Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » 1 DECEMBRIE » MELANIA RUSU CARAGIOIU: O FOAIE ROMÂNEASCĂ NĂSCUTĂ ÎN CANADA ÎN ANUL CENTENARULUI ,,UNIREA” –  Note de lector –

MELANIA RUSU CARAGIOIU: O FOAIE ROMÂNEASCĂ NĂSCUTĂ ÎN CANADA ÎN ANUL CENTENARULUI ,,UNIREA” –  Note de lector –

Sufletul românului se simte în largul său, pe plaiul său, la el acasă, pe ,,prispa” sa, unde el știutor de carte  bisericească, scrisă cu ,, az, buche,  vede, glagoli, dobru…”,  prin ,,ocheții” groși, legați după ceafă cu sfoară, vrea să afle noutățile din răsufletul domniilor și domnilor celor mari, iubitori de glie.

Dar după sute de ani de la aceste imagini,  literele și-au mai schimbat  denumirea, foile sunt scrise cu litere latine, iar noutăți sunt cu duiumul.

Noi păstrăm acel idealism al cultului ziarului, care ne aduce caldă noutatea a ce se întâmplă, dar civilizația ne-a pus la îndemână și alte mijloace soficticate de informare,  Doar sufletul de român este același, dar știința lui nouă de multe ori a cucerit lumea. Unii zic a fi de douăzeci de ori, ca noi  a fi  fost primii în descoperiri sau  oferirea scânteii unei descoperiri spre folosul lumii întregi.

Dacă ,,foaia” a adus lumina noutății, atunci de multe ori , românul a voit să se convingă  singur despre ce mai este prin lume și a plecat să vadă,  Este acesta un fel de dor de a trăi în alt mediu, de a lucra în alt mediu și de a se reîntoarce îmbogățit intelectual și bănește la vatra sa, la glia sa milenară.

Unii găsindu-și prin alte locuri  dreptul meritelor lor, și-atunci și-au  zis : ,, trebuie să fiu recunoscător noului plai, care mă prețuiește și să nu răspund cu rău binelui pe care mi l-a dat . Și uite așa s-au născut dintr-un voinic român curajos, enclave de români în toată lumea.

Atunci când glia străbună suferă, aceste enclave sunt ca o oază de speranâ pentru frații din țară. Ajută, sfătuiesc și se luptă pentru bunul nume de român,  nume, care în mod voit este uneori umbrit  intenționat, fiindcă elemente rele și invidioase sunt destule  în grădina terestră a lui Dumnezeu .

Glia noastră străbună după pierderi de mult sânge, de multe vieți, din partea celor  mai puternici și frumoși și harnici bărbați ai neamului nostru, apți  de armata ( pe sapte ani), sau   de concentrare la război, lăsînd satele și orașele vădane, acel pământ strămoșesc, datorită jertfei lor,  a rămas mereu al neamului nostru.

Gropile s-au umplut de frații  secerați în lupte și războaie, în care am fost târâți să ne războim , fie fiind atacați la noi acasă, fie   spre a ne apăra glia, fie  fiind folosiți de alte puteri drept carne de tun,  în fața  soldaților lor  care se ascundeau în  spatele alor noștri, așa precum zice  a doua maică a noastră, Istoria.

Strămoșii noștri adunați, aciuiți prin văile munților, sau strânși în enclave, sau adunați în căsuța de sub deal,  au simțit întotdeauna  faptul că e minunat de a nu fi singuri. Atunci mintea iscusită a omului de rând și a feciorilor școliți prin  institute de învățămînt autohtone sau străine a dus tot mai mult la ideea de strângere a rândurilor în mijlocul acestui popor român și prin multe trepte de încercare trecând, el  și-a  așezat bine ideea de unire teritorială, ,,unire în gândire și simțiri”  între toți cei care erau ocârmuiți separat, despărțit în marile provincii române.  S-a ajuns la Marea Unire a acestui popor, mereu decimat de lupte, iobăgie, războaie. Și atunci idealul mult visat al Unirii s-a înfăptuit.

Aum la 100 de ani de la acea Mare Unire, care mult bine a adus țării – plaiului , noi românii ne găsim iar în postura de a avea printre noi români călători, în căutarea unui bine pe alte meleaguri. Dorul, sufletul, mijloacele materiale dobândite prin munca pe alte tărâmuri ajunge iar în căminele noastre din țară. Țărâna noastră  ajunge iarăși acolo, bunurile noastre adunate cu râvnă prin alte țări, ajung  să fie moștenite ca zestre intelectuală  sau materială tot în locurile unde ne-am născur.

Niciodată nu au fost mulți călători, emigranți temporari, spre alte zări, și plaiul nostru unit de acasă, din România a fost mereu locuit de suflete mărețe, dârze, de oameni învățați care luminează ca niște făclii, sau  oameni dedați la munci mai grele necesare susținerii materiale a traiului,   existența neamului, dar și grânarul Europei .

Fiecare român oriunde s-ar afla el,  prin genele neamului său  simte un puternic sentiment de unire și întrajutorare cu fratele său  român.  Și să nu uităm că peste tot în lume sunt in conglomeratul unui teritoriu diferite etnii, în cadrul unei și aceleași comunități naționale. Aceste etnii în România se bucură de dragostea fratelui român , de întrajutorare,  fiindcă toți loalaltă muncesc, trăiesc în același teritoriu,  se hrănesc în același spațiu, dăruit de Dumnezeu celor de naționalitate română, oameni pașnici și generoși . Națiunea câștigă mult din  cooptarea acestor etnii , ele aducând și ele idei noi, noi îndemânări în muncă, o culturț străină, de aceea niciodată românul nu a trăit în vrajbă cu vecinul de alt neam, de pe plaiul său.

În contextul mondial, multe restriști s-au abătur peste poporul român, dar Pronia le-a făcut trecătoare și niciodată ele nu au reușit să dărâme iubirea de patrie. de  neam și de limbă, . Acele evenimente sumbre, uneori foarte sângeroase, au trecut cu vremurile, iar România ca o pasăre Phoenix  reînviată din propria cenușă a continuat drumul său înfloritor croit de Dacia mamă

Toate aceste gânduri  nenumăte, sunt spuse, scrise, gândite, sau intuite în paginile noululii Ziar Românesc, ,,Uirea”, care a văzut lumina tiparului odată cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, la Montreal, Canada.

Astăzi am în   mână un Ziar,  publicația  lunară ,,Unirea”,  ziar  apărut din inițiativa unui colectiv restrâns  condus de Directorul – Redactor șef, Dl. Ion Anton Datcu, scriitor memorialist. Această publicație apărută  drept semn zodiacal de bun augur, la  Serbările ,,Centenarului Unirii 1918-2018”, Centenar care a mobilizat în dragoste de unire frățească ,, în cuget și simțiri!”.

Germenii acestei publicații se găsesc în  existența cărților  de patriotism publicate de  Dl. Ion Anton Datcu și din strădania istoriografului Dl. ing, Marius Fincă.

Dar cum nimeni nu este singur și nu pleacă singur la drum, mulți din românii iubitori de a scrie despre unire și nenumăratele sale roade și nenumăraltele sale deschideri spre viitor, precum și despre tot ce este și interesează pe români,   au început a prezenta mulți scriitori articole spre a onora  și mereu a înmulți paginile aceatui ziar lunar, apărut la Montreal.

Deschid Numărul 3 din această publicație îngrijită de colegiul de redacție compus din personalitățile : Anca Baban, Cezar Banu, Dana Bochiș,  Corina Caltan,  Marius Finca,  Adrian Neagu,  Mihai Nechifor- Dăscălescu,, Marin Nănescu,  Ioana Poenaru,  Carmen Popa, Corneliu Șerban Popa,  Irinel Constantin Popescu,  Otilia Tunaru, Senior editor Ion Anton Datcu,  și ziar alcătuit în concept grafic de Valentin Florin Luca-Nemesis Advertising,

Ziarul este  de mare audiență și este este deschis și reclamelor

Acest nucleu scriitoricesc, a observat dorința și oportunitatea apariției în Montreal a încă a unui ziar românesc, spre a acoperi încă o zonă de informații  de factură patriotică și folositoare, informații care pledează pentru păstrarea, și strângerea mai puternică a dezideratelor Marii Uniri.

În numărtul  3 din Februarie 2019, citim în articolul de fond, articolul ,, Dragobetele, sărbătorea dragostei la  românii de pretutindeni”, subtitlul  ,,Mi-e dor ” autoare Ioana Poenaru. Scris cu un condei subtil sentimentul de dor se desfășoară în fața noastră sub multele aspecte pe care le îmbracă dorul. Acest articol este scris cu patos și se încheie cu dorința de a fi cunoscut într-o-arie cât mai largă de popoare, prin  invitația :  ,,Traduceți asta, vă rog”,

Taducerea creațiilor actuale, sau mai  vechi românești, autorii clasici sau cartea veche românească, este un deziderat general al literaturii  române, majorittea scrierilor sale din străinătate fiind pierdute  sau staționând prin biblioteci închise, rar accesibile, blocând cunoașterea spiritului românesc și contribuția acestui spirit la făurirea patrimoniului literar universal.

In artcolul  ,,De ieri… spre mâine, autor Șerban Popa , ne oprim asupra   formulării unui mare adevăr , exprimat aci de autor : ,, Atât să stii ,, România mare a fost când n-avea hotare, legi și regulamente, era fără cetăți și fortificații, fără armate profesioniste, ultraperformante, fără documente sau declarații sforăitoare, scrise sau vorbite,  Acea Românie Mare era în sufletul oamenilor”…   Articolul continuă cu argumente  și se încheie cu   posibilitatea de a-l auzi pe autor în: ,,https://be/bE1zBhUHP4E”

Publicația  ,,UNIREA”primește și reclame- sțiri din Comunitate.  Ne luăm  în paginile ziarului ,,Unirea” rămas bun de la colega decedată Ortsnsa Tudor  prin urarea duhovbicească ,,Per Crucem ad Lucem”

Citim  în continuare  sub titlul editorial  ,,O  pagină intitulată” articolul, ,,Sfârșit sângerând”,   un trist  eseu memorialistic semnat de Redactor senioir Ion Anton Datcu, articol  în care  se împletește  iubirea pentru animale și reversul acelei iubiri, exploatarea animalului peste limitele posibile, cu sadism, de către omul cu sufletul dedat la rele. O lecție civică de  comportament, din care toți pot trage învățături de înobilare sufletească, drept reacție la actele reprobabile descrise cu multe amănunte.

Într-un alt  articol, amplu precum spune titlul  ,,Dreapta noastră credință”, ,,Mihai Viteazul rob al lui Dumnezeu și sfânt” autoarea Dana Bochiș, se oprește  asupra unui aspect  al credinței noastre ortodoxe  în jurul anilor care au precedat anul  1601, an  când  Mihai Viteazul  a fost răpus prin trădare. Citim și frumoasa poezie a recunoștinței pe care noi o acordăm  vieții și jertfei Marelui Voevod Mihai Viteazul ,  scrisă de vistiernicul grec Stravinos, drept  omagiu pentru Mihai Viteazul:

,,Fietecine

,,Să poarte cernit strai

,,Că a murit Mihai

,,Că și-au pierdut domnl

,,Viteazul și omul

,,Cu numre de faimă

,,De-l rosteau cu teamă

,,Cari mai  de cari

,,Turcii și tătarii

,,Ungurii și leșii

,,Tremurând ca peștii ”

Se  continuă cu evocarea religioasă a Sfântului Casian, ocrotitor al Episcopiei  Ortodoxe Române a Canadei.

Doamna Carmen Popa publică în acest număr de jurnal un articol educativ intitulat:  ,,Calendar pentru părinți și bunici cu urmași ce citesc sau nu citesc (în limba română)-incitație și invitație la dialog – Februarie” Articol scris în 2 februare în ziua când prăznuim ,,Întâmpinarea Domnului”

Pagina de istorie din jurnal are doi autori, pe Dl. Ion Anton Datcu pentru secțiunea diplomatică, articol intitulat ,,Abdicarea Domnului Unirii și articolul de istorie veche,  ,,Visul spulberat  al lui Darius I , regele Persiei, de a-i supune pe geți”, autor Dl. Marius Fincă, două articole grăitoare din istoria neamului nostru  românesc.

Doamna Ioana Poenaru semnează articolul ,, Marketing pe plaiuri mioritice. Statele Unite au angajat un român pentru strategia de imagine a Americii în lume ”.  Este vorba în acest articol despre Silvian Cențiu care coordonează un proiect cu servicii și tehnologii de marketing.  În  echipa de lucru a dânsului sunt cooptați mulți specialiști români. Cel care a fondat și conduce această companie  cu cereri și audiență în toată lumea, compania ,,Transiris” este românul Silvian Cențiu.

Doamna  Ioana Poenaru ne dă foarte multe  detalii într-un articol următor  despre hotelul de gheață de la Bâlea.  ,,Frizen love”. Tema aleasă în acest an pentru hotelul de gheață  s-a îndreptat spre lacul  Bâlea. Mirajul lacului Bâlea și a hotelului de gheață a  adus până în prezent  mai mult de 1000 de turiști  pentru cazare

În continuare  D-na Ana Maria Surugiu  publică un interviu,  ,,Interviul lunii- Nadia Comăneci ,, Zeița de la Montreal” , subliniind  pentru cititori o destăinuire a marei sportive: ,,Voi împărtăși unele din secretele mele, dar le voi păstra pe altele, pentrucă fie sunt comori personale, fie sunt prea dureroase pentru a mi le aminti ”

. Ne vom obișnui  să găsim în  Publicația ,,Unirea” și Buletinul lunar de știri ,,Joia Culturală”, evidențiată  în  buletinul lunar de știri  ,,Fundația Română din Canada” bulletin alcătuit de Dl Ion Anton Datcu – președinte al Cenaclului  ,,Joia culturală” și  Cenaclul de Epigrame ,, Păstorel Teodoreanu”, iar pentru secțiunea ISTORIE, prezidează Dl.  Marius Fincă, istoriograf, președinte fondator al  Cenaclului de istorie,

Acest Buletin informativ este ca  o dare de seamă amănunțită a prelegerilor și a intervențiilor participanților.  Spre  cunoaștere în acest buletin sunt cuprinse și fragmente din  creațiile participanților. Informații mai ample  se găsesc în: www.getbeget.org și ziar.unirea@gmail.com. Întrunirile acestor două cenacluri și a Cenaclului de ,,Medicină naturistă”înființat de Dl. Doctor Iulian MIhăescu au loc la aceeași locație , în fiecare a doua joie a lunii  între orele 18-20,  în sala Parohială a Catedralei ,,Sf. Ioan Botezătorul”, Str. Masson

În acest număr de ziar Domnul Doctor  vorbește despre ,, Cei 10 factori naturali de sănătate, sau legile naturii  de care depinde sănătatea noastră”.

In paleta largă a articolelor ziarului  găsim și știri despre  tehnologii avansate , noutăți științifice, dar oarecum legate de existența noastră .  Putem citi acum  articolul ,,Epopeea primei Centrale Nucleare Românești,  scriă de Dl. Constsantin Irinel Popescu, articol care va continua aceste dezvâluiri în mai multe numere de ziar.

Doamna Otilia Tunaru semnează articolul  ,,Anxietatea socială sau frica de alții” ,   și :

,, Să ne pregătim sufletește de primenire și de post la începutul lunii martie, în cinstea sărbătorilor pascale. Când sunt prăznuite Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani  ?” Doamna Ioana Poenaru semnează  Pagina copiilor ,,Trăistuța cu minuni”, ,, Șahul este putere pentru cinci săptămâni”, ,,Record la Guiness Book, masterand la 10 ani” copilul român Petru Rogojan

În pagina de delectare găsim articolul : ,,Băiatu’ de băiat deștept”, politica sportului- ,,Alb imaculat”,  autor Adrian Neagu și în continuare  ,, Consilierii roboți, pentru cine și pentru ce ?”

Spațiile Ziarului ,,Unirea” găzduiesc și anunțuri publicitare.

Împăturim ziarul , punându-l ,,bine”, după învățătura de acasă,  simțind satisfacția  știrilor interesante, necesare și reconfortante, toate amintind de mediul românesc atât de drag nouă, în contextul lumii actuale

Melania Rusu Caragioiu,

Redactor șef,  Revista STARPRESS,  Canada

 


Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.