Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » TRAIAN VASILCĂU: Regret divin

TRAIAN VASILCĂU: Regret divin

Aflînd că lumii îi e tot mai greu

Și-n consîngenii mei chinul se lasă,
Pe-aici a fost odată Dumnezeu
Și a plecat că nu eram acasă.

Era duminică, umblam prin tîrg,
Pe deal lucram, într-o grădină mare,
La bar cîntam, păcatul dădea-n pîrg
Prin trupurile noastre pierzătoare.

Muream, dar ochii poftitori rîdeau,
Muream, dar petreceam întotdeauna,
Muream, dar dracii veseli chiuiau
În inimile ce-alegeau minciuna!

Se slobozise iadul pe pămînt,
Mugeau în oameni simțurile-aprinse,
În ei bătea cel mai năprasnic vînt,
Dezmățu-și avea lăncile încinse!

Lumea purta nou nume: de calvar
Și de blestem, și de netrebnicie!
Făcuse cîrpă ce primise-n dar
Și alerga înspre zădărnicie.

Aflînd că zi de zi ni-i tot mai greu
Și nici de Judecată nu ne pasă,
Pe-aici a fost odată Dumnezeu,
Dar, trist, s-a-ntors, că nu eram acasă!