Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » JURNAL » Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXX)

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXX)

O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXX)

Un act semnat de Nicolae Ceaușescu

Tot înaintând în trecutul acestei instituții, am senzația că pot recupera o parte din coordonatele culturii locale. Am mai scris undeva, fără memorie vom dispărea ca popor. Nu scriu aceste rânduri pentru oameni (buni sau răi) care nu au intrat în viața lor într-o instituție de cultură și nu au văzut nici măcar o piesă de teatru nici măcar la televizor. Scriu pentru memoria orașului meu, singurul meu oraș din lume, cum cântă Tudor Gheorghe, un oltean pe care nu-l prea am la suflet, dar care fredonează concret: ”Acolo este țara mea/ acolo-aș vrea să mor”. Citat aproximativ. Ultima dată când a cântat pe scena Casei de Cultură, maestrul Tudor era deranjat de faptul că, pentru a ajunge la scenă, trebuia să treacă printr-un magazin/expoziție de mobilă, comentând ironic acest lucru, de parcă ar fi urcat pe muntele Himalaya. Un carierist de un egoism feroce. El nu știa că instituția respectivă face eforturi deosebite pentru a-i asigura un spectacol la Buzău. Acum poate îi va ieși din grijă, magazinul de mobilă nu mai există, locul acestuia urmând să fie luat de o importantă firmă de impresariat, care va amenaja spațiul respectiv și sala de sprectacole într-o viziune modernă, eficientă. Revin la viziunea de ansamblu a acestei virtuale cărți. Am primit de la marele regizor de origine buzoiană, Nicolae Cabel, poet clasic de cuprindere lirică shakespeareană, perfecționist până la nivelul fonemelor, o precizare mai mult decât utilă:

„Marine,
tu ai scris că Ion Irimescu… Nicio legătură cu Buzăul… Poate Ion Andreescu… A fost şi profesor la Buzău, în anul 60 avea un bust pe o stradelă în spatele Tribunalului… Iar sculptorul actualei statui, aceea din fața Casei, se numeşte/numea Paul Vasilescu, amic al meu şi fiul preotului de la Sărățeanca, înmormîntat în micul cimitir din preajma bisericii de acolo… Îți poate confirma şi Gh. Ciobanu, l-a cunoscut bine. Sigur e informat şi V. Şuşnea şi chiar D.I. Dincă… Lucra în anii aceia la fostul V.B.,ediția după ’68, la care am colaborat şi eu din plin… Eram student la IATC şi vacanțele le-am petrecut în redacția ce-şi avea sediul în Palatul Comunal… Istorie
.”

Foarte corect și precis, conform pedanteriei acestui om de cultură care onorează Buzăul oriunde ar fi, am recunoscut că, de multe ori, lucrez în viteză, și că, în prezent, scriu patru cărți cam în același timp, rând pe rând până la epuizare. Cel mai longeviv loc de muncă al meu a fost cel de la Casa de Cultură. Dincolo de cartea de muncă, perioada e dublă: 4 decenii. Mă uit în urmă, vorbesc cu foști angajați ai instituției. Fiecare are ”porția” sa de amintiri. Nu există o viziune sau o privire de ansamblu. Încerc să reconstitui o istorie a locului. Actuala conducere e hotărâtă să lase viitorului această istorie pe care eu încerc să o recompun precum o oglindă spartă. Împreună vom reuși. Redau aici și facsimilul Decretului de Stat prin care s-a decis înființarea acestei instituții unice în județul Buzău, act semnat de președintele Consiliului de Stat –  Nicolae Ceaușescu – ca urmare a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 1676/1959.  La acea vreme, prim-ministru era Ilie Verdeț.

 

Marin Ifrim, 05.08.2018


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.