifrim, pot fi elocvente şi alte exemple, precum: ”Medalion literar Constantin Petcu” (În cadrul ”Hronicului Buzoian”), din 14 mai 2005. Din programul  acelei  vremi, coordonat tot de neobositul Marin Ifrim, putem să ne reamintim că deschiderea a făcut-o prof. Mircea Costache, urmat de Călin Gheţu, care a prezentat ”Anotimpul plecării” de Constantin Petcu, apoi de Dumitru Ion Dincă şi Ovidiu Cameliu Petrescu, prezentând Medalion ”Constantin Petcu”; de Mihai M. Macovei care a prezentat ”Drumurile din vise”, de Dumitru K Negoiţă, de Lucian Mănăilescu şi Stan Brebenel care au prezentat ,,Şcoala de îngeri”  a lui Ştefan Dima; de Valeria Manta Tăicuţu care a prezentat ,,Scriitori buzoieni de azi” – autor Dumitru Ion Dincă; de Marin Ifrim care a prezentat ,,Egreta de pe malul celălalt” de Nicolae Gâlmeanu; de Aurel Ganea care a prezentat ”Discordia cu zeii” – autor Gheorghe Mincă și de prof. George Vioreanu care a prezentat ,,Vorba!” de regretatul Gheorghe Ene.

Tot la această Manifestare s-au decernat premii laureaţilor Concursului ,,Constantin Petcu”, stabiliţi de un juriu format din: prof. Valeria Tăicuţu, prof. Aurora Ionescu şi înv. Nicoleta Cristea.

Aici, la Casa de Cultură a Sindicatelor, s-a plămădit şi programul istoriei literare de la pagina a 6-a din ziarul ,,OPINIA”, rubrică mult gustată de pasionaţii de cultură din judeţ şi nu numai. Rubrică condusă de membrii Uniunii Scrriitorilor Marin Ifrim şi Dumitru Ion Dincă, cei care, prin vara anului 2004, au pornit o ,,Dezbatere”, cu următoarea temă: ”Are literatura buzoiană vreo direcţie estetică, încotro credeţi că se îndreaptă?”. Să-l parafrazez pe marele nostru povestitor Ion Creangă, nu ştiu alţii ce spun, dar mie îmi place să afirm, chiar dacă unora le place ori nu le place să recunoască, meritul acestor doi generali ai literaturii buzoiene. Doi generali ai literaturii buzoiene care au purces la înălţarea şi formarea multor condeieri buzoieni. Doi generali care au croit  drumurile multora înspre Uniunea Scriitorilor, de aici, de la pagina a 6-a a publicaţiei ,,Opinia”.

Poate că unii dintre cititorii acestor rânduri se gândesc doar la exemplele de mai sus? Nu. Nici pe departe. Autorul volumului ,,Spre oraşul cu un million de ferestre” a mai generat o istorie a literaţilor chiar aproape de Casa de Cultură. Cine nu-şi mai aduce aminte de localul de la Uniune? Ce întâlniri interesante și ce poveşti frumoase se mai depănau aici… Iată câteva dintre acestea: Era în prima zi după echinocţiu, 21 martie 2006, când scriitorul Mihai Sălcuţan a venit printre noi împreună cu volumul său ,,Catrene de căpătâi (Epitafuri)”. Am primit această carte cu următoarea dedicaţie ,,Scriitorului Dumitru Negoiţă, cu preţuire această primă carte scrisă şi tipărită la Buzău, numai despre epitafuri”. Semnează, Mihai Sălcuţan.  O altă întâlnire a fost cu regretatul scriitor, membru USR, Gheorghe Andrei, de la Uniune am mers împreună cu domnia sa până la staţia autobuzului 8, povesteam despre apăsările mele aşezându-ne pe bancă, iar când s-a apropiat autobuzul s-a sculat şi mi-a zis: „- Luptă, nu te lăsa!”.  Altădată, adunându-ne aşa mulţi în bibliotecă, Tudor Cicu zice: „- Hai să mergem la Uniune!”.

Tot de la Casa de Cultură, în vremea Cenaclului ,,Arcade & Armonii”, a ,,Cenaclului din bar” ori a ,,Cenaclului de la marginea oraşului”, din strada Umbrelor, s-au primit îndemnurile cele mai trainice, cele mai preţioase de continuitate. Cenaclul acesta cu diferite nume a dăinuit 7 ani. Toţi membrii acestui Cenaclu, Dumitru Istrate-Ruşeţeanu, Ştefan Dima, Nicolae Tudor, regretatul Ion Nica, Spiridon Râmniceanu, Nicolae Pogonaru,  Tudor Cicu, Sorin Lalu, Dumitru K Negoiţă,  Dumitru Pană, Gheorghe Bunea, regretatul  Aurel Ganea, şi alţii, trăiau bucurii nemărginite,  regăsindu-se la pagina a 6-a a ziarului ”OPINIA”.

La Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău am avut cele mai cordiale, cele mai frumoase  discuţii cu regretatul scriitor, membru al USR, Gheorghe Ene. Discuţii din vremea când arbitram în Campionatul de fotbal Judeţean, amintiri de la Căldărăşti depănate împreună.  Dovada acestei discuţii sunt unele dintre cele mai preţuite cuvinte, amintite aici  la Casa de Cultură,  cuvinte pe care mi le-a lăsat autorul pe volumul său ”texte de dincoace”: ,,Domnului Dumitru Negoiţă, fost arbitru de fotbal şi scriitor ascuns atunci, dar dezvăluit acum de cărţile publicate, stima şi respectul autorului acestei tinereţi recuperate”. Semnează, Gheorghe Ene, în 01 decembrie 2007. Aceste amintiri sunt cu atât mai preţioase, cu cât această zi de 1 decembrie este şi va rămâne o zi de referinţă, nu numai pentru că este ziua României, ea având şi o altă semnificaţie în literatura buzoiană. Cine nu ştie, această zi de 1 decembrie este şi ziua celui ce-a slujit şi slujeşte literatura şi întreaga cultură generată la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, autorul volumului ,,Gloria locală”, Marin Ifrim. Cel care a dat o serie de recomandări acelor buzoieni care au intrat în Uniunea Scriitorilor  după anul 2007 şi până la înfiinţarea revistei ,,Cartelul metaforelor”, la care redactor-şef este. O revistă apreciată şi născută aici la Casa de Cultură. Trecând peste anul 2011 când la Casa de Cultură, printre volumele lansate, s-a aflat şi volumul ,,Din măruntele colecţii”, ne apropiem de anii când, mulţi care şi-au văzut sacii-n căruţe au pornit pe alte drumuri. Dar, cum o zicere ne spune că ”Omul sfinţeşte locul”, aici, nu s-a stat pe loc, astfel încât Casa de Cultură adăposteşte noi tineri care au înfiinţat un Cenaclu literar. Despre acest Cenaclu, în ceea ce mă priveşte, pot spune că, dacă la începutul acestuia s-au putut bucura de invitaţii şi literaţii care au înaintat în vârstă, de-o vreme lucrurile stau altfel. Desigur, nu-i treaba Casei de Cultură căci, aşa cum am afirmat mai sus, aceasta este doar gazdă.

Pot să afirm cu sinceritate că în cei 10 ani am trăit la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău multe clipe de entuziasm, de vise cu impact plin de doriri şi izbânde, aşa, precum o galerie a unei echipe de fotbal, care prin îndemnurile ei entuziasmează jucătorii, dându-le aripi înspre victorie. Amintirile de la Casa de Cultură ar putea umple mult mai multe pagini, însă, am preferat  ca acestea să cuprindă doar lumina memoriei.  Casa de Cultură a fost, este şi cred că va rămâne o oază de cultură, o oază de lumină, vise înspre împliniri, o oază de bucurii pentru toţi iubitorii de literatură”.

Dumitru K Negoiţă este autorul unor cărți onorabile (poezie, publicistică, proză etc). Tot el a înființat Filiala Buzău a Ligi Scriitorilor din România al cărei președinte este. Ce să mai spun, prin domnia sa Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău are încă un colaborator de marcă, un om harnic și onest. Mulțumiri!

 

Marin Ifrim, 26.06.2018

 


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.