Tu te-ai născut din lacrimă divină
Ce-a picurat pe-obrazul maicii tale,
Cu dar al moștenirii parentale,
Când muguraș creșteai pe-a sa tulpină.
Ridică-te și mergi pe a ta cale,
Îndreaptă-te mereu către lumină,
Cât încă ești legat de rădăcină,
Chiar de câștigi victorii triumfale!
Iubește-ți mult surori și frați, părinții,
Cu dragoste pe semeni să-i apropii,
Căci doar așa iubi-te-vor toți sfinții
Și Dumnezeu te iartă-n calea gropii!
Smerit, curat, străin de toți arginții,
Tu fi-vei mântuit, nu mizantropii!