Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » AUTORI » APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ

APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ

Volumul de versuri « APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ” semnat de autoarea Liliana Liciu, este un examen de conştiinţã pe care autoarea îl pro-pune oricãrui român ce intenţionezã sã plece din ţarã sau care alege sã rã-mânã în ţara natalã cartea putând fi comparatã cu o scarã cãreia, dacã nu îi urci treaptã cu treaptã, cu mare greu îi dai de capãt… O cunoşteam pe Liliana Liciu ca pe o poetã sensibilã, serioasã şi prolificã, premiatã la mai toate concursurile (naţionale şi internaţionale!) la care participã , am mai colaborat şi în alte proiecte literare dar abia prin parcurgerea acestui splendid volum de versuri am putut realiza dimensiunea  impresionantã a valorii sale ca autor…  Albastrul este laitmotivul cãrţii de faţã ; el reprezintã speranţa şi viaţa eternã fiind prezent în „ora albastrã”, „sânge albastru”, „pasãre albastrã”, „albastrul din inima mea”, etc. „Ora albastrã” este întâlnirea poetei cu dragostea perfectã şi sigurã, reparatoare, cu divinitatea, cu împlinirea vieţii. Ora este ceasul, ora este ziua, ora este clipa, ora este timpul însuşi, trecerea lui, dar cu dimensiuni în relief sau liniare şi cu sensuri diferite. Anotimpurile sunt şi stãri sunt şi epoci , ele reprezintã secvenţe din existenţa poetei: primãvara este familia, copilãria, ţara, vara este sarbãtoarea vieţii, este dragostea, anotimpul creaţiei , toamna este anotimpul rodniciei şi al maturitatii, al împlinirii personale şi în doi iar iarna, este tristeţea, abandonul , goliciunea sufleteascã, pierderea valorilor…etc. Prin urmare « Bate iar păsărea albastră în geam…“ sugereazã aparent o nouã iubire, mai proaspatã, nevoia unei noi iubiri , disponibilitate,  dupã o perioadã în care dragostea a devenit obositoare, grea , plictisitoare (“Prin zăpezile cu genunchii amorțiți și ochii desculți, / mirosind a frângere și-a inimă caldă,/ a taine fără vină, oft, îndurare,“).Poeta este conştientã cã mai poate iubi, vrea, se luptã, sperã cã va iubi din nou; aşteaptã doar „ora” acestei iubiri novatoare şi eliberatoare („ zboară pasărea fericirii, zboară!” ) În locul dragostei îndelungi şi istovitoare, ea îi cere universului numai o orã dar o orã de iubire completã şi perfectã, de iubire intensã (spre final aflãm detaliile).Iubirea ei şi a celuilalt, pe care la începutul cãrţii poeta nu ni-l prezintã, se aflã într-un impas, s-a tocit şi s-a rãnit; pare însã cã numai ea conştientizeazã aceast lucru de aceea se întreabã care va fi urmãtorul pas: „Cuminecătură cui, dragoste, de mâine vei fi? ». Aflãm şi cã „Femeia de foc”, respectiv poeta-personaj al cãrţii, nu se simte împlinitã în dragoste (“sub privirile neostenite ale unui orizont fercheș de fel,/ dând mereu din cap, semn a mulțumire deplină…” ) , nu este ceea ce ar fi vrut sa fie pentru partenerul ei deşi relaţia dureazã şi se deruleazã.Sãtulã de amintiri uzate, ea se aflã în aşteptarea unei izbãviri , a unei iubiri care sã o descãtuşeze , care sã-i elibereze zborul. (Amintirile,/ cu timpanul iritat,/ aş-teaptă să vizioneze filmul vieții pe marele ecran al cerului). În iubirea de pânã acum, trãirea nu i – a fost proprie, fireascã („suntem rătăciţi în propriul nostru destin”). Sentimentul iubirii neimplinite al „fetei cu ochii mov” (o altã autodefiniţie a poetei) pentru bãiatul „rãtãcitor adus de vapor” este mai târziu explicat şi amplificat de dorul de ţara natalã pe care a pãrãsit-o probabil mergând dupã el (« Ne bântuie sindromul țării străine, patrie-mamă! /Iartă-ne, Doamne! ») într-o altã ţarã mãrginitã de mare („Într-un colț al unei străzi, sub Calea Lactee,/ fericită că acum îşi poate câştiga o bucată de pâine.”) Sau poate cã bãiatul – marinar nici nu a existat?… Ci a existat doar mirajul pentru ţara mãrginitã de mare („În smintiri amurgurile toate fantome vor naște!”) care a amãgit-o cu albastrul valurilor ei, ţara în care poeta a fugit (Niște valuri m-au legat într-o noapte și departe m-au dus,) pãrãsindu-şi amintirile (dar nu şi valorile!) care o chinuie şi o fac sã lupte necontenit cu gândul întoarcerii („M-aş întrupa / în colind care să-ţi bată la uşă” , „Aş însera, pe-ntomnat, în inima ta…“) Poeta suferã mult din iubirea (de ţarã!) neîmplinitã şi fireascã (reprezentatã aici prin lipsa verdeţii atât de dragã unui popor muntean) aşa cum reiese din versurile : „Nimic n-am apucat să iau în bagaje, / doar o bucată ruptă din tine, ascunsă în mine / și-o umbră uriașă a unor copaci / care a strivit în cădere toată floarea pământului,/ în semn de protest.” Prin urmare, departe de ţara natalã, te deznaţionalizezi şi te depersonalizezi, pierzi noţiunea timpului real şi a valorilor autentice (exemplu „Coloana Infinitului”) , îţi lipseşte libertatea şi suveranitatea personalã ( “Doar niște caiși furișați mi-au șoptit / că la tine e toamnă regală…”) . Avansând în lecturii cãrţii , cititorul devine tot mai convins de faptul cã mesajul autoarei este unul patriotic, cel al dragostei şi al dorului de ţara natalã,  acesta fiind « pasãrea albastrã » ce face aluzie la Pasãrea Mãiastrã din basmele româneşti. Dar dacã Pasãrea Phoenix putea renaşte de fiecare datã, din propria-i cenuşã, mai puternicã şi mai frumoasã, de aceastã datã, pasãrea albastrã a românului auto-exilat, nu-şi mai poate vindeca singurã rana… ( Abia într-un sfârşit, soarele se va da peste cap metamorfozand-o!) De altfel, poeta lãmureşte despre sine „ Sunt cânt de pasăre Phoenix, nestrunit, / cenușa mi-e zborul, aripile norii”).  Versurile cãrţii « APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ” sunt puternice şi cutremurãtoare , le citeşti şi le reciteşti printre lacrimi, lacrimile românului frate, rãmas acasã, lacrimile românului condamnat sâ trãiasca departe, într-o altã ţarã, caldã (anotimpul de varã!) dar ostilã… Poezia „Ora albastrã” dinspre final oferã cheia cãrţii: ora albastrã este ora dezrobirii, ora eliberãrii prin întoarcerea acasã, în ţara natalã frumoasã şi dragã (“Ne vom aduce acasă iubirea rătăcită și-o vom bea din pocale,/ peste suișul înălțimilor ne vom iubi” şi “Eu voi fi Pasărea Măiastră, tu, cerul chemându-mă în brațele calde,/ când ceasul va mângâia ora albastră!“). Poeta îşi fãcuea nu cunoaşte graniţe de ţarã dar, odatã cu trecerea timpului, ea înţelege tot mai mult cã numai ţara natalã i-ar fi putut împlini menirea oferindu-i dragostea adevãratã şi completã. Prin urmare ceasul / ora despre care pomeneşte în titlul cãrţii dar şi în versurile ei,  reprezinta tot atâtea momente cu trãiri diferite, epoci ale unei vieţi trãite în diverse ipostaze şi stadii: ora copilãriei, ora iubirii , …şi, desigur, „ora albastrã” a vieţii dincolo de moarte, iubirea paşnicã sşi eternã.)  Existã un poem, spre final, în care autoarea cãrţii foloseşte cuvântul „timpul” şi nu „ceasul” sau „ora” , ca un act de curaj , un act eliberator „Mușcat de șarpe, timpul,/ în semn de protest,/ ne lasă copacul necopt”. În opinia mea, prin « APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ”, autoarea Liliana Liciu vine in faţa cititorului mai mult sau mai puţin avizat cu o poezie patrioticã de o facturã ineditã , atrãgând emoţionant atenţia asupra strigãtului de ajutor al generaţiei actuale de români nevoiţi sã-şi pãrãseascã ţara în cãutarea unui iluzoriu şi amar trai mai bun. Dacã la debutul cãrţii, poeta pãrea mai detaşatã în relatarea sa liricã, treptat, totul devine extrem de personal şi dur, asemeni parcursului vieţii celui dezrãdãcinat, de la iluzie la deziluzie şi apoi la strigãt sfâşietor . Nu-i mai rãmâne decât sã divinizeze şi sã invoce repetat numele (devenit sfânt!) al ţãrii – mamã ( „Numelui tău i se-nchină înâlțimile toate,/ ca la un semn, o lume întreagă se prinde de aripile lui,/ așteptând clipa ca pe Ziua Înălţării Domnului,/ peste podul construit între cer și pământ.” ) Țara – Mamã , România, devine astfel pentru poetã „un curcubeu ridicat peste zile-înnoptate! » . În aşteptarea nemuritoarei ore de albastru, ea îşi va boteza copilul, nãscut departe, cu un nume românesc, gest disperat dar nobil…Maiestria literarã a autoarei este incontestabilã şi greu de redat în cu-vinte pentru cã inovaţia abordãrii poetice şi complexitatea exprimãrii în versuri şi cuvinte obligã foarte mult dar şi place („luna șireată,/ – cândva campioană la vrăji – dă în ghioc” ) . Emoţia trãirilor personale („și-n pumn de pământ mi-aş închide mohorârile-oftate”, „Mâini nevăzute tot aruncă cu pietre în noi,/ le ri-dicăm uitându-ne în stânga și-n dreapta,”) este diversã şi intensã („Ți-au pus inima în lanțuri, mamă”, „Corvezi, purtând cuie în tălpi, trec în galop.“etc. ) şi graţie autoarei, cititorul o resimte pe deplin. O gamã întreagã de simboluri mitice româneşti şi o diversitate de motive literare împrospãteazã permanent textul şi mesajul liric. Dar şi figurile de stil din texte sunt excepţionale : „Stă soarele cu burta-n sus,/ agăţat de baierele cerului”, „ vernilul lacrimilor, demult necîntărite, / peste oceanul / dinspre care ar trebui să vii.’’, etc.)    Fiecare poezie vorbeşte la persoana I şi se terminã inedit cu versuri tot la persoana I dar scrise aplecat, ca un fel de moralã a secvenţei poetice respective ceea ce conduce  la concluzia cã poeta este personajul (real) al poveştii lirice, cã toate poeziile cãrţii alcãtuiesc un singur şi închegat poem. „APROAPE  DE ORA ALBASTRĂ„ ar putea fi considerat chiar un eseu cinematografic în versuri pentru cã autoarea scrie textul cãrţii urmãrind pe „ecranul vieţii” filmul propriu în care ea însãşi îşi joacã rolul principal.Un regizor priceput ar putea face din aceastã carte un film excepţional şi nemuritor dedicat Centenarului şi spiritului românesc nu doar iubirii dintre cei doi oameni. Aceasta deoarece iubirea poetei pentru un bãrbat este doar pretextul definiţiei prin comparaţie a patriotismului dureros al autoarei. Şi atunci, versurile „Toate iubirile au patru anotimpuri,/ numai a noastră, iubite, are doar unul…” capãta un cu totul alt sens , acela cã deşi cei doi protagonişti se iubesc trainic încã, le lipseşte mediul firesc şi propice, ţara natalã , îi macinã dorul pentru ea reprezentat prin codrii sub care s-au adãpostit pe vremuri, când se iubeau „sub floarea lor”( martorii tãinuitori ai iubirii lor).

©Prof. Mariana Bendou, scriitor membru LSR


Etichete:

Despre Mariana BENDOU

Mariana Bendou-CV Debut literar în adolescenţã cu poezie şi prozã în antologiile Cenaclului “Zburatorii”, Onesti, îndrumat de prof. Gh.Isbãşescu.Debut literar ca autor în anul 2009 cu volumul de versuri bilingv “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” Volume de autor: 2009- “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber”, Ed.Karta.ro, Oneşti (debut literar) 2010- “Pierdutã şi Rãscumpãratã”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2011- “Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Florile inimii”, Ed.Pim, Iaşi 2013 – “À toi, poetesse! / Ţie, poeto!”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2015- “Priviri în oglinda vieţii”, Editura PIM, Iași 2017 – “Les contes kabyles / Povesti kabile-Monographie / Monografie”, Editura Karta.ro, Oneṣti, 2017 Coautor : 2014- „Manifestarea culturalã a copiilor în folclorul românesc”, Editura Sf.Nicolae, Brãila; alãturi de Marian Cristian Gorun 2014- “în-opt-are”, Editura Karta.ro, Oneşti; alãturi de Daniel Cruştin 2016 – “Cãlãtoria oului de Paṣti”, carte de colorat pentru copii, alãturi de prof.Raluca Cãlinescu Gâdioi Auxiliare didactice: 2009- “Tourisme et Gastronomie / Turism şi Gastronomie”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2009- “Commerce / Comerţ”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Couleurs du Bonheur / Culorile Fericirii”, Ed.Karta.ro, Oneşti Antologii: 2010- “Aspiraţii”, Ed.EUROGRAPH, Cluj-Napoca 2011- “EXPRESIA IDEII-Fruntea cerului asudã”, vol.I, Ed.Karta.ro, Oneşti; este coordonator. 2011- “EXPRESIA IDEII-Povestea continuã”, vol.II, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Artã sfâşiatã-73 poeţi contemporani”, Ed.Arhip Art, Sibiu 2012 – “STARPRESS-Antologia scriitorilor români, contemporani din lumea întreagã / L’anthologie des écrivains roumains contemporains de tout le monde ”, Ed.Fortuna, Rm.Vâlcea 2012- “EXPRESIA IDEII-Poezia culorilor”, vol.III, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Amprente Temporale”, vol2., Ed.DOCUCENTER, Bacãu 2013 – “EXPRESIA IDEII-Spre Tine, Doamne”, vol.IV, Ed.Karta.ro, Oneşti, România, este coordonator. 2013 – “Oneşti-555 ani”, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013- „EXPRESIA IDEII-Cu pupici pentru cei mici”, vol.V, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013 – „MERIDIANE LIRICE-Aripi de vis”, Ed.Armonii Culturale, Adjud 2013 – „Poezii de iarnã, cântece şi colinde”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2014-„Un zâmbet pentru fiecare copil”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2014- ”STARPRESS-Limba noastrã cea românã”, Edituta Olimpios, Iaşi 2014- ”Iubirea dincolo de vis”, Editura Studis, Iaşi 2014- “EXPRESIA IDEII-Poarta fluturilor”, Vol.VI, Editura Sf.Nicolae, Brãila, este coordonator. 2014- “Din livada inflorita a iubirii”, Editura EMMA, Orãṣtie 2015 – “Ochi de luminã”, Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Ieri ca prin vis”, Editura Edithgraph, Cluj 2015- “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, Vol.VII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2015- “Preludii pentru fluturi”, Editura Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Parfumul clipei”, Editura Sf.Nicolae, Brãila, 2015- “Toamna se culeg prozele”, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2016 – “Femeile cu flori roșii în pãr”, Editura Vital Prevent Edit, Timiṣoara 2016 – “EXPRESIA IDEII-Cãlãtor prin stele”, volumul VIII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2016 – Roua dimineţilor senine”, Editura Napoca Nova, vol.11 (antologie LSR) Alte publicaţii / apariţii: A iniţiat în anul 2013 Revista “EXPRESIA IDEII”, Editura Karta.ro, Oneşti pe care o şi conduce.A apãrut ca textier ( poezia “De-ai şti”) pe albumul muzical “Muzicã şi Poezie”, 2014 semnat Elena Cezar von Sachse, Germania. A prefaţat volumele: 2011- “Meditaţii şi cuvinte”, autor Vera Crãciun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “EL, EA şi…Dragostea!”, autor Marian Cristian Gorun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “Mãr copt din iubire’, autor Ştefania Puşcãlau, Ed.Karta.ro, Oneşti 2016 “La Porţile Moldovei”, autor Constanta Caitar Ghioldum, Editura Karta.ro,Oneṣti 2016 – “Lumini ṣi umbre în teatru”, autor Cãtãlina Raluca Gâdioi Cãlinescu, Editura Karta.ro, Oneṣti Publicã în limba românã și francezã pe siteuri literare şi în reviste literare din ţarã și din strãinãtate. A aparut in dictionarul literar “Poetii Bacaului la inceput de mileniu: debuturi 2000 - 2010 ”, autor Cornel Galben, Editura Pallas Atena, Focṣani, 2015. PREMII CULTURALE OBŢINUTE: Premiul Direcţiei de Culturã din Râşcani, Republica Moldova, 2012 pentru proiectul transfrontalier “EXPRESIA IDEII-Poezia culorii”, anul 2013, Premiul Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Oneşti, 2012, pentru colaborare şi întreaga activitate depusã, Premiul III al Revistei româno-canadiano-americane STAPRPRESS, la Concursul dedicat limbii române, 2013.Premiul de Onoare al Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2015.Marele Premiu al Concursului “Art&Life”, secţiunea “Folclor pentru copii”, Japonia, 2015, Premiul II la concursul de poezie religioasã “Credo”, Reghin, 2015, Premiul UNIFERO pentru Creaţie literarã , Craiova , 2015. Marele Premiu la Concursul International "Memoria Slovelor". Trofeul Simpozionului Internaţional “Universul Ştiinţelor”, Slãnic Moldova, 2016. Premiul I al Cenaclului de Toamnã Olteniţa. ALTELE: Preşedinte şi Fondator al Asociaţiei “Clubul EXPRESIA IDEII” Onești, România. Membru al Uniunii Compozitorilor Români (textier), Membru a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Iasi-Moldova. Membru al Asociaṭiei culturale “Universul Prieteniei”, Iaṣi. Membrã a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova. Presedinte al Departamentul Strategii, Comunicare , Parteneriate ale Uniunii Artiṣtilor Plastici cu Instituţiile Statului ṣi Administraţia Publicã Localã . Iniţiazã în martie 2014 Punctul de Informare şi Documentare „EXPRESIA IDEII” (peste 500 de materiale: publicaţii, CD-uri, creaţii artistice, etc.) din cadrul Muzeului Municipal de Istorie Oneşti. Realizeazã din donaţii Biblioteca “EXPRESIA IDEII” de la Centrul de Bãtrâni, Slobozia-Oneṣti (anul 2015). Fondator ṣi Director al Festivalului Cultural-Artistic Naţional “Cãlãtor prin stele”- anii 2013-2016 (3 ediṭii) . A donat numeroase cãrţi bibliotecilor din ţarã și din strãinãtate ( Cipru, Germania, Rep. Moldova, etc.) În perioada 1993-2001 a fost reporter şi realizator programe la radioteleviziunea localã DEEA, corespondent şi redactor la ziarele „Curierul de Onești” şi „Deşteptarea” Bacãu, a realizat numeroase spectacole pentru copii şi tineret. A identificat , îndrumat ṣi promovat noi talente literare ṣi artistice de toate vârstele. A participat la taberele de creaṭie de la Câmpulung Moldovenesc (2011), Galaṭi (2014) ṣi Botoṣani (2015), organizate de Asociaṭia „Universul Prieteniei” în care ṣi-a lansat ṣi cãrṭile...