Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » DRAGOBETE » Dragobete – Ziua Îndrăgostiților

Dragobete – Ziua Îndrăgostiților

DRAGOBETELE ÎN OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI

 

Cea mai frumoasă și populară sărbătoare, care s-a transmis din cele mai vechi timpuri este Drgobetele, sărbătorită pe 24 februarie, despre care se spune că ar fi o sărbătoare păgână, nefiind recunoscută de biserică. Tradiția arată că sărbătoarea este dedicată reînvierii naturii, a primăverii, a împerecherii, a bucuriei, a renașterii, cu rădăcini dacice și închinată unei zeități uitate, Dragobetele este sărbătoarea dragostei la români și însemna sentimentul de dragoste împărășit de o comunitate largă.

 

Dragobetele este la origini sărbătorea iubirii manifestată în spații largi, deschise și ample.

În această zi, în mediul rural, femeile nu sacrificau animale, atingeau un străin de sat – ca să le meargă bine și se spălau cu zăpadă pe față, să rămână rumene în obraji tot anul.

Bărbații trebuiau să fie tandri și drăgăstoși cu ele și să peteacă împreună toată ziua, să rămână îndrăgostiți tot anul.

 

Scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu povestea în scrierile sale despre acest obicei că fetele și flăcăii porneau să adune primele flori apărute, aprindeau focuri pe dealuri și curtau fetele în văzul lumii. Obiceiul este păstrat și astăzi în multe localități rurale. Sărbătoarea de Dragobete se metamorfozează cu timpul în Dragobete – flăcăul avid după sărutul fetelor – „Dragobete pupă fete”, un tânăr frumos, vesel, seducător, hoinărind la începutul primăverii, peste văi și dealuri în căutarea iubitei.El este simbolul protector al renașterii vieții în fauna și flora naturii, dar și a ființei umane. Personaj mitologic, Dragobetele era fiul Babei Dochia, cea cu nouă cojoace, sau ciobanul Dragomir ce o însoțea pe baba legendară pornită cu oile spre primăvară.

Dragobetele ca sărbatoare rurală ce dădea viață satelor cu bogătia ei de obiceiuri și semnificații, riscă să-și piardă tradiția prin depopularea satelor. Numai mediatizarea tradițiilor le poate salva pe acestea de la dispariție.

 

Ca simbol al iubirii, preluat de la vechii daci, Dragobetele românesc este similar lui Eros – al vechilor greci și lui Cupidon – al romanilor. Personaje mitologice, ele oficiau în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, „naș cosmic”, tradiție care s-a extins, cu timpul, în specia umană, tradiție perpetuată de fiecare generație într-o efervescență magică a iubirii. De aceea, Dragobetele este: Logodnicul Păsărilor, Cap de Primăvară și spiritul năvalnic de Ziua Îndrăgostiților – 24 februarie. Se consideră că Dragobetele este și o sărbătoare agrară, de acum începând a se trezi natura la viață, păsările a-și căuta perechea, procreația, ce se manifestă la toate formele de evoluție: regnul vegetal, animal și unan.

 

Dragobetele nu este consemnată în calendarul creștin, nefiind o sărbatoare cu influență religioasă, ci una folclorică. În ultima perioadă românii folosesc numele de Valentin și Valentina, ca fiind Sărbatoarea Iubirii, corespunzătoare anumitor sfinți martirizați în ziua de 14 februarie – Sfântul Valentin, patronul îndrăgostiților. Deși nu este Dragobetele o sărbătoare creștină, rămâne cea mai autentică sărbătoare a iubirii, reprezentativă poporului geto-dac, moștenită până în zilele noastre, și așa ar trebui să rămână în tezaurul folcloric românesc.

 

Maria Filipoiu

 

DOR DE DRAGOBETE

(sonet de Dragobete)

 

Cu visul primăverilor de ieri

Ai răsărit în inima rănită,

Prin neaua de ghiocei cernită;

Ca să-mi aduci lumină în tăceri.

 

De dragoste-n suflet înflorită,

Iubind, la fericire poți să speri;

Dezbrăcat de nostalgice poveri,

Vei fi Dragobete cu iubită.

 

Îmbracă-ți sufletul în petale

Și iubirea nu-ți va fi în zadar,

Ci-nvăluită-n raze de Soare.

 

Cu dragostea prin neguri de cleștar

Vei lumina pe-a vieții cărare,

Și pașii te vor duce la Altar.

 

VersuriMaria Filipoiu

Videomontaj: Dor Nemărginit

 

 


Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014);●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) *Premii obținute pentru poezie: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) * Coautor în peste 60 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale * Colaborator și publicist în 20 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium"