Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » VASILE BELE: OAMENI, LOCURI, FAPTE, TRADIȚIE – FILE DE ISTORIE. LUCĂCEȘTI … despre volum și autor GELU DRAGOȘ

VASILE BELE: OAMENI, LOCURI, FAPTE, TRADIȚIE – FILE DE ISTORIE. LUCĂCEȘTI … despre volum și autor GELU DRAGOȘ

LUCĂCEȘTI – FILE DE ISTORIE, Editura Gutinul, Baia Mare, 2018, ISBN 978-973-7693-74-7, autor GELU DRAGOȘ – fiu al acestui binecuvântat sat, Proiect dedicat Centenarului Marii Uniri, eroilor săi și tuturor celor care au contribuit la înfăptuirea idealului național din 1918, un proiect finanțat de Primăria Miresu Mare… Volumul în sine, are un CUVÂNT ÎNAINTE, semnat de ing. Ioan MĂTIEȘ (primarul comunei Miresu Mare)… ,,Apreciez zoala profesorului Gelu Dragoș, ce cu chișteală a intrat în danț și a curuit această carte, încât să ne facă pe toți să fim nealcoși că am putut cuștuli un dărab din coșteiul plin de pragmatism intelectual. Acum avem haznă, dar și nădejde că tot ce a fost demnicat, s-a adunat și protejat de dricarul ce acoperă istoria și prezentul satului Lucăcești, încât această istorie nu se poate furduli”, care se continuă cu LUCĂCEȘTI, PARTE INTEGRANTĂ A CETĂȚII ȘI DISTRICTULUI CHIOAR – un capitol în care ne sunt prezentate date despre istoria acestor locuri – un capitol foarte frumos elaborat, având drept bibliografie, surse importante și valoroase, repere folosite și în tezele de licență, masterat sau teze de doctorat, ceea ce înseamnă o documentare puternică, riguroasă, în amănunt – pentru a putea oferi date exacte despre oameni, locuri, fapte, tradiție, istorie. ,,Localitatea Lucăcești este situată într-o represiune a Someșului, care se deschide de la Stramtorile Țicăului și continuă de-a lungul Văii Someșului până la Seini… Așezarea satului Lucăcești este favorizată și prin distanța scurtă de numai 23 de kilometri de municipiul reședință de județ, Baia Mare...”, (pag. 35). Tot prin prezentul volum li se aduce ,,pios omagiu martirilor lucăceni din cele două războaie mondiale care au participat cu brațul și inima pentru apărarea gliei strămoșești și libertatea României„, (pag. 44-45). CINSTE LOR EROILOR!

Proza scurtă FRONTUL DE RĂSĂRIT, NEMȚII ȘI CIOCOLATA„, ne relatează concret situația istorică, proză care poate fi oricând un material didactic, interesant… chiar fac această propunere! Date importante ne sunt furnizate și în capitolul ȘCOALA DIN LUCĂCEȘTI (pag. 51-57)…. Tot în acest prețios și foarte bine documentat volum a aflăm amănunte despre viața spirituală a acestui ținut (pag. 62-67). Aflăm un lucru minunat…aici, la Lucăcești, trăiesc într-o armonie spirituală deplină – penticostali, martori de-a lui Iehova, baptiști, fără a-și aduce prejudicii de imagine, dar și ortodocși sau greco-catoloci. Personal, nu am judecat și nici nu voi putea judeca vreodată, apartenența religioasă a vreunui semen de-al meu, știind că în fața lui Dumnezeu toți suntem egali. Ducem cu noi, la Marea Plecare, bunul și răul făcut, dăruit în timpul vieții. Câte le-am făcut bune și drepte aici pe pământ, atâtea vom avea și Dincolo. La fel și cu cele neiertat sau judecate și condamnate… felicitări dragilor pentru această frumoasă comuniune spirituală… dacă este înspre folosul tuturor locuitorilor acestei localități rostesc doar…

DOAMNE AJUTĂ! Apoi, autorul dorind întregirea imaginii localității ne prezintă date despre STRUCTURA GEOLOGICĂ ȘI RELIEFUL – muncile și terasele râului Someș, clima, rețeaua hidrografică, vegetația sau fauna zonei. Cum puteai ocoli rezervația de stejar de la Bavna-Fersig sau cea de lalea pestriță unicat în acest peisaj. Știu cât efort depune autorul de câțiva ani încoace pentru promovarea dar și conservarea în cele mai bune condițiuni a acestor zone. Moara din Lucăcești una cu tradiție este doar o amintire în modernismul pe care îl trăim azi… în amintirea nu a tuturor, ci a celor puțini rămași, din cei care au avut bucuria de-a mânca din făina măcinată aici. Tinerii de azi, se pot bucura doar de legendele, cântecele sau strigăturile rămase în tradiția populară, în folclorul local, fără, poate a bănui sursa de proveniență a acestor comori spirituale. ,,Am dori să retrăim acele vremuri când oamenii aveau vreme să meargă cu un săculeț de cereale să macine la moară de pe râul Someș, să trăim acele vremuri liniștite, cu înțelegere între oameni, cu bucurie și dragoste„, (ec. I. ARDUSĂDAN, pag. 84). ,,Ocupația de bază a lucăcenilor este agricultura, în special legumicultura, dar lucăceni, oameni pricepuți, au deprins câteva meșteșuguri și astăzi sunt foarte apreciați pentru măiestria deosebită„, (pag. 89). Oameni harnici, adevărați gospodari, lucăceni nu-și vor uita graiul și portul tradițional. Nu-și vor uita tradițiile locale, nu-și vor uita istoria. … GRAIUL SATULUI (pag. 94-106), este unul de interferență între Țara Codrului și Țara Chioarului. Dacă ,,tinerii de azi nu mai știu înțelesul multor dintre cuvintele folosite” – lucru foarte adevarat, luând în considerare tendința de modernizare a limbii și a grăitorilor de limbă, nu același lucru putem spune despre cei mai în vârstă locuitori ,,totuși și azi sunt folosite de cei mai în vârstă„, citând din autor, nu pot decât să îi dau dreptate, ca unul care am în curs de finalizare a unui studiu referitor la GRAIUL ȘI VORBIREA DIN SATUL CHIUZBAIA. EXPRESII LOCALE … O ALTFEL DE GRAMATICĂ. .. . Te felicit pentru această abordarea tendențioasă și obiectivă, care din păcate aș putea să o imput multor altor monografii locale ca o lipsă… lipsă de interes? Ne este rușine cum vorbim? Nu trebuie să ne fie rușine, dimpotrivă!

Cuvinte precum – aroc (șanț), vb. a băsădi (a vorbi, a grăi), cavesin (culoarea maro), chefe (perie), drod (sârmă) … Apoi, facem cunoștință cu câțiva/câteva ,,PERSONALITĂȚI  MARCANTE  ALE LOCALITĂȚII LUCĂCEȘTI, (pag. 132 -151), printre care amintesc av. Aurel NISTOR, Dragoș Alexandru, chestorul (general) de poliție Vasile MUREȘAN sau poetul Dragoș Ioan.  Urmează, OBICEIURI LEGATE DE MOMENTELE CRUCIALE ALE VIEȚII OMULUI – nașterea, nunta și moartea. ,,Orice familie tânără este preocupată să aibă copii, existând o zicală care afirmă: << că orice casă fără copii este pustie>>. Era o bucurie când femeia rămânea iînsărcinată”, prin aceasta, probabil, împlinindu-se și sfimțindu-se rugăciunea: ,,să creșteți și să vă înmulțiți și să stăpâniți pământul!”.

Ritualul sau ceremonialul nunții este unul emoționant, unul care generează lacrimi de bucurie dar și de supărare, pentru că în ambele neamuri, se generează o ruptură și o unire în același timp. Totul, din prisma folcloriștilor este perceput și tâlcuit, precum o moarte ritualică … Plecarea fetei din casa părinților, plecarea de noră, este sau a fost percepută în viața satului ca un dat, ,, așa trebuie să fie!”, ,,așa este rostul oricărei fete!”: ,,câmpul se umple de flori / fetele se duc nurori!”. Dacă, aici, acasă la părinți, mireasa-fata:

,,A fost mădărită și-alintată,

Altu tu nu-i mai fată,

Iar bărbatu-i mare drac,

Vine de la crâșmă bat,

Nu te-ntreabă ce-ai mâncat,

El te-ntreabă ce-ai lucrat?

Câte haine ai spălat?

Și-ți dă și cu pumnu-n cap,

Dumnezeul lui bărbat”.

Dacă venim pe lume și aparținem unui neam, facem nuntă în zi rândulită/rânduită de Dumnezeu, după ce le avem pe toate, ne ducem, și ,,ne mai și murim”, iată, o altă ruptură, definitivă. Lumea este percepută ca și ,,lumea de Aici” – cu tot ce este pământesc, uman și ,,lumea de Dincolo”, lumea fără de dor, cu raiul sau iadul/purgătoriul, cu cele bune și cu cele rele. Trăim, iar când vine vremea pentru ,,Marea Plecare”, nu ne putem opune, oricare am fi, orice să plătim, lucruri firești, care dor, care întristează. Noi, suntem între ,, … Aici” și ,, … Dincolo”.

Dar, vorba cuiva, ,,vii cu vii și morții cu morții”, ne întoarcem în vatra satului LUCĂCEȘTI pentru a petrece, pentru a mulțumi lui Dumnezeu că a învrednicit toate acestea. Ne întoarcem la Sărbători, căci, azi, aici, este pricină de mare sărbătoare, alduit fie ceasul. Toate sărbătorile sunt frumoase, dar cele mai minunate și mai așteptate, cred eu, din prisma unui copil – sincer, pur, curat, naiv, cinstit – sunt cele de iarnă. ,,În zona comunei Mireșu Mare, respectiv în satul Lucăcești, sărbătorile de iarnă au adunat un repertoriu folcloric foarte bogat, cuprinzând colindele de Crăciun, urările de belșug, de recioltă bogată, Plugușorul de Anul Nou, jocurile cu măști (capra), cântece de stea și teatrul popular Viflaimul” – unul de mare încărcătură spirituală, prin care ni se prezintă Nașterea Pruncului Isus. Să nu uităm esențialul, forma de salut, a colidătorilor: ,,Hristos în mijlocul nostru!”, și răspunsul gazdei de casă: ,,Este, și va fi!”.

Apreciez, repet, bogăția spirituală, adunată în acest volum. Apreciez și felicit autorul, prof. GELU DRAGOȘ, fiu al satului Lucăcești, care nu-și uită originea, nu vrea să fie uitată lada de zestre a acestui alduit sat, nu vrea să-i fie uitate comorile naționale și spirituale ale satului românesc. În spatele acestui volum este o muncă imensă, ani de zile, și o responsabilitate extrem de mare, pentru că așa și este, atunci când scrii despre comunitate, despre oameni, locuri, fapte, istorie, tradiție … nu e ca și atunci când scrii poezie. Aici, prin acest volum monografic, foarte frumos elaborat, se vede sufletul și dragostea, întâi a omului GELU DRAGOȘ, apoi a învățătorului GELU DRAGOȘ. Acest volum pe lângă realizarea în sine făptuită cu responsabilitatea unui dascăl, înseamnă și emoție, sentimente, trăiri, dăruire, talent și talant neirosit. Bibliografia este una consistentă și bine aleasă. Felicit pe toți cei care se dăruie în acest fel comunității. BRAVO, DOMNULE PRIMAR – DUMNEZEU SĂ VĂ OCROTEASCĂ ȘI SĂ VĂ ALDUIASCĂ! Împreună, dovediți cât de puternci sunteți. Împreună ne dovediți unitatea dumneavoastră și unirea între oamenii acestor locuri. Tuturor, FELICITĂRI!

Pentru că tot suntem în an omagial – 2019 fiind declarat Anul Omagial al Satului Românesc, de către Patriarhia Romană, înțeleg prin această apariție minunată, că așa a vrut poetul Gelu DRAGOȘ să fie sărbătorit satul copilăriei sale, satul românesc, dăruindu-ne acest eveniment și, implicit, această monografie. Te felicit drag prieten pentru reușita dumitale, și te rog să îmi permiți să citez, apropo de viața tradițională, o foarte bună prietenă, o luptătoare desăvârșită și o apărătoare a valorilor noastre spirituale, pe care am avut bucuria de-a o cunoaște, (mulțumesc cerului pentru această binecuvântare !), în TABĂRA PRIETENIEI LITERARE ,,DE AMICITIAE”, HAȚEG, Ediția 2019, (organizator poeta Mariana MOGA). Este vorba despre Gabriela COSTESCU … și te invit să privești ce frumoasă viziune are asupra satului …,,S-a înveșnicit în sufletul meu universul satului românesc. Dacă dăm o fugă, <<imaginară>> în satele copilăriei noastre, găsim autenticitate unei vieți trăite tihnit … ne amintim cum au trăit bunicii și părinții noștri, cum au lucrat și cum s-au odihnit gospodării satului. O imagine cu totul specială pe care nu o vom pierde din memorie niciodată, pentru că ne-a marcat pozitiv, și s-a încrustat, în educația noastră ca fiecare să devenim ceea ce suntem azi. Retrăind poveștile, povestirile, înțelepților satului, vom înțelege că țăranul român a trăit într-un univers complex bazat pe reguli nescrise, respectate cu sfințenie și credință!„… oare, acestui impresionant citat, aș mai putea eu adăuga ceva? Vorbele mele sunt sărace! Oricât de bun orator aș vrea să fiu. .. mulțumesc dragă prietenă citată pentru această lecție de viață despre viața tradițională.

FELICITĂRI – GELU DRAGOȘ! FELICITĂRI – PRIMĂRIA ȘI CNSILIUL LOCAL MIREȘU MARE …

 

 

CHIUZBAIA – 10 AUGUST 2019.


Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.