Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » MIOARA OPRIȘAN- LA NUNTA PRIMĂVERII

MIOARA OPRIȘAN- LA NUNTA PRIMĂVERII

Zăpada zânelor se-ascunde
În ochiuri fermecate de pădure,
Așteaptă-n dezmierdări fecunde
Descântecul iubirii să îl fure…

Se-nalță focuri vii pe dealuri,
Tânărul zeu în cântec se trezește,
Iubirea tremură în valuri,
Pe chipul florilor de fragă crește…

Pădure,proaspătă pădure !
Vin fete și băieți în căutare
De gingași ghiocei, să jure
Logodnă pe un an, c-o sărutare.

Drag, feciorul zeu, pornește-n zbor,
Adună pe la cuiburi călătoare.
În stoluri adie chipeș dor,
Din mângâierea razelor de soare.

O nuntă e întreaga fire !
În luminiș, cu flori de tămâioasă,
Zeul iubirii, Drag, e mire
Iar Draga, primăvara, e mireasă !

Ea poartă în cosițe ghiocei,
Pe ie sărutări de viorele.
Veșmântul lui flori sângerii,
Parfum de visătoare brebenele.

Fir alb de viață, roșu fir,
Înlănțuiți în vesela iubire…
Mijește o boare de zefir,
Natura freamătă buna vestire…

Faur descântă-n flori de fragă…
-Urâtul cu urâtul se dezbină,
Ca lumii să îi fie dragă
Făptura înnoită ce-o să vină !

Mioara Oprișan
Însurăței
Brăila


Etichete: