Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » CÂT VALOREAZĂ O PRIETENIE?

CÂT VALOREAZĂ O PRIETENIE?

Ne întâlneam și petrecem „departe de lumea dezlănțuită”, în grupul nostru de prieteni fienezi, adunați de prin zările sorții fiecăruia. De Crăciun, de Paște, de ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel sau, pur și simplu, când ne mâna dorul pe cărările ce duc la schitul Peștera sau cabana Lespezi. Câteodată unii mai lipseau, împotmoliți în hățișul de treburi ale funcției. Iar ochii noștri se umpleau de dorul lor, călărind pe caii nevăzuți ai speranței că vor sosi și ei, din clipă-n clipă. Șeful informal al grupului a fost întotdeauna Anton Rădulescu, directorul general al fabricii CARPATCEMENT din Fieni, înainte de preluarea acesteia de către firma germană HIDELBERKCEMENT. Pe vremea aceea CARPATCEMENT avea în proprietate și administrare două locații turistice importante, cabana LESPEZI și hotelul PEȘTERA din munții Bucegi. În calitate de fost angajat al fabricii de ciment, devenisem „acționar” al CARPATCEMENT, odată cu privatizarea în masă, prin eșuata «cuponiadă» din anul 1996. Fiind și prieten cu Anton Rădulescu, TCM-ist și dâmbovițean ca și mine, eram invitat întotdeauna la evenimentele importante ale grupului. Ceea ce voi povesti mai departe se întâmpla la un sfârșit de iunie ce zgândărea mintea împovărată de trecerea unui an universitar greu, datorită reformelor-avalanșă din învățământul superior. Iar noi ne făuriserăm gânduri, în veșminte țesute din razele acelui sfârșit de iunie, să fim din nou împreună, de Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, la schitul Peștera de la Padina. Însă fiind numit președinte la examenul de licență al primei promoții de ingineri economiști din Universitatea „Ovidius”- Constanța, nu am putut ajunge la schit. După o zi de muncă obositoare, chiar în după-amiaza Marii Sărbători , pe când mă scăldam în briza ce mângâia țărmul plajelor din Mamaia, s-a întâmplat să mă întâlnesc cu o fosta studentă, astăzi bună prietenă pe facebook, venită împreună cu părinții la țărmul mării chiar de ziua Preaslăviților Sfinți Petru și Pavel. Cred că așa a aflat colegul și prietenul de trudă la bărdaca de vin, dar și la cărțile pe care le-am scris împreună, de rostul meu pe la porțile Pontului Euxin. N-au trecut ani mulți de atunci și iată că, la un început de vară bezmetică, se abătură cei de la ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) pe la noi, prin departament. Pentru cei care nu știu, unii care se adapă la fântânile banului public, controlând pe alții mai deștepți decât ei. Atunci, prietenul și colegul, devenit între timp șef de departament, mă chemă „să dau cu subsemnatul”, în fața celor de la ARACIS, că mai trudesc și pe la Universitatea „Ovidius” din Constanța, fără să-i fi cerut lui acordul (?!). Nu aveam de ce, fusesem numit prin ordin de ministru, întrucât facultatea Inginerie Economică de la Constanța nu era încă acreditată. Din comisia de licență mai făceau parte colegul meu Conf. Dr. Ing. Florin Iatan și Prof. Dr. Ing. Victor Florin Poterașu de la Politehnica din Iași. Un an mai târziu colegul și prietenul Florin Iatan va emigra în Canada. În locul său va veni, ani de-a rândul, colegul și prietenul Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru. Împreună  vom realiza un amplu program de dezvoltare și consolidare a specializării de Inginerie Economică de la Constanța. Revenind la incidentul generat de noul meu șef de catedră (departament, conform denumirii actuale) trebuie să menționez faptul că cei de la ARACIS nu mai știau cum să-l tempereze și să-i explice că nu făcusem nimic ilegal. O, preaslăviți Sfinți Apostoli Petru si Pavel, cât valorează oare o prietenie ?!

Notă explicativă: TCM-ist, absolvent (sau student) al facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM)

 

 


Despre NEAGU Corneliu

RPERE PRIVIND VIAȚA ȘI OPERA Corneliu Neagu (n. 20 martie 1944, Fieni-Jud. Dâmbovița): Urmează școala gimnazială în orașul natal, Fieni, în perioada 1951-1958. Apoi, se înscrie la Școala de arte și meserii din Fieni pe care o va absolvi în anul 1961. În perioada 1962-1966 urmează cursurile liceului seral „Aurel Rainu” din Fieni, iar în 1966 devine student al facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) a Institutului Politehnic din București. După absolvire, este angajat la aceeași facultate ca asistent universitar. În 1978 devine Doctor Inginer în TCM. La pensionare, în anul 2012, Universitatea îi conferă titlul academic de Profesor Universitar Emerit. În perioada 1983-1985 a fost detașat, în interes de serviciu, la Universitatea de Științe și Tehnologie din Oran-Algeria. După pensionare își începe activitatea literară, concretizată în patru cărți de poezie publicate și colaborări la reviste literare. Din acrivitatea academică este de reținut faptul că Prof. Univ. Emerit Corneliu Neagu este conducător de doctorat și specialist în domenii de vârf ale științei și tehnicii actuale: Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare, Optimizarea fluxurilor de materiale din întreprindere, Utilizarea Rețelelor neuronale artificiale la modelarea și simularea sistemelor și proceselor de producție etc. Este cercetător, inventator, expert în evaluarea organizațiilor economice și, desigur, poet de prestigiu. Opera sa științifică este concretizată în numeroase tratate și articole științifice, cu arie de recunoaștere națională și internațională. Majoritatea articolelor sunt publicate în reviste sau volume ale unor manifestări științifice indexate în Baze de Date Internaționale (BDI), cu factor de impact mare și foarte mare, unele atingând nivelul cel mai înalt, ISI galben (Q2), și ISI roșu (Q1) . Recunoașterea internațională a profesorului Corneliu Neagu decurge și din faptul că, pe durata anilor 1983-1985, a fost cadru didactic la Universitatea de Științe și Tehnologie din Oran (USTO)-Algeria, iar mai târziu, în decada 1990-2000, a participat la numeroase proiecte europene în colaborare cu universități din Franța, Spania, Anglia și Irlanda. Prin experiența acumulată în aceste proiecte, a contribuit decisiv la reformarea învățământului tehnic superior din România. Pe această cale, poate fi considerat drept unul dintre cei mai importanți deschizători de drumuri pentru noi specializări în inginerie, atât la nivelul studiilor de licență, cât și a celor de studii aprofundate și masterat. În literatură a debutat după pensionare, în anul 2016, cu volumul de versuri FATA MORGANA, la Editura ePUBLISHERS, dând viață unui vis frumos, pe care l-a purtat în suflet încă din adolescență. La intervale relativ scurte, publică încă trei volume de versuri, respectiv CUNOAȘTEREA DE SINE, TĂCEREA DIN ADÂNCURI, TIMP ȘI DESTIN. Primele două la aceeași editură ePUBLISHERS, în 2017 și 2018, iar ultimul la editura MATRIXROM, în 2018. Totodată publică în reviste de literatură prestigioase, dintre care amintim CONFLUENȚE LITERARE, LOGOS ȘI AGAPE, LITERATURA DE AZI, ARMONII CULTURALE, PARNAS XXI. Este prezent, de asemenea, în diferite antologii, alături de alți scriitori români din țară și diaspora. Să amintim dintre acestea, mai întâi, pe cele publicate în editura GRINTA din Cluj-Napoca, sub coordonarea poetului si criticului literar Romeo Ioan Roșiianu: eCREATOR 2, PRIMĂVARA CUVÂNTULUI și TOAMNA CUVÂNTULUI. Mai recent, versurile lui Corneliu Neagu au apărut în antologiile TREPTELE SPERANȚEI, coordonată de poeta Sibiana Mirela Antoche și SCRIITORI ROMÂNI UNIȚI ÎN CUGET ȘI SIMȚIRI LA CENTENARUL MARII UNIRI, realizată de Eugenia Enescu-Gavrilescu. În creația lirică a lui Corneliu Neagu descoperim, încă din primul volum de versuri, cuvinte noi, transferate din domeniul științific în cel literar, precum defragmentare și stigmergie. Utilizarea acestor neologisme îi permite autorului să transmită observații, idei sau stări emoționale, pentru care cuvintele comune sunt mai puțin potrivite. O viziune proprie privind stigmergia și defragmentarea pot fi regăsite în eseurile MULTIPLELE FAȚETE ALE STIGMERGIEI și MIȘCAREA DEFRAGMENTATĂ, publicate de Corneliu Neagu în revista LOGOS ȘI AGAPE. Temele majore care pot fi regăsite în opera literară a lui Corneliu Neagu provin, cu precădere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizată în observații, interpretări, amintiri, regrete, iubiri împlinite sau ratate, speranțe etc. Aceste teme sunt transpuse în versuri de o profunzime aparte, fără să aparțină, preponderent, unui stil literar anume. Mai degrabă, se poate vorbi despre o împletire de stiluri literare diversificate (realism, romantism, simbolism, expresionism etc), fapt ce conferă creației lirice a lui Corneliu Neagu originalitate și valoare artistică de nivel înalt. Aceste stiluri pot fi regăsite, în diferite doze, dificil de cuantificat, în tot ceea ce a publicat până acum.