Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » UN EVENIMENT CULTURAL ŞI EDITORIAL

UN EVENIMENT CULTURAL ŞI EDITORIAL

UN EVENIMENT CULTURAL ŞI EDITORIAL

Gheorghe POSTELNICU

 

Cu titlul „Personalităţi buzoiene 1918-2018. 500 pentru România”, folosind un model enciclopedic european, animaţi de credinţa că „dimensiunea spirituală este indispensabilă pentru însăşi supravieţuirea democraţiei în România”, autorii (Valeriu Nicolescu, Valeriu Avram, Marius-Adrian Nicoară) şi echipa tehnică (lector şi corectură: Marcela Chiriţă, culegere text: Eduard Nicolescu, tehnoredactare şi copertă: Monica Balaban), susţinuţi în proiect de Primăria Municipiului Buzău („100 România 1918-2018. Sărbătorim împreună”), a publicat o culegere de biografii ale unor personalităţi locale de ieri şi de azi. Lucrare masivă (600 de pagini) cu sute de fotografii, a trezit, încă de la fastuoasa lansare (10 mai 2019), un mare interes. Nouă ne-au stârnit curiozitatea, mai întâi, fişele biografice ale pârscovenilor incluşi în enciclopedie. Aceştia sunt: Ştefan Bârsănescu, Paul Costache, C.M. Drăgan, Aurel Ganea, Ovidiu Petrescu, Cristinel-Pompiliu Popa, Gheorghe Postelnicu, Ion Potlogea, Eugen Sandu, Sorin Harabagiu, Dumitru Scoroşanu, Alexandru Lupu Antonescu, Vasile Voiculescu, Marius-Adrian Nicoară (asimilaţi de noi după criteriul existenţei unei locuinţe în Pârscov). Izvoarele biografice au constat în dicţionare, arhive ale asociaţiilor culturale sau ştiinţifice, publicaţii, autobiografii. Nota comună a lucrării este monotonia. Stilul sec, biografismul excesiv, uscat, în dauna portretului viu care să prezinte personalitatea şi nu fişa de stare civilă. Ca să exemplificăm, ne referim la unul din numele de forţă, emblematic pentru judeţul Buzău: Vasile Voiculescu. Prezentarea sa începe cu o eroare: tată i-ar fi fost Voicu, în realitate, Costache Voicu, la rândul său, fiul lui Ion Voicu. Nicio referire la familia scriitorului, socotită de V.Voiculescu cea mai mare bogăţie a sa: fraţii şi surorile, soţia şi copiii pentru care a muncit neobosit. Nicio trimitere la cele 1345 de zile de închisoare şi la cele 360 de zile de suferinţă şi agonie care au făcut din V.V. un martir. Niciun cuvânt despre locul său în poezia religioasă. Sunt prezentate, în schimb, ca după cartea de muncă, toate dispensarele unde a trudit, toate articolele ştiinţifice şi de popularizare, toate preocupările mai mult sau mai puţin ocazionale, multe umilitoare pentru marele şlefuitor al nuvelei fantastice şi al versului religios. Personalitatea sa, un simbol al rezistenţei şi al sacrificiului anticomunist, este trecută sub tăcere. Întărirea colectivului de autori cu oameni de litere, maeştri ai cuvântului, ar da valoare nebănuită paginilor acestei lucrări remarcabile.

Despre Marele Bazileu al literaturii contemporane, poetul Ion Gheorghe, exponentul protocronismului textualist, ce se spune? Autorii folosesc, pentru informarea cititorilor, un dicţionar din 1998 şi, printre altele, …Wikipedia, fără să ştie că există două monografii recente ale subsemnatului, prezente în librării şi în biblioteci. Nimic despre artefactele sale din curtea casei de la Sărăţeanca, nimic despre descifrarea monedelor romane şi impunerea poetică a dacismului. Se oferă, în schimb, nimicuri biografice, totul într-un text de 48 de rânduri, cu mult mai puţin decât în cazul altor scriitori buzoieni.

S-a promis că proiectul vă continua cu „1000 de personalităţi”. Dacă despre scriitori nu vor scrie scriitori, iar despre artiştii plastici, artişti plastici, lucrarea, oricât de grandioasă ar fi, nu va depăşi statisticul. E nevoie de restauratori de profesie în fiecare domeniu, nu de documentarişti din proximitate, cu iluzia policalificării, care aplică în evocare materiale ieftine de pe internet, fără criterii şi răspundere estetică. Inexplicabil este şi faptul că articolele nu poartă, la sfârşit, iniţialele unuia din cei trei autori, trezind bănuiala că greul enciclopediei l-au dus persoanele din grupul tehnic…Rareori am descoperit în paginile enciclopediei acele personalităţi faste, apărute sub zodii norocoase, acele personalităţi buzoiene care şi-au revărsat surplusul muncii şi creaţiei spre oameni şi instituţii, adică spre stâlpii naţiunii. Nu pentru că nu ar fi existat, ci pentru că nu s-au găsit instrumentele intelectuale pentru detectarea lor.

Desigur că printre personalităţile pârscovene prezentate în viitorul dicţionar, nu ar trebui să lipsească doctorul Eugen Târcoveanu, scriitorii Gheorghe Stroe şi Elena Otavă, profesorul universitar Ion Lungu, preotul Lăudat, învăţătorul-erou Nicolae Pietraru, preotul Constantin Stătescu, profesorul Florin Colceag.

P.S. Scriitorii Aurel Anghel şi Tudor Cicu nu ar fi trebuit să lipsească din lucrare.