Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVIII(2018), nr. 383(1 –15 Octombrie)

Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVIII(2018), nr. 383(1 –15 Octombrie)

Dragii mei enoriași!

Obrazul însângerat. În zilele de 6-7 oct. s-a desfășurat referendumul pentru familie. Pregătirea lui a început în urmă cu trei ani, când trei milioane de români au semnat listele pentru declanșarea acestui referendum. Timp de trei ani un vagon de hârtii cu semnături s-a plimbat de pe un birou pe altul, până când parlamentul a votat că e de acord cu referendumul, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat că această inițiativă cetățenească este legală, este constituțională. Poate că dacă ar fi fost vorba de o lege care să favorizeze pe cineva sus-pus problema s-ar fi rezolvat mult mai repede! Dumnezeu să răsplătească pe toți cei care s-au ostenit să strângă acele semnături, pe cei ce au semnat că sunt de acord cu referendumul și pe cei ce au participat la vot!

Pregătirea pentru referendum a fost îndoielnică. Oamenii de bună credință au făcut tot ce au putut ca să popularizeze această inițiativă și să pregătească alegătorii. Nu același lucru a făcut cea mai mare parte din presă, în special cea vizuală. Până în ultimele momente ale campaniei electorale au fost posturi și crainici de televiziune, care au îndemnat insistent populația să nu iese la vot sau să voteze pe ,,NU”. Pentru ca să fie mai credibili, au politizat problema, susținând că în spatele familiei sunt ascunse alte interese, în special salvarea unor mărimuri condamnate la închisoare, modificările la Codul Penal, Codul de procedură penală și multe alte aspecte complet străine de problema adevărată. Mai mult, după ce am așteptat trei ani, ne-am trezit cu o grabă neînțeleasă. În câteva săptămâni a trebuit organizat referendumul!

,,Bomboana pe colivă” a constituit-o însuși textul de pe buletinul de vot. Ceva mai confuz ca acesta nu putea să fie: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” Referendumul se adresa oamenilor cu drept de vot din toate categoriile sociale și de cele mai diverse niveluri intelectuale. Întrebarea de pe buletinul de vot trebuia să fie ,,bob numărat”, pe înțelesul celui mai simplu votant. Aș fi vrut să văd ceva de genul: ,,Sunteți de acord să se înscrie în Constituție că familia este unirea dintre un bărbat și o femeie?” Orice confuzie ar fi fost eliminată din start, participarea ar fi fost mult mai numeroasă, iar pentru ,,DA” ar fi votat aproape toți. Cui ar fi dăunat aceasta? Orice învățător sau profesor, când vrea să-și ajute un elev, îi pune întrebări clare, simple, scurte, pe înțeles; când vrea să-l încurce, îi pune întrebări încâlcite, fără noimă, ca să nu zic tâmpite.

Reacția alegătorilor a fost inteligentă, prudentă, matură. Altfel spus, poporul și-a arătat neîncrederea în mai-marii lui și n-a vrut să se lase păcălit. În realitate, nu putea fi falsificat referendumul, fiindcă în spatele acelei întrebări ședeau un vagon de documente care priveau familia, ci nu altceva. Și, totuși, poporul nu a crezut! Personal m-am implicat cu toată puterea în pregătirea acestui referendum, în sensul că, verbal și în scris, am explicat  tot ce se putea explica și am îndemnat pe toți cu drept de vot să meargă și să voteze ,,Da”, fiindcă votează pentru familiile lor, pentru copiii și nepoții lor. În felul acesta nu am făcut politică, ci mi-am urmat crezul meu, menirea și datoria mea de preot, fiindcă familia nu este numai o instituție civilă, ci și valoare fundamentală a vieții creștine. Cununia este o Sfântă Taină, alături de Sfânta Împărtășanie și celelalte Sfinte Taine.

Cei mai mulți cu care am discutat au fost de acord să meargă la vot și să voteze ,,Da”. Au fost interesante multe din răspunsurile și afirmațiile celorlalți pe care i-am îndemnat la vot, dar n-au vrut să se ducă. Unii au manifestat o pornire furibundă față de tot și de toate: ,,- Nu vreau să mai știu nimic de țara asta și de legile ei, care apără pe hoți!” Unii erau complet neîncrezători în instituția parlamentului, dar profund patrioți: ,,- De unde știu eu că n-au votat să dea Transilvania ungurilor și acum ne ducem noi și votăm că suntem de acord. Nici papa de la Roma nu ne-o mai dă înapoi!” Alții dovedeau indiferență totală: ,,- Nu mă interesează, nu mă duc la vot!” Au fost și din cei ce s-au cramponat de lucruri minore: ,, – Nu mă duc la vot, fiindcă pe mine nu m-au chemat la chermeza pensionarilor!”  Alții au votat, dar au fost complet confuzi: ,,- Am pus ștampila pe ,,NU”, fiindcă nu sunt de acord să scape cutare de închisoare. Dreptatea-i pentru toți!”

Prezența la vot a fost îngreunată mult de faptul că în mediul rural nu au fost  secții de vot în toate localitățile, iar oamenii au trebuit ca să meargă câțiva kilometri până la urna de vot. Când se votează pentru președinte, pentru parlament, pentru primar sau europarlament, situația se schimbă. Atunci apar ca din pământ o mulțime de binevoitori, care asigură transportul alegătorilor gratuit. Ei sunt membrii unor partide interesate, posibili consilieri  etc. De data aceasta nimeni nu s-a ostenit să facă un transport măcar. În sate majoritatea populației este îmbătrânită, săracă, cu sănătatea șubredă, fără mijloace proprii de transport și nu-și poate permite să plece la drum lung pe jos.

În ciuda piedicilor de tot felul și propagandei anti-referendum făcută de presa vândută intereselor străine neamului românesc și religiei creștine, au ieșit la vot aproape patru milioane de cetățeni cu drept de vot. Mai trebuiau ceva mai mult de un milion pentru ca referendumul să fie validat. Așa că totul a căzut!

Începând din seara zilei de 7 octombrie, după ce s-a întrevăzut rezultatul, cât și în zilele următoare, au fost căutați vinovații de eșec. Ne-am trezit că se pornește o campanie nebună împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Ea era vinovată pentru toate relele din lume. Se cerea demisia patriarhului, mai urma împușcarea preoților și bombardarea bisericilor. Deși referendumul a fost susținut de toate cultele din țară, nu am auzit pe cineva acuzând vreun alt cult. Ba, dimpotrivă! La un post de televiziune era acuzată Biserica Ortodoxă că a mobilizat alegătorii și i-a îndemnat la vot, dar pentru același lucru era lăudat un cult neoprotestant din Bihor.

În dimineața zilei de duminică, 7 oct. mă aflam în altar. A venit nepoțelul meu de aproape cinci ani, foarte agitat: ,,- Tataie, tataie, știi pe cine am visat?” ,,- Pe cine, taică?” ,,- Pe Doamne-Doamne!”  ,,- Oare, și cum L-ai visat?” ,,- Era ca-n icoana noastră, dar avea o rană mare în obraz și-i curgea sânge mult-mult!” ,,- Și ce zicea?” ,,- Nu zicea nimic, tataie! Se uita la mine și tăcea!” ,,- Și tu ce-ai zis?” ,,- Nimic, tataie! Nu puteam să vorbesc! Ne uitam unul la altul!” Dacă aș fi avut talent la pictură, aș fi încercat să pictez acest tablou: Mântuitorul însângerat privind un copil și prin el o generație întreagă, care va suporta consecințele acestui referendum. L-aș fi intitulat: Referendum – 2018 – România.

*

Familia în proverbele românești(II).VI. Condițiile pe care trebuie să le împlinească cei ce se căsătoresc nu sunt întotdeauna cele precizate în Dreptul civil sau în cel canonic, ori sunt exprimate într-un mod propriu, sui generis. Unele dintre acestea ne duc cu gândul chiar la preceptele Dreptului roman. Dintre acestea menționăm:

  • timpul cel mai potrivit de a oficia Taina Sfintei Cununii este ziua de Duminică. În cazul în care nunta se face în alte zile, consecințele sunt nefaste: ,,Frunză verde lemn uscat,/Parcă marți m-am însurat, / Parcă vineri am vorbit/ Și marți m-am logodit, / Că defel nu-s fericit,/ Că de când m-am însurat/ Peste multe rele-am dat”(IV, 419); ,,Dracul a mai văzut nuntă miercurea!”(IV, 522); ,,După ce toate-s în cercuri/ Și nunta o avem miercuri”(IV, 522); ,,Toate pe dos și nunta marțea”(IV, 523). De asemenea, nu se face nunta în post: ,,Ca nunta în post”(IV, 523); ,,Mai văzut-ați nuntă-n post/ Cu fasole și cu borș?”(IV, 527);
  • vârste legiuite: ,,Însoară-te până nu-ți trece vremea”(IV, 391; X, 261); ,,Însurarea de tânăr ca mâncarea de dimineață”(IV, 398; IX, 74 ); ,,Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș”(IV, 398); ,,Sculatul de dimineață și însuratul de tânăr nu strică niciodată”(IV, 399); ,,Până la 20 de ani se-nsoară cineva singur; de la 20 la 25 de ani îl însoară alții; de la 25 la 30 îl însoară o babă; iar de la 30 înainte numai dracu-i vine de hac”(IV, 397); ,,Tinerii să cuvine, până a nu-și vătăma năravurile cele bune să se căsătorească, ca bine să trăiască”(VIII, 269);
  • vârste apropiate: ,,Cel bătrân cu tânără când se însoară, ca cel ce se joacă cu minge și cu păpușă, ce trece din mână în mână”(IX, 74); ,,Nevastă cam de-o potrivă la vârstă să-ți dobândești, ca să nu te-nvrednicești la verigă să păzești”(VIII,400); ,,Cei ce se căsătoresc nepotriviți la vârstă, nu pe seama lor se căsătoresc, ci pe seama celor de-o potrivă la vârstă. Vezi să n-o pați!”(VIII, 269);
  • inexistența unei alte căsătorii la unul din cadidații la căsătorie: ,,Cel cu două neveste lesne închide ochii, că una de-o parte și alta de alta îi trag ștreangul de gât”(VIII, 400);
  • prezența fizică la oficierea căsătoriei a celor doi miri: ,,Cine nu se află la nunta-i acasă,/ Atunci altu-n locu-i joacă cu mireasa”(IV, 519); ,,Vai de mireasă, când nu-i mirele”(IV, 450); ,,Vai de cel ce nu-și este la nunta sa”(IV, 519);
  • dragoste reciprocă: ,,Cine pe soție iubește, pe sine însuși se iubește, că soția sa este din însuși trupul său”(VIII 538); ,,La căsătorie, unire sufletească, dragoste frățească și pungă obștească”(VIII, 268); Avem și proverbe în care distingem mentalitatea veche românească, potrivit căreia părinții sunt cei ce aleg mirele sau mireasa: ,,Câți din dragoste s-au luat spre căsătorie, n-au dus-o până la sfârșit”(VIII, 268);
  • deplinătatea facultăților mintale: ,,În zadar la muiere frumusețe fără minte”(VIII, 353);
  • stare materială necesară asigurării existenței familiei: ,,Însurare fără stare, să fii gata de țesală”(IV, 397); ,,Întâi casă, apoi nevastă și în urmă boi buni de arătură”(VIII, 229); ,,La însurătoare și la moarte nu se poate să n-ai parale”(IV, 400);
  • stare psihică normală: ,,Întâi să-ți depărtezi de la tine mânia, furia, temerea, neastâmpărarea, necredința și să îmbrățișezi dragostea, liniștea și unirea, apoi să te căsătorești, ca să bineviețuiești, că, dimpotrivă, și pe tine și pe soți ta vă faceți nenorociți și vai de copiii voștri!”(VIII, 267).
  • libertate deplină privind alegerea: ,,Silita căsătorie/E frigură de livie”(IV, 300);
  • cunoașterea cât mai profundă: ,,Nici pânză, nici muiere să nu cumperi la lumânare, că și una și alta la față te înșeală”(IV, 463);

VII. Logodna este cunoscută de creatorul proverbelor, mai cu seamă că în vechime ea se oficia separat de cununie, uneori cu mulți ani înainte, fiind o promisiune ce și-o făceau tinerii înaintea unei mari despărțiri(oaste, război, călătorie, studii etc.). Și logodna se făcea tot în zi de duminică, alte zile fiind nefaste pentru reușita legăturii dintre cei doi: ,,După ce erau tineri/Se logodiră Vineri”(IV, 418). Ea avea putere de legătură între tineri, atât pentru conștiința lor, cât și pentru comunitate: ,,Logodna leagă ca și cununiile. Nu te abate din datoria lor”(VIII, 3061). Cu toate acestea, ea nu are puterea Tainei Sfintei Cununii: ,,Până nu m-oi vedea cununată,/ Nu mă țin că-s măritată”(IV, 326); Perioada de timp dintre logodnă și cununie varia de la caz la caz: ,,Logodna lungă nu-i cam bună, că vorbe multe adună. Îngrijește-te de aceasta”(VIII, 306), mai ales că ,,Prelungirea cununiilor, cel mai mare păcat”(VIII, 257). Așadar, ,,Logodna scurtă veselia tinerilor. De ea să te ții”(VIII, 306).       

VIII. Forma în care se oficiază Taina Sfintei Cununii este menționată în proverbe cu oarecare aproximație. Astfel, întâlnim câteva elemente religioase, alături de altele laice:

  • mirele: ,,A fi tot mire”(IV, 449); ,,Șede parcă nu-i place mirele”(IV, 449);
  • mireasa: ,,Ca la noi la nimeni, cu mireasa dinainte”(IV, 451); ,,Șade ca o mireasă”(IV, 454); ,,Șede parcă i-a murit mireasa”(IV, 452);
  • nașii: ,,A murit fina, s-a pierdut cumetria”(IV, 362); ,,A-i ține cuiva lumânarea”(VII, 35)- naș; ,,Ca nunul la nuntă”(X, 270); ,,După lumânare și mire”(IV, 448); ,,Femeia însărcinată nu cunună, că-i păcat”(IX, 298); ,,În cinstea nunului joacă toți proștii”(X, 269); ,,S-a săturat finul de nașu”(IV, 361);
  • podoaba miresei: ,,Pân-a se găti mireasa, / Ochii ginerelui să iasă”(IV, 451);
  • cununiile: ,,A pune pirostiile pe cap”(III, 304); ,,Cu cunună ca o coroană”(IX, 69); ,,Cu cunună pe cap, ca fetele mari”(IX, 69); ,,Cununa e lucru mare,/Nimeni n-o poate stricare,/ Numai unul Dumnezeu/ Și când iartă soțul tău”(IV, 328); ,,Cununiile la om acest dar numai îl au, că cum se pun în capul tău dragostea ți-o depărtează, temerea ți-o întemeiază”(VIII, 256-257); ,,Dulci sunt cununiile, dar în greu jug te bagă; toți o cunoaștem și o urmăm, lucru de mirare”(VIII, 257);
  • cântări de la Cununie: ,,A-i cânta ,,Isaia dănțuiește”(VII, 25);
  • sărutarea cununiilor: ,,A-i săruta cununiile”(IV, 327);
  • sărutarea miresei: ,,Cuvântul de căsătorie se dă prin sărutare”(VIII, 268);
  • ducerea de subsioară a miresei: ,,A lua de subsioară ca pe mireasă”(IV, 454);
  • plânsul miresei: ,,A plânge ca o mireasă”(IV, 453); ,,Taci, mireasă, nu mai plânge”(IV, 452);
  • muzicanți: ,,Ca nunta fără lăutari”(IV, 526); ,,Văzut-ai nuntă fără lăutari?”(IV, 526);
  • hore, dansuri, veselie: ,,Trage danțul după casă,/ Că mireasa-i burduhoasă”(IV, 452);
  • invitați: ,,La nuntă nechemat nicicum să nu te duci, că-ndată auzi:,, Poftim după uși!”(VIII, 425); ,,Dacă la nuntă ești chemat, ce mai aștepți și nu alergi?”(IV, 527);
  • bârfa lumii: ,,Moarte fără bănuială / Și nuntă fără căială”(IV, 525); ,,Moarte fără bănuială și nuntă fără vorbe anevoie să găsește”(II, 621); ,,Moartea fără jale, ca o nuntă fără cântare”(II, 625); ,,Nu e moarte fără râs și nuntă fără plâns”(II, 622); ,,Nu-i nuntă fără plâns, nici comândare fără râs”(X, 270); ,,Nuntă fără minciună și moarte fără bănuială nu s-a mai auzit”(II, 621); ,,Când are să fie o nuntă, caii plâng cu trei zile înainte”(IX, 344);
  • certuri și neînțelegeri: ,,Se poate nuntă fără scurtă?”(X, 270), adică fără certuri, bătăi.

*

Profeții privind România. Într-o scriere veche am găsit o profeție  a lui Petrache Lupu, ciobanul de la Maglavit(DJ), care a avut fericirea să vadă de mai multe ori pe ,,Moșu”, adică pe Cel vechi de zile. Profeția e făcută la  1 octombrie 1936 și spunea că: 

,,Un mare imperiu va cuprinde Europa şi România sfântă va fi cucerită fără să se tragă cu tunul. Mai mult, poporul minţit şi ademenit va dori să fie cucerită ţara lui Decebal şi a lui Traian. Mari nenorociri se vor abate asupra românilor. Se vor băjeni cu milioanele, vor fi inundaţii şi cutremure mari, furtuni şi ploi fără sfârşit. Bogatul o să ceară săracului adăpost şi mămăligă. Ţara o să fie trădată de cei care o conduc, iar banul o să fie singura religie. Degeaba preoţii şi vlădicii or să ridice Crucea lui Hristos, că nu vor fi ascultaţi şi lumea o să râdă de ei. Hoţii or să fie domni şi curvele, doamne! Mai mulţi ani România o să fie bârlogul tâlharilor şi va avea felinarul roşu drept stemă. Războiul o să ne bată la uşă şi disperarea îşi va găsi sălaş în sufletul românilor. Când o să piară ultimul trădător de ţară şi toţi românii se vor pocăi, o minune se va întâmpla şi Maica Domnului o să-şi întindă Acoperământul peste Grădina ei, salvându-ne pe toţi, pe toţi românii şi aducând pace, bunăstare şi bucurie. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Fără comentarii!

*

Însemnări de pe cărți vechi. Pe cărțile vechi ale bisericii din Malovăț am găsit câteva însemnări interesante privind istoricul satului și oamenilor săi, astfel:

  1. În Mineiul pe Aprilie tipărit la București în 1852, pe pagina VII, cântărețul bisericii, Dumitru Pleșan, nota: ,,În anul una mie opt sute cincizeci și opt, decembrie în șaisprezece, s-a născut fiul meu Vasile și în douăzeci și unu s-a botezat, naș fiind Dumitrache Vechescu din Cerneți. 1858 decembrie 21, Dimitrie Pleșan, cântăreț bisericesc al satului Malovăț”;
  2. În Liturghierul tipărit la București în 1850, pe ultima pagină, 356, scrie: ,,Subsemnatul am scris aici pentru ca să se știe că în anul 1874 mai 4 m-am făcut duhovnic în orașul Severinului de părintele episcop D(omn) D(omn) Stanescu și am scris aicea pentru ca să se știe la leatul 1874 mai 4, Preotul Gheorghe Iorgovan”.

Precizăm că preotul Gheorghe Iorgovan a păstorit în Malovăț până în anul 1899, când a murit. În timpul lui s-a construit actuala biserică, sfințită în anul 1900. Credem că e vorba de o eroare. Episcop al Râmnicului Noului Severin era ATANASIE STOEANESCU (18 ianuarie 1873 – 9 februarie 1880). Probabil era o percepție greșită a numelui de familie a ierarhului, mai ales că ierarhii sunt cunoscuți, de obicei, după prenumele primit la hirotonie. Episcopul Atanasie preluase scaunul de un an și era prea puțin cunoscut în această zonă a eparhiei. El este cel care, în anul 1877, a întâmpinat armata română la Corabia, când a trecut Dunărea în Bulgaria, pentru a participa la războiul contra turcilor. Este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica.

  1. În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe pagina 448 scrie: ,,Anul 1883, martie 28, în sâmbăta Paștilor, la ora 3 ¼, după ameazi, s-a cutremurat pământul tare, (a) ținut aproape un minut. A(u) căzut sfeșnicele cele mari în biserică și două cărți de sus de la strana dreaptă. Am însemnat spre știință, cântărețul bisericesc D. Pleșan.”
  2. În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe coperta III scrie:,,În anul 1904, martie 15 s-au cutremurat pământul o jumătate de ceas. Cântăreț………. Tărăbâc”.
  3. În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe pagina 449 scrie: ,,1929, mai 21 ora 10, am venit la biserica din Malovăț și când am sosit aici slujba se terminase. Am întârziat adastând(așteptând) pe preotul Gheorghe Iovițu, care nu a venit. Spre amintire și neuitare în veci. Cântăreț….(indescifrabil)”.

Precizăm că preotul Gheorghe Iovițu era de la Bobaița și a suplinit și în Bârda până în 1927.

*

File de jurnal – 21 mai 1982. ,,Am trimis Editurii Albatros manuscrisul cărții Nicolae Bălcescu – Contribuții. În Severin miliția  a descoperit câțiva ospătari de la restaurantul ,,Drobeta” și alții de la restaurantul portului cu fraude foarte mari. Unul de la port avea și șofer personal la mașină.

În toate se pare că stăm rău, doar la ,,cozi” stăm foarte bine!

L-am întâlnit pe Dl. V. P., directorul Bibliotecii Județene. Mi-a vorbit despre acțiunile dedicate lui Ștefan Odobleja. Cu câteva zile înainte Iosif Constantin Drăgan a fost în Severin la o manifestare dedicată lui Odobleja. În toamnă se va ține un simpozion la Lugoj pe această temă. Se pare că milionarul intenționează să înființeze o academie ,,Odobleja” la Lugoj. După felul cum mi-a vorbit Dl. P., am înțeles că lucrarea lui Odobleja conține multe reflecții asupra unor aspecte sociale și istorice, ceea ce este foarte interesant. Eu am stat departe de această lucrare(Psihologia consonantistă), gândindu-mă că cibernetica nu poate fi altceva decât matematică superioară, ceea ce-mi era complet tabú. Vreau să găsesc lucrarea și să văd dacă n-aș putea face un material pentru simpozionul de la Lugoj.

Domnul V. P. este un om cu visuri mari și posibilități mici. Când îl auzi vorbind, ești convins că va răsturna munții. Dacă îl întâlnești peste câtva timp, îți vorbește despre alte proiecte cu aceeași înflăcărare și astfel toate rămân baltă. Are multe ocupații gospodărești, este depășit de cele profesionale și le moșmonește pe cele personale. Pe lângă aceasta, adăugăm o vădită înclinație spre a invidia orice licărire vede în alții, de a disprețui pe baza unor considerente de ordin genealogic chiar anumiți oameni. Este bine să-l asculți, să deduci esențialul și să lucrezi pe cont propriu, fără a înjuga cu el în plug.

Mă gândesc dacă n-ar fi bine să-i trimit lui Drăgan un extras cu articolul meu despre inscripțiile de la Murfatlar. Poate mi-l tipărește în revista ,,Noi, tracii”, pe care o scoate la Roma. Oricum, atâta vreme cât este bine văzut la noi în țară, se merită să însăilez câteva relații cu el. Aceasta poate ar constitui chiar o trambulină la o adică pentru un eventual congres internațional. Simt nevoia să plec, să umblu, să-mi pun la punct o limbă sau două, să șterg  rugina de pe oase. Mi-e frică de plafonare, așa cum ți-e frică  de mare, când ai intrat mai în larg și te-au lăsat puterile de-a înota. Și, totuși, învins nu voi cădea, cu orice preț! Poate într-o bună zi vor înțelege și factorii de răspundere că și popa de la Bârda ar fi în stare măcar să mâne caii sau să ducă desagii grupurilor ce cutreieră străinătatea la diverse conferințe, sesiuni și adunări. N-ar lua foc cerul, dacă într-o bună zi mi s-ar oferi și mie un astfel de prilej!”

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnișoara Bordeiașu Ecaterina din București: 320 lei; Doamna Trocan Maria din Lugoj™, fiică a satului Bârda și Doamna Ghijan Angela din Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț: câte 200 lei; Doamna Ing. Teșilă Doina din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț, Doamna Vâlceanu Simona din Londra(Anglia), fiică  a satului Malovăț și Domnul Petre Mihai-Ionuț din Tătărani(PH): câte 100 lei; Doamna Pârvuceanu Eugenia din Gârla Mare(MH): 60 lei;  Doamna Doina Vasilca din București, fiică a satului Malovăț, Doamna Cristescu Anca din Botoșani(BT) și Doamna Mehedințu Elena din Brașov: câte 50 lei;

Domnul Giura Dragoș din Malovăț a achitat 100 lei pentru contribuția de cult.

*

Pentru colecta privind  ajutorarea Parohiei Valea Plopului din Jud. Prahova, am mai primit deja câteva donații mai mari, astfel: Doamna Manolea Elisabeta, Domnul Ionașcu Ștefan, Domnul Ciurel Valentin, Doamna Borcilă Nuța, Doamna Oproiu Elisabeta, Doamna Paicu Domnica, Domnul Bârdeanu Nicu, Doamna Popescu Elena, Domnul Ungureanu Gheorghe, Domnul Popescu M. Mihai,  Domnul Popescu Mihai din Malovăț și Doamna Giura Aneta din Bala: câte  50 lei.

*

Domnul Avoc. Alexandru Bălănescu, deputat în Parlamentul României a făcut o importantă donație parohiei noastre: Sfânta Evanghelie pentru biserica de la Malovăț și Sfânta Cruce pentru biserica de la Bârda. Sunt obiecte de mare preț, pe care numai dânsul își putea permite să le cumpere.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Colectă. Împreună cu Consiliul Parohial am hotărât să acordăm un ajutor de 2.000 lei Parohiei Valea Plopului din jud. Prahova. Acea parohie are în îngrijire 428 copii de la 1 an la vârsta studenției. Mai are în îngrijire bătrâni fără familii și mame izgonite de familii, care urmează să nască, ori au născut și au dat copiii în îngrijirea Parohiei. Colecta va continua până la 15 Nov.

*

Lucrări în comună. Domnul Primar Ing. Ion Michescu a reușit să termine înlocuirea becurilor clasice cu leduri la iluminatul public din toate satele comunei.

*

Lucrări la troițe. Domnul Luca Dumitru din Malovăț a repictat troița de la ieșirea din Malovăț. Costul l-a suportat Domnul Nică Baltac din Malovăț cu familia.

*

Excursii – pelerinaje. La o dată încă nestabilită, parohia noastră  organizează o excursie-pelerinaj la Mânăstirea Prislop. Va costa 45 lei/pers.

Excursiile-pelerinaj la Craiova și Vâlcea rămân ca proiecte pentru primăvară.

*

Publicații.În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva lucrări, astfel: Rezoluția din 1 Decembrie 1918, în ,,Națiunea”, București, 10 aug. 2018, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); ,,Scrisoare pastorală – 382”, în ,,Armonii culturale”, Adjud(VN), 11 oct. 2018, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); Misiunea Ortodoxiei azi, în ,,Omniscop”, Craiova, 11 oct. 2018, ediție on-line(http://www.omniscop.ro); Familia în proverbele romnești(I), în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 15 oct. 2018, ediție on-line(http://www.observatorul.com); în ,,Națiunea”, București, 15 oct. 2018, ediție on-line(http:// www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor); Bogăția tinerilor, în ,,Națiunea”, București, 26 aug. 2018, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate);

*

Zâmbete.  ☺,,- Ioane, aflat-ai că pe Vasalie nu-l mai îngroapă vineri?” ,,- Da când?”  ,,- Sâmbătă!” ,,- Da de ce? Se simte mai bine?” ☺E minunat să ai pe cineva care să te asculte! Chiar azi vorbeam cu pereții! ☺Eu asta n-o mai înțeleg: când împlinești anii, stingi lumânarea; când mori, ți-o aprinde! ☺Vecinii mei iubesc atât de mult muzica pe care le-o pun, încât au chemat și poliția ca să o asculte! ☺Înainte de facebook numai familia ta știa că ești prost! ☺,,– De ce este România o țară drăguță?”  ,,– Pentru că are gropițe.”

*

Botezuri. Înmormântări. În ziua de 14 Oct. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Motreanu Răzvan-Ștefan, fiul Domnului Motreanu Traian-Stelian și al Doamnei Motreanu Oana din Malovăț. Să le trăiască! În ziua de 9 Oct. am oficiat slujba înmormântării pentru Luca Gheorghe(84 ani) din Bârda. Dumnezeu să-l ierte!

*

Anunț. Cineva dorește să vândă gospodăria sa din Bârda, formată din casă, acareturi de tot felul, grădină, vie, teren. Cei interesați sunt rugați să-l contacteze pe preot.

*

Program. În cursul lunii Noiembrie avem următorul program de slujbe: 3 Nov.(Malovăț-Bârda); 4 Nov.(Bârda); 8 Nov.(Pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 10 Nov.(Malovăț-Bârda); 11 Nov.(Malovăț); 17 Nov.(Malovăț-Bârda); 18 Nov. (Bârda); 21 Nov.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 24 Nov.(Bârda-Malovăț); 25 Nov.(Malovăț); 30 Nov.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda