Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » MIRCEA TRIFU: CONTINUUM de DOINA-MARIA CONSTANTIN

MIRCEA TRIFU: CONTINUUM de DOINA-MARIA CONSTANTIN

Un tablou poetic, care ne poartă dincolo de spațiu și timp, îndemnând cititorul să cugete asupra vieții sale în raport cu tot ceea ce înseamnă iubire și artă, așa aș numi mănunchiul de versuri din volumul de față. În acest mediu liric, omul de artă Doina-Maria Constantin își umple visteria valorilor cu primul său volum de poezie și pictură, intitulat „CONTINUUM”, publicat la Editura Armonii Culturale.

Poeta și artista Doina-Maria Constantin a copilărit în Mangalia și Constanța, locuri pline de poezie, din care își trage seva lirică a versurilor sale. Din 2008, s-a stabilit în Italia, „un alt pământ care m-a adoptat”, spune poeta într-un interviu pentru Magna News. În același interviu, autoarea versurilor din acest volum vorbea despre pasiunea domniei sale pentru pictură. „Pictura și poezia m-au ales pe mine, nu eu le-am ales”.

După o perioadă lungă, timp în care nu a pictat deloc, s-a întors la marea sa dragoste: pictura. 40 de ani au trecut, până într-o zi de decembrie a anului 2015, când a primit în dar un șevalet. Acesta a fost momentul decisiv în care şi-a urmat vechea dorinţă a sufletului, iar această îmbinare a poeziei cu pictura nu face decât să sporească valoarea și frumusețea omului de artă. A studiat psihologia și sociologia, pentru a pune la dispoziția semenilor săi
toate aceste bogății ale sufletului, poezie și pictură. Poeta spunea; „viața însăși este poezie”.

Muzicalitatea versurilor cuprinse în volumul „Continuum”, proprie poeziilor moderne în care iubirea este sentimentul primordial, reiese şi din poemul său „A sosit trenul mult așteptat”… „Sufletele noastre sunt unite/ale noastre lacrimi pregătite/de a coborî pe același obraz împreună/a iubirii noastre arvună.” În poezia autoarei Doina-Maria Constantin, prozodia versului liber este deseori îmbogățită cu rima simplă, ușoară, rimă care curge în imagini deosebite spre inima cititorului. Îmbinarea iubirii erotice cu iubirea pentru natură, pentru persoana iubită, pentru viață și oameni, este foarte frumos descrisă în poeziile sale. „Am nevoie de sărutul tău cu aromă de mentă/de mângâierile tale care
mă ridică în slăvi/de amprenta iubirii lăsată în centrul inimii” („Am nevoie”). „Atinge-mi pielea/pentru fiecare dată când am vrut să o facem…/simte-mi respirația…/ caută-mi trupul, cum eu îl caut pe-al tău/inimile noastre deja se cunosc…/sufletele noastre sunt unite” (“A sosit trenul mult așteptat”). Autoarea este hotărâtă să dea naștere gândurilor și sentimentelor, să aștearnă pe hârtie versuri care surprind prin figuri de stil inedite, impresionând cititorul prin unicitate, imagini clare, nesofisticate, pe înțelesul oricui.

Tristețea, melancolia şi romantismul poetei ies la suprafață din majoritatea operelor sale, revărsându-se cu o forță extraordinară „Adevărul tristei priviri, prea greu pentru a fi acceptat/bâjbâie în sufletul fragil, la dureri încă neadaptat” (“Adevărul tristei priviri”).
Unele versuri aduc în prim-plan nostalgia copilăriei, fapt care se simte acut în poezia „Acolo unde liniștea tronează”, poezie care se remarcă printr-un final inedit „Suflet al meu, trezește-te/învață să iubești drumul către infinit.”

Așa cum îi stă bine unui artist plastic, Doina-Maria Constantin „pictează” poezia “Copacul” în cuvinte, pe care cititorul le privește cu emoție „Copacul meu…/îți spun adio/mă duc departe…/cine va culege de-a lungul potecilor, frunzele moarte?” Temele principale care prevalează în poeziile poetei Doina-Maria Constantin sunt: Dragostea, Natura şi Viața. Relația poetei cu iubitul, cu Viața şi Natura, este atât de factură poetică, dar, în același timp, foarte intimă, personală.

Poezia reprezintă de cele mai multe ori stările poetului, stări care, într-un târziu, vor deveni confesionale, atinse de un condei priceput și abil. Așa se văd poeziile Doinei-Maria Constantin, ca niște confesiuni în versuri, adeseori „pictate” în imagini de o rară și impresionantă frumusețe. Uneori, versurile poartă o nuanță filozofică, pusă în evidență cu subtilitate: „cum să ne întoarcem să fim rotundul/noi în tot și totu-n noi/frivolitatea și profundul?” (“Cheia păcii”). „Timp rostogolit/suluri de viață derulate/ore sfărâmate în vântul zilelor/praf de momente în memoria veșnică…” (“Clepsidra”).

Prin mesajul său, autoarea versurilor din acest volum se apropie de poeții moderni. „Contemplu măreția Timpului/neînfrântă cursă a inimii și minții…”(“Contemplare”), lirismul care iese la suprafață fiind unul îndrăgit de cititor. Poezia „Continuum”dezvăluie acea parte a poetei, care este într-o continuă căutare a sinelui; „Alerg, alerg, alerg/în mână țin timpul/și timpul mă arde/pe cărări neștiute/cu el, eu converg …”. Convergența dintre poet și timp este redată în cuvinte profunde „sunt prinsă-n sistem/trei spații și-un timp/mulțimi se desfid/mă afund și mă pierd/dar continui s-alerg.” Se pare că acest CONTINUUM este o religie pentru poetă, o definiție a existențialității. „Infinite ferestre în cale deschid/ spre porți sângerânde/ cu scrâșnet perfid/pornesc mai departe/ precum un iceberg/sunt spațiu și timp/și continui
s-alerg/etern maratonul/vieții, mereu,/Continuum se numește/destinul meu”.

Așadar, cu o sensibilitate aparte, dar și cu o finețe răvășitoare, versurile doamnei Doina-Maria Constantin au un impact puternic emoţional și psihologic asupra cititorului.

 

Mircea Trifu, Arezzo, Italia – Poet, membru de
onoare al Uniunii Scriitorilor Europeni din Republica
Moldova, președinte al Filialei Italia