Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală – Foaie periodică,  gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XIX(2019),  nr. 398(16 –31 Mai)

Scrisoare pastorală – Foaie periodică,  gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XIX(2019),  nr. 398(16 –31 Mai)

Dragii mei enoriași! Hristos S-a-nălțat!

     Ziua Eroilor.  Câteva cuvinte despre Ziua Eroilor am dori să rostim în rândurile următoare. Pentru nenumăraţii eroi ai neamului, ştiuţi şi neştiuţi, pe care numai Dumnezeu îi are în evidenţele Lui, acolo, sus, în  Cartea veşniciei.

Din cele câteva sute de zile ale unui an, una v-am dedicat-o vouă, Eroi ai neamului românesc! E puţin, e prea puţin, ca să vă putem pomeni după cuviinţă. Câteva manifestări omagiale, câteva discursuri, dintre care unele de circumstanţă, câteva articole în presă înghesuite lângă altele cu conţinut sportiv, politic sau economic, câteva imagini de arhivă la televizor şi gata, socotim că ne-am împlinit datoria faţă de voi. În ultimii ani se comandă oficial slujbe în biserici, parastase şi pomeniri, se bat clopotele etc.

Şi, totuşi, de fiecare dată  mi-a rămas gustul amar al neîmplinirii după astfel de zile. Prea puţini sunt cei care observă trecerea unei astfel de zile, prea puţini cei care participă efectiv la împodobirea ei, la comemorarea voastră. Nimeni nu v-a numărat vreodată. Nici nu ar putea să vă numere pe voi, puzderie de boabe semănate sub brazdele ţării de-a lungul a mii şi mii de ani. Voi, eroii neamului meu, sunteţi ca frunzele şi ca iarba, sunteţi cântec şi lacrimă, sunteţi binecuvântare şi blestem.

Numai Dumnezeu va citi din Cartea Veşniciei numele vostru, al tuturor celor ce v-aţi poticnit loviţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi-n închisori pentru apărarea ţării,  pentru apărarea credinţei strămoşeşti, pentru libertatea şi demnitatea noastră.

În această zi, voi, eroi ai neamului meu, ştiuţi şi neştiuţi, strămoşi, părinţi şi fraţi, veniţi din zările nevăzute ale tărâmului de dincolo şi vă aliniaţi, în coloane nesfârşite, aşteptând să primiţi omagiul şi recunoştinţa noastră sinceră şi curată. Poate noi cei vârstnici avem sufletele pângărite de păcate, de griji meschine şi efemere, dar adevărata mângâiere v-o aduc pruncii aceştia nevinovaţi. Ei cântă imnuri de slavă şi de aducere aminte, ei spun poezii înflăcărate, ei aşează cu mânuţele lor delicate florile pe mormintele şi la monumentele voastre. Poate numai pentru sufletul lor sincer şi curat ar trebui să vă simţiţi răsplătiţi pentru tot şi pentru toate. Poate că zâmbetul lor 1 – aţi visat prin ceaţa vremii, când moartea şi-a pus zăbranicul peste ochiul vostru.

Mă închin memoriei voastre, scumpi Eroi ai neamului, ştiuţi şi neştiuţi, care n-aţi pregetat să plătiţi cu viaţa, cu sănătatea, cu libertatea, cu gândul şi cu slova voastră speranţa de mai bine. În lupta voastră aţi apărat pământul acesta, ce ni 1-a dăruit Părintele Luminilor şi al Veşniciilor, ca să nu fie strivit de cizmele uriaşilor vrăjmaşi. Aţi apărat cu piepturile, cu braţul şi cu mintea voastră pământurile, altarele şi fecioarele, aţi apărat mormintele şi sfintele locuri de aducere aminte.

V-aţi rezemat de Carpaţi şi aţi secerat liftele păgâne şi lacome, lăcustele, şi zmeii, şi lupii, şi ciuma , şi holera. Aţi fost prometei înlănţuiţi, sisifi ai unei zodii greu de purtat prin veacuri. V-au încoronat cu spini adesea, v-au umilit şi v-au îngenuncheat, v-au răstignit de nenumărate ori pe crucea istoriei, dar nu v-au înfrânt. Nu v-au înfrânt nici oamenii, dar nici vremurile.

Voi aţi supravieţuit prin veacuri în fiecare vorbă românească, în fiecare închinăciune creştinească, în fiecare piatră de hotar, în fiecare slovă dăltuită pe hârtie, în metale sau în piatră, în fiecare suflet românesc. Prigonitorii s-au dus ca vântul şi ca apa, voi aţi rămas ca pietrele de granit şi supravieţuiţi prin fiecare fibră a fiinţei noastre de români, prin fiecare speranţă, prin fiecare vis de mai bine, prin tot ceea ce suntem şi prin tot ceea ce am vrea să fim.

Vă sărut memoria şi mă rog la Dumnezeu să vă aşeze acolo, în locurile drepţilor, ale apărătorilor binelui şi dreptăţii, Amin.

*

Imnul eroilor. Redăm o poezie superbă închinată de poetul Iuliu Roșca Dormidont eroilor  neamului și pusă pe muzică de Ionel Brătianu. Este recitită cu diferite ocazii, este cântată de soliști și coruri în momente de mare vibrație patriotică.  Iat-o:

 

 

,,Presărați pe-a lor morminte
Ale laurilor foi,
Spre a fi mai dulce somnul
Fericiților eroi.

Ridicați pe piramida
Nemuririi faima lor,
Scriți în cărțile de aur
Cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru
Alinați-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fală
Al eroilor avânt.

Dezveliți tot adevărul
Și le spuneți tuturor
Cum muriră frații noștri
Pentru neam și țara lor.

Și pe sacrele morminte
Puneți lacrime și flori,
Spre a fi mai dulce somnul
Miilor de luptători.

Ridicați pe piramida
Nemuririi faima lor,
Scriți în cărțile de aur
Cântecul nemuritor
.”

 

*

File de jurnal- 29 iun. 1982. ,,La căminul Patriarhiei l-am întâlnit pe Părintele Caliopie Georgescu, starețul Mânăstirii Lainici. Mi s-a plâns că tot mai mulți dintre cei care vizitează Mânăstirea Lainici nu au nici un dram de fond religios. Vin din curiozitate unii, din snobism alții. Mulți vin doar pentru a plăti acatiste cu cele mai deșucheate blesteme și rugăciuni, ca și când mânăstirea ar fi ajuns pe post de vraci. Părintelui Caliopie nu-i este frică de atei, pentru că, așa cum spunea dumnealui, ,,cu ateul te poți înțelege, în timp ce cu indiferentul ți-e imposibil”.

            În tren am avut parteneri de drum din Dobrogea și Bârlad. Erau două femei de țară. Mi-au spus că pe la ei s-au aplicat amenzi de câte 2.500 lei celor care n-au ieșit la muncă. Recoltele pe la ei, ca și-n Bărăgan și în Oltenia, sunt frumoase. Se seceră în plin la orz.

             La București un copil s-a repezit și a luat două căpșune din coșul unui țăran. Acesta i-a dat în cap cu greutatea cântarului, pe care o avea, întâmplător, în mână. Lovitura a fost mortală.

             Ieri am fost la Severin. Coada la stația de benzină de la ieșirea spre Craiova se întinde pe bulevardul Tudor Vladimirescu, cotește pe strada Topolniței, coboară pe la autogară până la poarta CPL-ului, apoi o ia în sus pe strada Traian. În patru ore nu se poate ajunge la stație. Eu am avut o rezervă de 100 litri. Acum mai am doar 20-30 litri, așa că mai pot să supraviețuiesc puțin. De poimâine se vor scumpi produsele petroliere și curentul electric.”

*

In memoriam: Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu.  Luni, 27 mai,  a plecat spre veșnicii  prietenul meu din copilărie, Preotul Nicu Achimescu.

În vara anului 1968 am intrat în casa lui de la Șiroca și l-am cunoscut pe el, pe frații lui Gheorghe și Romică, pe tată lui Dumitru, ,,Dumitru de la Fag”, cum îi spunea lumea în sat și pe mama Romica. O familie de oameni primitori, omenoși, gata să te ajute, bucuroși de prietenie.  Eram de aceeași vârstă cu fiul cel mare al familiei, cu Gheorghe și aflasem că și el vrea să dea examen la seminar, ba mai mult, chiar fusese la Craiova și aflase toate detaliile privind actele necesare, probele de examen etc. M-am împrietenit  mai ales cu Gheorghe, iar la vremea potrivită ne-am  dus la examen. Eu am reușit, el a picat, dar în nul următor a încercat din nou și a intrat și el. A mai trecut un an și a venit la seminar și ,,prâslea” familiei, Nicu, băiatul cel mic. Între cei doi frați era mare deosebire. Gheorghe era fire deschisă, comunicativă,  în timp ce Nicu era mereu tăcut, îngândurat, preocupat, cu cartea subsioară. Nu-mi amintesc să-l fi văzut vreodată pe Nicu jucând fotbal sau alt joc. Dacă-l întrebai de vorbă răspundea scurt, la obiect, apoi se scuza și se retrăgea. Gheorghe era mai apropiat de mine decât de frate-său Nicu. După seminar(1970-1975) a urmat studenția la Teologie în București(1976-1980), apoi doctoratul (1980-1982) tot la București. Același om, aceleași griji, aceleași preocupări. Mare surpriză a fost, când am aflat că a obținut o bursă la Universitatea din Tübingen(Germania), una dintre cele mai renumite universități europene, ca să-și continue studiile doctorale(1983-1984 și 1991-1992). Ce mândră era tanti Romica! Spunea tuturor  cunoscuților  unde a ajuns copilul ei!

Aceste studii au fost încununate cu teza de doctorat Die Vollendung des Menschen in Buddhismus. Bewertung aus orthodoxer Sicht (Desăvârșirea omului în budism. Evaluare din perspectivă ortodoxă), elaborată sub îndrumarea a doi mari teologi, prof. dr. P. Beyerhaus și prof. dr. J. Moltmann și titlul de doctor în teologie.

Am fost la nunta lui, la Șiroca, împreună cu mulți colegi de-ai lui de seminar și de facultate. Mireasa, tânăra Ana Cornelia era studentă la Medicină în Iași. Ce bucurie, ce frumos a fost!

Între anii 1986-1991 a fost profesor în cadrul Seminarului Teologic din Caransebeș, pentru disciplinele: Istoria religiilor, Teologie Dogmatică, Îndrumări Misionare și Limba franceză, apoi, din 1993, lector la  Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași. În anul 1998 a promovat Conferențiar titular, iar în anul 2000, Profesor universitar. Din anul 2002 a devenit Conducător de doctorat la disciplina căreia i-a consacrat întreaga sa activitate: Istoria și filosofia religiilor. Consiliul Profesoral al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași l-a ales Decan pentru perioada 1993-1994 și 2000-2004.  Între anii 2005-2010, a fost Directorul Școlii doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „Al. I. Cuza”. Vreme de opt ani: 2004-2012, a fost membru în Colegiul de Onoare al Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A funcționat în anii 2004-2005 și ca profesor la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Catedra de Literatură comparată și estetică. Începând din 2008 s-a mutat la București, fiind solicitat să preia catedra de Istoria Religiilor la Facultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul”, unde a și devenit titular în 2012 și director al Școlii doctorale a facultății.

A ocupat diferite funcții și demnități, precum: membru al Academiei Germano-Române(2008), director al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural din cadrul Universității din București(din 2014), președinte al Comisiei de Teologie în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării(din 2011), membru în Consiliul Național General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din cadrul aceluiași Minister(din 2011), Membru în Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD), Universitatea din București(din anul 2012), expert evaluator în cadrul Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), membru fondator al Centrului de Dialog și Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie, Universitatea București(din 2010), membru în Colegiul de redacție al periodicului ,,Ortodoxia”, revista Patriarhiei Române, membru în Colegiul editorial al Revistei Române de Bioetică(din 2000).

Opera sa, bogată, valoroasă și actuală, numără mai multe manuale universitare, volume (personale sau coordonate), zeci de studii științifice și sute de articole. Cităm câteva cărți ale sale: Testamentul Domnului nostru Iisus Hristos(Iași, Editura Polirom, 1996); Istoria și filosofia religiei la popoarele antice(Iași, Editura Junimea, 1998), Budism și creștinism. Considerații privind desăvârșirea omului(Iași, Editura Junimea, 1999); India. Religie și filozofie(Iași, Editura Tehnopress, 2001); Noile mișcări religioase(Cluj-Napoca, Editura Limes, 2002); Religii în dialog(Iași, Editura Trinitas, 2005); Universul religios în care trăim (București, Editura Trinitas,  2013); Religie, Modernitate și Postmodernitate(București, Editura Trinitas,  2013); Istoria și filosofia religiilor. Religii ale lumii antice(București, Editura Basilica, 2015) și altele. A coordonat, de asemenea, numeroase volume colective în limba română și alte limbi. Momentul final l-a găsit lucrând asiduu la finisarea unui Dicţionar enciclopedic al religiilor!

Nu a fost scutit de necazuri. I-au murit părinții de timpuriu, sperând că într-o bună zi feciorul lor se va întoarce acasă. Până aproape de a pleca dincolo, o dată pe săptămână, la o anumită oră, mama Romica se urca în vârful unui deal – uneori chiar într-un pom acolo – și vorbea la telefon cu Nicu, fiindcă era singurul loc unde avea semnal. I-a murit fratele Gheorghe, preot la Șiroca. În 2012 a fost profund marcat de decesul soției sale, răpusă de o boală fără leac. El însuși se lupta cu o boală  perfidă, care l-a și învins. Au rămas în urma lui fiica Iuliana și cei doi nepoței, Ștefan și Mihai.

La înmormântarea lui a slujit însuși patriarhul Bisericii  Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, care a și rostit un emoționant cuvânt de despărțire. Reținem un fragment din acest cuvânt: ,,Firea harnică şi ordonată a Părintelui Prof. Dr. Nicolae Achimescu, cultura credinței, a muncii corecte și a dreptății, cultură primită în familie, studiile teologice temeinice, experiența academică germană armonios altoită pe moștenirea românească, l-au impus în ochii tuturor ca pe un profesor universitar de vocație, lăsând astăzi posterității imaginea celui mai prestigios profesor și specialist român al momentului, în domeniul Filosofiei și Istoriei Religiilor. Strălucit și pasionat cercetător, Părintele Nicolae Achimescu a rămas mereu un om al credinței!”

Locul său de veci este în cimitirul Mânăstirii Cernica de lângă București.

Dacă mi-ar cere cineva să indic o minune săvârșită de Dumnezeu în zilele noastre, n-aș ezita să-l menționez pe Nicolae Achimescu, copilul sărac plecat de la oi și ajuns pe culmile culturii și învățământului românesc. Când vrea Dumnezeu….!

Dumnezeu să te ierte, frate Nicule, și să te primească în împărăția Sa!

*

Ciudat! Am găsit un text pe internet plin de semnificații privind chipul omului de azi. Iată-l și sper să ne dea de gândit tuturor: ,, ● Ciudat, cum 10 lei par așa de mulți dacă îi dai la biserică, dar par așa de puțini dacă mergi la cumpărături…● Ciudat, ce lung pare să îi slujești lui Dumnezeu o oră, dar ce repede trec 90 de minute la fotbal…● Ciudat, ce lungi sunt câteva ore în biserică, dar ce scurte sunt orele când vezi un film…● Ciudat, cum noi de multe ori nu știm ce să ne rugăm, dar la prietena noastră/prietenul nostru întotdeauna avem ce să îi povestim…● Ce interesant este când se lungește un meci de fotbal, dar cum ne pierdem răbdarea și cât ne tot uităm la ceas când durează programul de biserică mai mult decât de obicei…● Ciudat, ce greu este să citești un capitol din Biblie, dar ce ușor este să „înghiți” 100 de pagini dintr-un roman… ● Ciudat, cum oamenii la un concert ar vrea cu tot dragul să stea pe primul rând, dar la biserică „se înghesuie” pe ultimul rând…● Ciudat, cum pentru o slujbă în biserică ne trebuie 2, 3 săptămâni ca să anticipăm, dar cum găsim loc pentru alte lucruri și în ultimul moment în calendarul nostru de zi cu zi…● Ciudat, ce greu este să spui la alții despre vestea cea bună, Evanghelia, dar ce ușor este să dai mai departe ultima bârfă…● Ciudat, cât de repede se răspândesc bancuri pe internet, dar dacă cineva trimite mesaje despre Dumnezeu, se gândește lumea de 2 ori dacă să trimită mai departe… Ciudat… nu?”

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnișoara Bordeiașu Rodica – Ecaterina din București: 200 lei;  Domnul Dragomir Mihai din Baia de Aramă, fiu al satului Bârda, Domnișoara Dragomir Iulia din Timișoara, fiică a satului Bârda, Doamna Filip Cornelia din Tr. Severin: câte 100 lei; Doamna Deatcu Viorica din Tr. Severin: 60 lei; Doamna Vlădica Florentina din Tr. Severin  Domnul Col. Popa Mihai din Rm. Vâlcea și Domnul Botea Constantin din Șimian(MH), fiu al satului Bârda: câte 50 lei;

Domnul Cernea Mihăiță din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 200 lei; Doamna Dragomir Virginia din Bârda și Doamna Mateescu Florica din Malovăț au achitat câte 100 lei pentru contribuția de cult.

Un fiu al satului Bârda,  care nu dorește să i se știe numele, a mai donat 400 lei, reprezentând manopera pentru restul de gard al bisericii din Bârda; Doamna Rolea Marina, Domnul Turlacu Emil  și Doamna Sfetcu Stela din Bârda  au donat câte 50 lei pentru gardul bisericii de la Bârda

*

În cursul lunii mai am donat pâine, astfel: 3 Mai: 100 pâini azilului de la Ilovăț; 5 Mai(Malovăț): 240 pâini; 12 Mai(Bârda): 200 pâini; 19 Mai(Malovăț): 170 pâini; 21 Mai (Malovăț): 130 pâini; 26 Mai(Bârda):  193 pâini. Așadar, în luna mai s-au donat 1.033 pâini. Copiilor prezenți la slujbe li s-a donat ciocolată. Totodată, s-a vândut pâine la prețul de achiziție de 0,70 lei/buc., astfel: 12 Mai(Bârda): 480 pâini; 19 Mai(Malovăț): 30 pâini; 26 Mai(Bârda): 607 pâini. Așadar, în luna mai s-au vândut 1.117 pâini.

*

Plăți.  În cursul lunii mai am făcut câteva cheltuieli mai mari, astfel: 3.295 lei brutăriei pentru pâinea donată și vândută în lunile aprilie și mai; 2.100 lei tipografiei pentru cărți; 691 lei protoieriei pentru cărți; 614 lei impozit; 300 lei poștei pentru timbre poștale; 123 lei curentul electric; 123 lei poște pentru colete; 100 lei pentru cartușe de imprimantă;  52 lei pentru ciocolată; 50 lei pentru internet; 50 lei pentru abonamente și altele mai mici.

*

Publicații.  În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 397, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 25 mai 2019, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/category/biserica); în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 28 mai  2019, ediție on-line(http://www.logossiagape.ro); Între culmea speranței și hăul deznădejdii, în ,,Națiunea”, București, 2 iun. 2019, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/ religiespiritualitate);

*

Parohia noastră a publicat o nouă carte a Doamnei Prof. Sofia Dobrescu, Însemnări(120 pag.).    Întreg tirajul a fost cumpărat de Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG), fiica regretatei autoare.

Doamna Prof. Sofia Dobrescu este un intelectual interesat de diverse domenii ale cunoașterii, inclusiv de cel religios. Citește textul biblic, își ia notițe, pregătește schițe și povestiri pe înțelesul copiilor și al omului simplu, parcă ar vrea să le prezinte ca lecții în fața clasei. Simte că astfel își împlinește propria menire de mic apostol al lui Hristos într-o lume tot mai secularizată și bulversată de tot felul de curente și sisteme ideologice și religioase.

Ceea ce constituie o mare surpriză pentru cititorul cărților autoarei este interesul său pentru domeniul politic. Cu modestia ce-a caracterizat-o în viață, citește presa, ascultă la radio și la televizor știrile din țară și din străinătate, vorbește cu oameni cunoscători într-ale politicii și, în intimitatea camerei sale, așterne pe hârtie, ca-ntr-un jurnal neștiut de nimeni, comentariile, observațiile și gândurile sale referitoare la știrile respective. În paginile acestei cărți aflăm aspecte inedite despre personalități și evenimente demult uitate sau chiar contemporane nouă, toate supuse unei analize personale a autoarei, care trăia cu convingerea fermă că nimic și nimeni nu va scăpa de judecata Instanței Supreme. Distingem aici intelectualul trăitor într-un regim totalitar, care nutrea speranța unei izbăviri a Țării și a individului. Pentru aceasta urmărea cu atenție cele ce se petreceau în țară și în lume, zăbovind cu prudență asupra celor ce-i întăreau nădejdea că nu este departe ziua când va răsări Soarele Dreptății și al Libertății și pe plaiul românesc.

E o carte  care se citește cu plăcere, desfătându-ne sufletul și îmbogățindu-ne mintea.

*

Simpozion. În zilele de 27-29 mai s-a desfășurat la Tr. Severin a XII-a ediție a Simpozionului internațional ,,Mehedinți – Istorie, Cultură și Spiritualitate”, organizat și finanțat de către Episcopia Severinului și Strehaia, sub patronajul Prea Sfințitului Episcop Nicodim. Au participat numeroși ierarhi din țară și din străinătate,  profesori de la universitățile de la Craiova, Arad, Alba Iulia, București, Timișoara, Reșița, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Socio-Umane din Craiova, muzee, biblioteci, diverse alte instituții de cultură. Timp de trei zile s-a derulat la Severin un adevărat maraton de cultură. Sperăm că episcopia noastră va reuși să și publice lucrările susținute, fiindcă altfel ar fi o mare pierdere. Prin seria acestor simpozioane, Episcopia Severinului și Strehaei se impune ca un factor cultural de prim ordin în peisajul cultural românesc. Aceste simpozioane scriu istorie.

Preotul Dvs.  a prezentat la acest simpozion două comunicări: Scrisori către țăranul român și Etnoteologia- componentă a culturii populare românești.

*

             Excursii – pelerinaj.  Vineri, 24 Mai, am organizat o excursie – pelerinaj la Mânăstirea Godeanu(MH), cu prilejul  sărbătorii locale Ciumarca. Am participat la Sf. Liturghie oficiată de Prea Sfințitul Episcop Nicodim împreună cu alți trei ierarhi din țară și străinătate. Parohia a pus la dispoziție un autocar. Așadar, participarea a fost  gratuită. Cu toate acestea, doar 23 enoriași au binevoit să-și lase treburile și să meargă în pelerina. La Godeanu, pe dealul Chiciura, este un peisaj mirific. De acolo vezi până-n Banat, până departe înc Serbia, până către Strehaia și Motru. Parcă ai fi pe muntele Kogaion, unde-și făceau dacii slujbele. De la ultimul nostru pelerinaj, Episcopia Severinului a construit acolo o cruce monumentală din beton armat, înaltă de cca. 40 metri. La picioarele crucii se află scena pe care s-a oficiat Sfânta Liturghie. A fost o participare modestă. La înălțime au fost cei 56 enoriași de la Sf. Gheorghe jud. Harghita Aceștia au venit în frunte cu ierarhul și cu preotul lor. Părintele Ioan Marin de la Harghita a cântat mai multe pricesne și o doină dedicată satului românesc. Are o voce superbă. S-a întrecut cu protopsalții de la Chinonia. Au fost câteva ore de înaltă vibrare duhovnicească și artistică.

La data de 20 iunie, oi, organizăm o excursie-pelerinaj pe traseul: Bârda – Tr. Severin – Caransebeș – Hațeg – Deva(orașul, cetatea) – Alba – Iulia (orașul, cetatea) – Mânăstirea Oașa – Mânăstirea Râmeț și retur(sau întoarcerea pe Valea Jiului, pe la Mânăstirea Lainici). Prețul e de 60 lei/pers. Durează o zi. S-au înscris deja 31 persoane, dar mai avem locuri libere. Autocarul va ajunge la ora 5 dimineața în Bârda. Va lua mai întâi participanții din Severin, care-l vor aștepta la ora 4.30 la Podul Gruii.

             La o dată încă nestabilită, vom organiza o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Tg. Jiu – Rm. Vâlcea – Mânăstirea Cozia – Mânăstirea Turnu – Valea Oltului – Sibiu (orașul) –Rășinari – Mânăstirea Păltiniș – încă una sau două mânăstiri – Petroșani – Mânăstirea Lainici – Tg. Jiu – Tr. Severin. Costul este de 60 lei/pers.

              În ziua de 25 Iulie organizăm o excursie – pelerinaj la Mânăstirea Sf. Ana de la Orșova, cu prilejul hramului. Vor sluji acolo mai mulți ierarhi. Parohia pune la dispoziție un autocar. Deci, participarea este gratuită. Am început înscrierile.

*

Zâmbete. La o biserică într-un sat depărtat avea loc sfințirea bisericii. Lume multă, pregătiri, emoții, încordare. A apărut mitropolitul. La poarta bisericii aștepta preotul în odăjdii, cu Sf. Evanghelie în mâini. Tăcere. Mitropolitul se apropie, dar e tot mai enervat. Când se apropie de preot, îi șuieră o întrebare printre dinți: ,, – De ce nu bați clopotul, părinte?” ,,- Dintr-o mie și unu de motive, Înaltpreasfințite!” ,,- Spune-mi unul!”, mai zise ierarhul. ,, – În primul rând că nu avem clopot!” ,,- Bine, am înțeles! Lasă-le pe celelalte, nu mai e nevoie!Aleea de la poartă la ușa bisericii era străjuită de enoriași în genunchi. Chiar lângă ușa bisericii ședea un țigan în picioare. Preotul, care mergea înaintea mitropolitului, îi spune: ,,- Stai și tu în genunchi, ca toată lumea, că vă binecuvântează mitropolitul!” Țiganul răspunde, sigur pe sine: ,,- Daʹ ce, mânca-te-aș, binecuvântarea nu trece și prin căciulă?” S-a făcut sfințirea. În curtea bisericii era pregătită masa pentru participanții la sfințire. Înainte de a se așeza lumea, țiganul s-a dus și a șezut pe un scaun în capul mesei. Un consilier al bisericii s-a dus la el și i-a spus: ,, – Așează-te și tu pe alt scaun, mai spre coada mesei, că aici șade mitropolitul!” ,,- Lasă, mânca-te-aș, stau și lângă el, că doar nu-i spurcat!”    

*

Înmormântări. În ziua de 20 mai am oficiat slujba înmormântării pentru Omir Sevastian(84 ani), iar în ziua de 28 mai pentru Orodan Aneta(89 ani), amândoi din  Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!

*

Program. În cursul lunii iunie avem următorul program de slujbe: 1 Iun.(Malovăț-Bârda); 2 Iun.(Malovăț); 6 Iun.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 11,30); 8 Iun.(Malovăț-Bârda); 9 Iun.(Bârda); 15 Iun.(Malovăț-Bârda); 16 Iun.(pomeniri, dimineața la ora 7 la Bârda; slujbă la Malovăț); 17 Iun.(Malovăț); 22 Iun.(Malovăț-Bârda); 23 Iun.(Bârda); 24 Iun.(Bârda); 25 Iun.(spovediri și împărtășiri la Bârda, în biserică și în sat); 26 Iun.(spovediri și  împărtășiri în Malovăț, în biserică și în sat); 29 Iun.(pomeniri dimineața la ora 7, la Bârda; slujbă la Malovăț); 30 Iun.(Malovăț). În restul timpului,  la orice oră din zi sau din noapte,  preotul poate fi găsit la biserică,  acasă,  la școală,  la telefon: 0724. 99. 80. 86,  ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.

Sănătate,  pace și bucurii în casele și în sufletele Dvs.  Hristos S-a-nălțat!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda


Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.