Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » INTERVIU » LIGYA DIACONESCU: AUREL BELE, Pseudonim – Vasile BELE / INTERVIU- START REPORTOFON Pasionat de studierea și cercetarea folclorului și a lăzii de zestre maramureșene

LIGYA DIACONESCU: AUREL BELE, Pseudonim – Vasile BELE / INTERVIU- START REPORTOFON Pasionat de studierea și cercetarea folclorului și a lăzii de zestre maramureșene

LIGYA DIACONESCU: – ,,Studiind” profilul scriitorului VASILE BELE, am citit într-un număr al ziarului “NAȚIUNEA” un portret al său, realizat de Romeo Tarhon, care îl descrie atât de bine: “Vasile Bele – poet, militar și … staroste – Vasile Bele este născut la 20 martie 1970, trăiește în localitatea natală, Chiuzbaia, locul unde se regăsește cel mai bine, și activează de buni ani ca militar în Jandarmeria Maramureş. Este, totodată, masterand grupa Etnoturism Cultural – Universitatea de Nord, Facultatea de Nord, Baia Mare. Este un familist convins, cu soție și doi copii minunați, băiat și fetiță. Vasile Bele este pasionat de o ocupație mai rară: stărostitul la nunțile tradiționale … A organizat peste 600 de nunți de neuitat, specifice ritualului maramureșean. Deosebit de talentat ca poet, mereu inspirat și având grijă ca versurile create special pentru fiecare nuntă să fie personalizate, vesele și potrivite mirilor, rudelor și nuntașilor, Vasile Bele este, de fapt, un animator, un artist orator care dă savoare și culoare fericitelor petreceri, iubind și cultivând tradiţia şi folclorul românesc. „Ce poate fi mai frumos când realizezi că vocaţia şi harul tău îţi îndeamnă paşii înspre o treaptă superioară spiritului uman pe care noi toţi o numim creaţie“, mărturisește cu sinceritate scriitorul, autor al mai multor cărți inspirate din activitatea lui de staroste-poet. Ei … povestiți-ne în câteva cuvinte ce reprezintă stărostitul la nunțile tradiționale … și ce rol are starostele!

VASILE BELE: – Permiteți-mi, înainte de toate, să mulțumesc ziarului ,,NAȚIUNEA”, poetului Romeo TARHON, pentru minunatul articol, foarte frumos elaborat și întocmit, iar Dumneavoastră, distinsă prietenă să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a fi cuprins în această antologie, așa cum vă mulțumesc pentru publicarea în prestigioasa și valoroasa revistă STARPRESS, de-a lungul timpului, iată, dovedind o colaborare și o susținere continuă de câțiva ani, încoace.

Pentru că veni vorba despre folclor, tradiții sau obiceiuri de nuntă moroșenești (din Maramureș, adică), vă mărturisesc faptul că ,,nunta fără staroste, nu e nuntă!” – o sintagmă auzită de foarte multe ori, în context tradițional. Rolul și rostul starostelui este unul profund, definitoriu, esențial aș mai adăuga. Cu el, (cu starostele, adică), începe ceremonialul nunții, cu el se termină. Între acest început și acest sfârșit de nuntă se derulează întreaga activitate a starostelui.

Azi, în context modern, gândindu-mă că mai sunt nunți și fără staroste, lumea îl confundă pe tradiționalul staroste cu M.C.-ul (englezesc), adică ,,maestru de ceremonii”. Total greșit, pentru că în niciun caz un M.C.-u, nu va face niciodată ceea ce face un staroste. Dar ce au în comun aceste două funcții – starostele (în context traditional) și M.C.-ul (în context modern)? Și unul, și altul vor organiza și vor conduce nunta, cu următoarea diferență – un M.C.-u, nu va vorbi niciodată, ceea ce vorbește starostele. El, starostele adică, va transmite, atât cât îi stă în putință, partea tradițională din ritualul de nuntă, fie în versuri, fie în proză … totul depinde de cât de bun orator este, pe când M.C.-ul, va puncta, scurt, clar, concis, strict la subiect doar momentele de organizare dintr-o nuntă.

Propun o trecere în revistă a cuvântului STAROSTE, prin consultarea DEX-ului, pentru a vedea cu exactitate, care este definiția și ce rol are starostele într-un ritual de nuntă. Starostele va vorbi în locul mirelui/miresei, fiind ales unul ,,dintre cei mai buni oratori”:

,,Iar de crezi că nu-i putea,

Vorbește prin gura mea!”,

sau:

,,Iar de crezi că ți-a fi greu,

Vorbesc eu în locul tău!”,

sau:                                      

,,M-ai chemat, m-ai arvonit

Și-n locul tău am grăit,

Iartă dacă am greșit,

Iartă de n-am nimerit!”,

sau:

,,Mi-ai dat o arvună bună,

Să vorbesc o săptămână!”,

(texte/fragmente de nuntă din colecția – orația de nuntă, Vasile Bele). Uite că aceste vorbe nu pot fi spuse decât de staroste. Deci, starostele, va conduce în totalitate nunta, și lui i se vor supune toți nuntașii – muzica, socăcițele, mesenii, pentru că este ,,împuternicit al mirelui”. Tot starostele va cere părinților mirelui/miresei, aflați în calitate de socri mari/mici, să fie iertători, îngăduitori, înțelegători, sfătuitori și de acum înainte, și să-i dea pruncului (mirelui)/ fetei (miresei):

,,Părintească sărutare,

Creștinească binecuvântare,

Că nu-i prunc pe lume,

Să se nască,

Și să crească,

La părinți să nu greșească!”

Starostele va rosti rugăciunea de binecuvântare a nunții, în momentul de început al nunții, pentru că:

,,Orice lucru-n astă lume,

Se-ncepe cu-o rugăciune,

Tatăl nostru cum se spune!

asta în varianta în care printre invitații la nuntă, nu se află vreun preot. Ca o concluzie, starostele este sufletul întregii nunți! Cu starostele în fruntea alaiului, se va merge după nănași acasă, pentru a-i aduce acasă la mire/mireasă. Trebuie făcută următoarea remarcă – obligatoriu, la noi în Maramureș, fiecare alai (și al mirelui, și al miresei) are propriul staroste.  Aflat în fruntea alaiului miroilor, el va închina cu toată lumea ce iese în întâmpinarea alaiului, având mereu sticla de horincă, la îndemână. De fapt, sticla de horincă, este un ,,accesoriu” obligatoriu, în ceremonialul nunții, obligația morală, a tuturor participanților, este de a lua sticla și de a închina în cinstea miroilor:

,,Cu horincă de căldare,

Nu cu apă de pe vale!”.

La noi, în Maramureș, starostelui i se mai spune și ,,Mincinos” sau ,,Mincinosul”, pentru că, în contextul nunții, el preamărește, el laudă cu supra măsură pe toată lumea – socri, nași, mire, mireasă, socăcițe, muzică, dându-le o valoare mult mai mare, și toate astea pentru a da fast și măreție nunții, denaturând uneori adevărul – toate aceste fiind permise în cadrul nunții tradiționale. Orațiile de nuntă rostite se numesc ,,iertăciuni” sau (depinde zona folclorică) – bulciug, sau bolciug.