Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » JURNAL » Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXIII)

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXIII)

O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXIII)

Nu am prieteni printre criticii literari. În județul Buzău, mai ales, unde fac critică literară doar doi scriitori: Mioara Bahna din Râmnicu Sărat, Gheorghe Postelnicu din Pârscov – locul de naștere al lui V. Voiculescu – și  Paul Androne. Toți trei au studii de specialitate, au licență în domeniu. Mioara Bahna are și un doctorat, ceilalți doi și-au trăit viața la catedră predând limba română. Cu toți trei sunt în relații de respect reciproc. Lui Gheorghe Postelnicu îi mulțumesc pentru atenția clară acordată literaturii mele. În rest, Dumnezeu cu mila, nu am avut pohte de preamărire. Totuși, în 1986, când mi-am lansat cartea de debut, l-am avut oaspete și ”comentator” pe marele critic literar Mircea Scarlat. La Sala cu vitralii a Casei de Cultură. Nu știam nici măcar cum arată chipul său. M-am dus la gară și ne-am recunoscut imediat. A urmat o sărbătoare a poeziei. Mircea Scarlat ar fi trebuit să mai trăiască, zic eu, după felul în care arăta, cel puțin un secol. Avea o față de copil, deși era trecut de 36 de ani, părea că încă nu se bărbierește. Chip de înger. Chip de porțelan. Chip de statuie. În 1987 l-am întâlnit la grădina de vară a unui local a USR. Părea deja plecat ”dincolo”, singur la masă. M-am dus și l-am salutat. Părea foarte abătut. Cred că știa că va părăsi această lume. Consider că cel mai potrivit și eficient text actual despre acest critic literar unic l-a scris Elisabeth Bouleanu, un articol publicat în Adevărul.ro din 14 noiembrie 2013. Cităm: ”Mircea Scarlat a lăsat literaturii române o lucrare de mare anvergură: Istoria Poeziei Româneşti. Teleormăneanul care a trăit doar 36 de ani a reuşit să cuprindă în cele patru volume ale lucrării o istorie a poeziei româneşti de la origini. Opera sa a fost încheiată, post mortem, de Nicolae Manolescu. Puţini teleormăneni cunosc contribuţia adusă literaturii române de Mircea Scarlat. Fiul unor intelectuali, de profesie biologi, Mircea Scarlat s-a născut la Cervenia, în 1951. A crescut într-un mediu intelectual care i-a permis să-şi dezvolte pasiunea de mai târziu. Cei care l-au cunoscut spun că a prins drag de cărţi încă din copilărie şi că, de când a învăţat să citească, nu s-a mai despărţit de lumea cărţilor.  Absolvent al Facultăţii de Filologie, el a fost profesor de franceză la un liceu din Alexandria, în perioada 1975-1980. Şi-a completat studiile la Viena, beneficiind de o bursă Herder, acordată la recomandarea academicianului Al. Rosetti. A debutat editorial la 25 de ani şi în doar 11 ani a dat literaturii o serie de cărţi de critică literară şi istorică, afirmându-se îndeosebi în domeniul criticii istorice. Culegerea informaţiilor pentru Istoria poeziei româneşti s-a dovedit a fi o muncă titanică. «Era meticulos, neobosit în a scociorî prin arhive şi când scria ceva îşi epuiza subiectul. Pe lângă capacitatea lui de efort, colegii de generaţie, dedaţi cronicii literare ori publicisticii, par nişte greieri pe lângă furnica din fabulă. Mircea Scarlat îşi cunoştea subiectele investigate în cele mai mici amănunte. Mapele lui de fişe şi dosare (nu existau computere) erau celebre. Îi plăcea, apoi, să frecventeze bibliotecile publice. Era un client statornic, de exemplu, al Bibliotecii Academiei. Colegii lui o ignorau până şi pe aceea din Facultate. Să adaug la aceste însuşiri un viu scrupul al exactităţii. Mircea Scarlat n-avea o mare imaginaţie critică, dar era neîntrecut în felul precis în care îşi decupa materia de studiu şi în felul precis în care o comenta», îşi aminteşte despre Mircea Scarlat, criticul Nicolae Manolescu. Opt cărţi şi patru volume despre poezie. Lucrarea sa de referinţă ”Istoria poeziei româneşti”  (1982-1990) cuprinde opt cărţi şi patru volume. Criticul a  investigat trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în perioada interbelică Mircea Scarlat, răpus de o boală cumplită la doar 36 de ani, nu a mai reuşit să termine ultimul volum, în care ar fi continuat să prezinte poezia până în contemporaneitate. A făcut-o, după moartea lui, Nicolae Manolescu, printr-un volum publicat post mortem. Manolescu a fost cel care i-a ordonat fişele rămase şi le-a întregit, publicând ultima carte în 1990”. Mircea Scarlat spunea bancuri. Trăgea tutun dintr-o pipă discretă, gusta vin cu ponderație, mânca de parcă ar fi fost învățat în vreo școală de prinți cum să se comporte în societate. De regulă, toți scriitorii, inclusiv subsemnatul, vedem în criticii literari un fel de procurori închipuiți. Mircea Scarlat era altfel. Știa să se bucure de fiecare secundă, conversa cu oricine voia să-i ceară o părere calificată sau un sfat obișnuit, ca de la om la om. L-am ”studiat” la Casa de Cultură, în sala de protocol, o sală de mici spectacole, cu scenă etc. Când am aflat că a murit, am plâns spre mirarea regretatei mele soții Nela, care, după trei ani, a plecat și ea la ceruri. Acum, după atâția ani, înțeleg de ce Nicolae Manolescu este un critic literar de o exigență aparte, care, spre cinstea sa,  pe Mircea Scarlat l-a elogiat, l-a respectat și i-a apreciat și recunoscut opera. Nota bene!

Marin Ifrim, 25.07.2018


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.