Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Dragoș Gh. UNGUREANU: SAXOFONUL

Dragoș Gh. UNGUREANU: SAXOFONUL

SAXOFONUL a fost descoperit în 1840 de belgianul Adolfe Sax.

Adolfe Sax – alias Antoine Joseph Sax (6.11.1814 Dinant, Belgia – 4.02.1894 Paris, Franța) a studiat flautul și clarinetul la Conservatorul din Brussel și la Conservatorul  Național Superior de Muzică din Paris. În 1857 devine primul profesor de saxofon din lume, la Liceul de Muzică din Paris unde își predă propriul instrument până în 1871. În 1842 Sax îi arată „noul” instrument compozitorului francez Hector Berlioz, care îl face cunoscut printr-un articol intitulat Certificat de naștere al SAXOFONULUI, scris la ziarul „Journal des Debats”- Paris. Primul saxofon scos la vânzare a fost în 1846 cu seria 3226 în Franța.  Din 1929 saxofonul a fost fabricat de către Henri Selmer la Paris.

      Saxofonul este folosit atât în orchestra clasică (de exemplu în lucrările: L´Arlésienne de George Bizet -1872, Rapsodia în Blue de George Gershwins – 1924, Rapsodia pentru Saxofon Alto și Orchestră de Claude Debussy – 1919), în formații Big-Band (Woody Herman, Glenn Miller, Billy Vaughn, James Last, Max Greger) , cât și ca instrument solistic.

      Desigur, cel mai folosit a fost în formațiile de Jazz, care a inspirat și promovat cvartele de saxofon: sopran, tenor, alto și bariton. In 1937 la Paris, saxofonistul Beny Carter a adus la rampă un cvartet de saxafoane inedit prezentând mai mult partea ritmica între ele. Mai tîrziu, cvartetul NOVA devine cel mai cunoscut din lume, cu un repertoriu muzical vast care a inspirat mai mulți saxofoniști avangardiștii ca Anthony Braxton, Fred Frith, John Carter să facă noi experimente atât sonore cât și ritmice pe saxofon. Granițele dintre genurile muzicale: clasice și jazz devin din ce in ce mai mici, apărând sute de formații și ansamble de saxofoane internaționale prezentând muzica a diferitelor epoci muzicale, de la miniaturile lui Bach, apoi trecâd prin impresionism până la jazzul timpuriu.

Articol scris de Dragoș Ghe. Ungureanu.

Brașov.  14.Mai.2020