Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » SONET ȘI RONDEL ÎN OGLINDĂ (3)

SONET ȘI RONDEL ÎN OGLINDĂ (3)

 

Sonetul plângerii… Te cheamă!

 

Privește, Doamne! Tot pământul plânge,

Iar Cerul Tău, ascuns de ceață, lasă

Zidirea Ta sub lacrimi mari ce-apasă

Poporu-ntreg ce-ncet acum se frânge

 

Sub greu potop ce rupe gard și casă

Și drum și pod în calea sa distruge,

Iar vieți cu mii prin virus pier în sânge

Și lasă-n urmă doar săracă masă…

 

Permis-ai celui rău s-aleagă calea

Prin care toți pierduți de-a Ta credință

Să plâng-acum, cuprinși de toată jalea.

 

Iertați să fie toți cu-a Ta sentință,

De s-au smerit și plâng pe toată valea

Spre a-și spăla trădarea prin căință!

 

Rondelul tristei veri

 

Se pleacă-adânc către pământ

Tulpini de flori și lan de grâu,

Ce-și plâng frumosul lor veșmânt

Căzut spre poale de sub brâu.

 

Par despletite în frământ

De parcă-ar fi în plin desfrâu.

Așa se pleacă la pământ

Tulpini de flori și lan de grâu…

 

Le-apasă grindina-n mormânt

Și vânt le rupe, n-are frâu,

Ioar ploaia le tot duce-n râu,

Puhoi de apă greu de-nfrânt…

 

Ce-mbibă-n goană sfânt pământ.

 

 


Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.