Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » CRISTIAN GABRIEL MORARU: Imperioasa cultivare a limbii

CRISTIAN GABRIEL MORARU: Imperioasa cultivare a limbii

Trăim, dragii mei, o perioadă nefastă în care limba română este supusă unui proces de degradare accentuată de către anumiți vorbitori care se manifestă grotesc în spațiul public. Politicieni agramați care nu cunosc voluptatea argumentării și a elocinței, jurnaliști care nu-și respectă codul deontologic și schimonosesc limba română în fel și chip, vedete care apar la televizor și folosesc un limbaj rudimentar nedepășind uneori mai mult de 300 de cuvinte, toți aceștia contribuie la dezvoltarea unui fenomen foarte periculos în societatea contemporană în care spoiala de educație și manelizarea culturii sunt la ordinea zilei și au succesul garantat, mai important, se pare, decât valoarea autentică sau meritul individual.

Această criză a limbii române trădează, de fapt, criza morală a societății românești care se adâncește pe zi ce trece. Sistemul educației a fost distrus în cele trei decenii care s-au scurs de la Revoluția din 1989, iar acum i se cântă prohodul, fiind ostracizat în mediul on-line, pentru că, nu-i așa?, și în Germania lui Merkel trebuie să existe culegători de sparanghel.

Din punctul de vedere al clasei politice actuale, educația se poate realiza în orice condiții, neinvestindu-se deloc în acest domeniu. Important este ca ei, politicienii, să nu aibă de suferit, iar tineretul, lipsit de infrastructura mentală necesară, să îngroașe rândurile votanților pentru un partid sau altul.

Parcă-i și văd zâmbind pe sub mustăți pe aleșii neamului și scuipând disprețuitor o întrebare ca aceasta: Ce mai vrea și ăsta cu limba lui? Păi vă spun imediat, dragi stăpâni efemeri ai zilei! Limba română în care ați jurat credință patriei acesteia nu trebuie să fie un mărgăritar aruncat într-o albie de porci.

De felul cum ne exprimăm și scriem în limba română depinde și felul cum rămânem în istorie. Trebuie să apărăm și să ilustrăm limba română în așa fel încât alte popoare să poată afirma despre ea că este limba unei civilizații superioare în care există respect pentru cultură și educație. Nu limba stâlcită a unei civilizații a furtului și a corupției pe care le profesați de atâția ani.

Un copil care învață să vorbească și să scrie corect românește nu învață doar asta, ci și să gândească și să simtă românește. Ori, atâta vreme cât domniile voastre, reprezentanți ai globalismului și neomarxismului doritor să anihileze spiritul și identitatea națiunii, alocați mai mulți bani lunar pentru indemnizațiile și pensiile voastre speciale (chiar și cu un pușcăriaș statul român cheltuiește mai mulți bani) decât pentru un copil și educația lui, nu faceți decât să distrugeți viitorul țării!

Odinioară, la instalarea unui nou guvern, regele Carol I îi spunea noului prim-ministru: „Pune d-ta pe cine vrei, unde vrei. Dar, la Externe, pune pe cineva cu doctoratul la Sorbona. E vorba de prestigiul ţării. Iar la învăţământ, lasă-l pe Spiru Haret, fiindcă acolo e viitorul ţării”. Cuvintele acestea evidențiază patriotismul (atât de hulit astăzi) de care dădea dovadă monarhul român și respectul acestuia pentru eforturile lui Spiru Haret, întâiul mare legislator și reformator al învățământului românesc, de asanare a ignoranței poporului român.

Astăzi se urmărește, dimpotrivă, sporirea analfabetismului (funcțional sau nu) în rândul populației școlare. Statisticile arată clar că suntem primii în clasamentul european al analfabetismului funcțional. Până și președintele Academiei Române, reputatul istoric Ioan Aurel Pop, trage un semnal de alarmă, arătând că se urmărește îndobitocirea generațiilor viitoare prin eliminarea culturii naționale și generale din educație.

Dar cine să asculte? Cum zicea Eminescu, „Este în zadar să vorbești celui care nu vrea să te asculte.”. Parafrazându-l pe Eminescu în chip necesar, guvernanții noștri de astăzi se arată surzi și orbi la nevoia stringentă a societății de a-și forma o educație completă și adevărată.

Așa că, ultimul bastion de rezistență împotriva inculturii și agramatismului din societatea românească este reprezentat de filologi, scriitori și oameni de cultură (ăia născuți, nu cei făcuți la apelul de seară sau cu doctorate plagiate). Ehei! Ce vremuri erau acelea când, la cofetăria Capșa din București, se întâlneau personalități de talia lui Eminescu, Caragiale și Slavici, dezbătând, la un nivel elevat și plin de rafinament, teme literare sau probleme de limbă. Un adevărat spectacol intelectual!

Nu ezitați, așadar, iubitori ai cuvântului, ai exprimării armonioase și ai corectitudinii gramaticale să taxați prompt derapajele lingvistice ale personulităților zilei și să cultivați cu credință limba română, patria noastră!

 

© Cristian Gabriel Moraru