Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » AUTORI » POEME de ERWIN LUCIAN BURERIU

POEME de ERWIN LUCIAN BURERIU

Erwin Lucian BURERIU-

Poet, prozator, eseist, jurnalist.
Data și locul nașterii: 22 noiembrie 1942, Lugoj, județul Timiș.
Studii: liceul din Lugoj (1956-1960), Facultatea de Filologie, Universitatea Timișoara (1960-1965).
Profesii și locuri de muncă:  profesor în Timișoara, apoi reporter și redactor la  Radioteleviziune, studioul Timișoara (1968-1972), redactor și secretar principal de redacție la revista  Orizont  din Timișoara (1972-1990), bibliotecar la Biblioteca Județeană Timiș (1990-2001), director al firmei proprii  Altera Pars (2001-2009).
Anul debutului în literatură: 1960, poezia „Primul om”, revista Scrisul bănățean  Timișoara.
Anul debutului editorial: 1968, volumul de versuri „Afectivități conștiente”, Editura  Eminescu, colecția Luceafărul.
Anul primirii în Uniunea Scriitorilor: 1968, în Uniunea Ziariștilor- 1968, în Uniunea Internațională a Ziariștilor (cu sediul la Praga) din 1972 și în Clubul Presei Transatlantice  din 2010.
Colaborări reviste și publicații literareScrisul bănăţean, Orizont, Luceafărul, Gazeta Literară, România literară, Viaţa Românească, Radio și Televiziune în emisiuni literare, Stvaranije (Serbia), Observatorul (Toronto, Canada), Destine literare (Montreal, Canada), Agero (Suttgart, Germania), Clubul Presei Transatlatice  (SUA), Gândacul de Colorado (SUA), Occidentul, Opinii incomode, Altera pars (publicații online proprii, editate la San Francisco și Timișoara), Actualitatea literară (Lugoj), Orient latin, Banat, Cuvânt românesc, Vrerea, Vestul, Vip în Banat (Timișoara).
Volume publicate:
Afectivităţi conştiente, versuri ,  Editura Eminescu, 1968;
Concert pentru mâna stângă, proză, Editura Facla, 1978;
Viaţa refolosibilă, proză,  Editura Facla, 1983;
Marele solstiţiu, versuri,  Editura Facla, 1989;
Uraganul de fier, proză, Editura de Vest, 1996;
Hotel California, eseuri, Editura Excelsior Art, 2012;
Armura demnității,  versuri, Editura Excelsior  Art, 2015.
Atlantida memoriei, eseuri, volume online, 2016.
Prezența în antologii:
Vârsta de foc, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1964;
Laudele soarelui, poezii, Casa regională a creației populare, Banat, 1965;
O sută de poeți, Casa centrală a creației populare, București, 1967;
Lirica timișoreană, Comitetul pentru cultură și artă Timiș, 1970;
Pagini despre Banat, proză, Biblioteca Județeană Timiș, Editura Marineasa, 2011; Cuprins sau un fel de imperiu, poezii,  Editura Brumar, 2014.
Premii:
„Premiul special al cenaclului și revistei OBSERVATORUL din Toronto-Canada”, 2004.
Referințe critice
În volume: Mircea Zaciu, „Dicţionarul scriitorilor români”, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, pg.407-408 ; Alexandru Ruja, „Parte din întreg”, pg.260-264; Gh Antohi, „Dicționar Q8”, Editura  Casa Radio, 1996, pg. 51, Aquilina Birăescu, Diana Zărie, „Scriitori şi lingvişti timişoreni, Editura „Marineasa”, 2000, pg. 40; „Dicţionarul General al Literaturii Române”, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pg. 710-711; Aurel Sasu, „Dicţionarul biografic al literaturii române”, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006; Marian Popa ,”Istoria literaturii române de azi pe mâine”, 2003, pg. 646; Gheorghe Luchescu, „Din galeria personalităților timișorene”, Timișoara, Centrul de conservare și valorificare a creației populare Timiș, 1996;  Aurel Sasu, „Dicționar biografic”, Editura Paralela 45, 199; Academia Română, filiala Timișoara, Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu”, „Enciclopedia Banatului. Literatura”, 2016 (SI-J);
În presă: Lucian Valea, „Scrisul bănățean” nr. 7; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 10, 1968; Pavel Bellu, „Drapelul roşu”, 21 iunie, 1968; M. Simionescu, „Scânteia”, 26 iunie 1968; Dumitru Micu, „Gazeta literară”, nr. 31, 1968; Camil Baltazar, „Viaţa Românească”, nr. 10, 1968, pg. 144; Marian Odangiu, „Orizont”, nr 16, 1979; Olimpia Berca, „Orizont”, nr. 26, 1989; Ion Arieşanu, „Orizont”, nr 24, 1989; Constantin Dram, „Convorbiri literare” nr.5/1997; Lucian Hetco, „Agero”-Stuttgart, aprilie 2016 . (sursa :http://www.uniuneascriitorilortm.ro)
————————————

ERWIN LUCIAN BURERIU-CAII ARZÂND ÎN CANION

Resultado de imagen de HORSES CANCION

Un uragan fierbinte ridică ruguri sumbre
Pe-un paradis terestru, ce-a devenit infern.
Ard munți, incandescența-i imensă, fără umbre,
Și-n cosmos se înalță un val de fum etern.
Apocaliptic, focul e-o lavă sângerie,
De parcă-ntregul soare s-a prăvălit furios
Peste palmierii supli, de-o blândă feerie,
Și cerul veșted curge din înălțimi în jos…
Acum sunt liberi caii, s-alerge-n univers.
Trec în galop prin flăcări ce ard ucigător.
Lassoul cel fierbinte i-a strâns, letal, din mers;
Nu-i nici o altă șansă să scapi, decât în zbor…
Dar nu e nici un Pegas. Vuiește „Thomas Fire”,
Lăsând cenușă-n urmă-i, pământul pârjolit,
Iar vântul pe ruine-și revarsă al său vaier,
Spunându-ne că ăsta a fost un nou sfârșit.
(În amintirea marelui incendiu din California, 2017)

————-

ERWIN LUCIAN BURERIU-OCEANUL

Resultado de imagen de THE OCEAN
Finalul este țărmul, ce brusc ni se scufundă
Și-ncepe nesfârșitul, bombastic, nemișcat.
Aici sfârșește timpul și-n zgomotoasa undă
Pacificul se pierde în cosmosu-nstelat.
Imensitate densă, explozia solară
Dispare, dizolvată în bezna de-nceput.
Și uraganul rece al brizei ne-nfășoară
În spațiu,-i fără viață, nesățios și brut.
Pacificul e-o fiară imens-nepăsătoare.
`i-e altul universul decât cel omenesc…
Mă-ntorc înspre orașul minat de-a sa răcoare,
Îmbrățișând palmierii care din mine cresc…

……………………

ERWIN LUCIAN BURERIU-ABATORUL

Imagen relacionada
Atârnă-n cosmos cărnurile-n sânge
Și barda taie-n corpuri purpurii.
E-o frenezie-a hranei, și nu plânge,
Și n-are niciun sens pe-aici să vii.
Așteaptă,-n lanțuri vitele-astea blânde,
Să vină nu-știu-cine să la ia
Și să le ducă, nu știu ele când e
Sorocul hotărât de-un nimenea.
Poporu-i abatoru`,-nfometat.
Lovesc cu târnăcoape ascuțite
În cranii. Trupuri cad cu zgomot plat
Și-ncepe simfonia de cuțite.
Că viața-i un război copleșitor.
O vânătoare-n țarc, și nu ne pasă.
Căci dincolo de-acest cumplit omor
Avem confortul cărnii de acasă…

—————

ERWIN LUCIAN BURERIU-ATLANTSTYX

Resultado de imagen de STYX OCEAN

Armura demnității, cu luciu glacial,
Ades în pribegie, ades fără să spere –
E prințul purității, cel fără de Graal.
Și spiritu-i se nalță mai liber, prin durere.
Trufaș, de sine însuși răpus adeseori,
În lupta sa grotescă și tragică de-odată,
Rănit în gingășie, prădat de vechi candori,
Aceași neclintire luminii și-o arată.
Ascuns între oțele, îi este dor și sete
De-un simplu cânt, în câmpul de un verzui colos,
Unde-nțelept oricine-i, ș-orice strămoș poet e,
Cu glas de rădăcină, asprit de-atât frumos…
…Destinul său e altul și fără de opriri e.
Și prințul, pe când discul-cu-dor se-nvârte fix,
Se-ambarcă pentru-ntoarceri și pentru nemurire,
Îmbrățișând cu veghea Oceanul AtlanStyx.

————-

ERWIN LUCIAN BURERIU-HIPERESTEZIE DE IARNĂ

Resultado de imagen de PIANO winter
E ger uscat și neted de piatră și de soare.
Visez veliere-albastre pe-oceanul tropical
Și-n arborada-ncinsă de flori aromitoare
Furtuna verde-aruncă înc-un fierbinte val…
Ci ninge universul cu plante înghețate.
Stau la timona-n formă de inimă. Se sparg
Pe cer meduze ample, iar soarele bombat e.
Sunt marinar frenetic și însetat de larg.
Și-i noaptea fisurată de geruri siderale.
E-atât de bine-acasă, profesor și profan,
Printre ai tăi, la focuri din purpurii petale
Și mă surprind de-odată cântând la vechiul pian…

—————-

ERWIN LUCIAN BURERIU-DE RĂDĂCINI NE PRINDEM

Imagen relacionada
Ascult trecutu,-n suflet zvâcnind, fără ecou,
În sanctuarul plin de o lume sfânt- senină,
Când muzica răsună-ntr-un fel sălbatic – nou
Şi briza bate rece, chiar dacă-i lună plină.
Suntem fără prihană, suav nepăsători,
Copiii noştri, parcă-ntr-o lume mult mai bună;
Şi-n craterul acestui canion flambat cu flori,
Imense difuzoare, cât cosmosul răsună.
În jerbele sonore se stinge înc-un gând.
E lume-n jur, apasă culorile bombate.
Îţi ieşi din tine însuţi, c-un zâmbet alb, trăgând
Hectarul unei pajişti arzând pe jumătate.
Se clatină şi luna-n acest nebun popas.
Pădurea eterată în vechi văzduhuri suie.
De rădăcini ne prindem şi-n aer am rămas
Şi-n jur e-atâta vară…atâta câtă nu e.

ERWIN LUCIAN BURERIU

https://bureriu.wordpress.com/author/lucianbureriu/

(Pagina realizata de MM)


Etichete:

Despre Marin MIHAI

ESPAÑA, http://mihaimarin.wordpress.com