Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » JURNAL » Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XVII)

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XVII)

Foto: La Casa de Cultură în ”Rotondă”, lângă Carmen Tania Grigore, Violanda Georgescu și Aurel Anghel

 

O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XVII)

    Azi, 11 iulie 2018, am luat de la tipografia Europrint (Editura ”Teocora”) ediția 48-50 a revistei ”Cartelul metaforelor”. Pentru transportul pachetelor am apelat la poetul și prozatorul Cornel Diaconu, un om de o calitate morală ireproșabilă care are pentru Casa de Cultură sentimente de o noblețe greu de explicat. De multe ori, când trebuie să iau revista din tipografie, apelez la directorul instituției, domnul Vasile Minică, alteori merge cu mine colegul meu Adrian Dimian. Încerc tot timpul să nu presez și să nu stresez pe nimeni. Asta îmi e firea, nu „firea” din fruntea capitalei. Tot aici, la Casa de Cultură, e plămădită și revista ”Caietele de la Țintești”, o publicație unică în țară, ca, de altfel, și ”Cartelul metaforelor”. Ambele publicații sunt distribuite gratuit. Tot azi, conducerea instituției mi-a asigurat timbrele și plicurile pentru a trimite revista acolo unde îi este locul, la mințile și instituțiile care încă mai contează pentru cultura națională. De la un timp, dincolo de scris, am mers de poștaș. Mă duc la diferite instituții, inclusiv la zgârcitele bănci ale vremii, ca să le ofer revista. Unora le place la nebunie conținutul acesteia, însă, când vine vorba despre vreo eventuală sponsorizare, încep să miaune, să plângă a faliment, a lipsă de viitor. Asta e diferența dintre cultură și bani. Singurul om pe care l-am văzut dând și ultimul leu din portmoneu, pentru apariția vreunei cărți a literaților buzoieni este Ovidiu Cameliu Petrescu. Un alt prieten bun, expert în domeniul său de activitate, a încercat să ne ajute apelând la un om de afaceri cu care s-a întâlnit ocazional într-un hotel local. I-a spus ceva despre o sponsorizare literară. Răspuns, citat aproximativ: ”Sunt aici, în hotel, de vreo patru zile cu o curvă. Am cheltuit vreo 25 de milioane. Decât să vă dau vouă bani, pentru hârtia voastră, mai stau aici încă patru zile. Îmi bag… în ea de literatură”. E greu să faci dintr-un prost ceva cu rost. Dacă țara noastră (auto)bugetivoră nu va înțelege că există o urgență a culturii, că există și instituții nonbugetare care ar trebui sprijinite financiar, cultura va deveni ceva de fasole, ca să mă exprim academic. Eu cred în rostul literaturii ca în rosturile profunde ale credinței în biserică. O revistă literară se face greu, uneori mulți dintre noi scriind și după toiul nopții. Avem această credință a sufletului. Pe mulți dintre noi scrisul ne mântuie. Mă gândesc la fenomenalele poeme ale Mihaelei Roxana Boboc, la versurile imperiale ale Ginei Zaharia și la eseurile Elenei Radu, ca să nu mai zic de scrisul consacraților încă de acum câteva decenii. În ultima vreme am deschis larg paginile creațiilor semnate de elevi. E o mare satisfacție morală. Mulți dintre acești copii au în ”panoplia” cu ”trofee” diplome oferite de Casa de Cultură, după câștigarea unor premii. Când primesc vreun text din țară, de la colaboratori ocazionali, îi întreb pe autori unde ar prefera să le public materialul, pentru că am mai multe posibilități. Toți îmi răspund invariabil: ”În Cartelul metaforelor”. Facă-se voia lor! Niciodată nu am muncit în silă. Ce e drept e drept, tonusul muncii vine și de la cei care finanțează revista. Anul viitor vom face toate demersurile posibile, legale, pentru ca revista noastră să aibă finanțare (și) de la Uniunea Scriitorilor din România, chiar dacă relația mea personală cu administrația de acolo nu e prea bună, deși, la recentele alegeri, din cadrul breaslei, i-am votat tot pe cei cu care nu prea mă înțeleg. E nevoie de această revistă. Știu cititorii noștri, vorbesc cu ei, corespondăm. Toți sunt atrași de ”imprevizibilitatea” pe care o descoperă de la o pagină la cealaltă. Asta am vrut să facem: o publicație vie, corectă, accesibilă academicienilor și elevilor în egală măsură. Nu visăm vreun statut literar elitist. Trăim prezentul. Am văzut oameni fericiți sau mulțumiți, nici nu știu cum să spun, după ce au citit revista noastră. Vorbesc precum un pastor! ”Cartelul metaforelor” deja a început să facă istorie. Suntem acolo unde ne este locul, în cultura națională.

Marin Ifrim, 11.07.2018


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.