Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » LANSAREA ANTOLOGIEI ECOUL SINGURĂTĂȚII. UN EVENIMENT REMARCABIL ÎN CULTURA CLUJEANĂ DIN VREMEA PANDEMIEI

LANSAREA ANTOLOGIEI ECOUL SINGURĂTĂȚII. UN EVENIMENT REMARCABIL ÎN CULTURA CLUJEANĂ DIN VREMEA PANDEMIEI

Lansarea antologiei ECOUL SINGURĂTĂȚII. Un eveniment remarcabil în cultura clujeană din vremea pandemiei
Miercuri 7 octombrie, la orele 17.00, a avut loc în sala mare a Bibliotecii Județene “Octavian Goga “din Cluj-Napoca lansarea antologiei “Ecoul singurătății “, apărută la Editura Ecou Transilvan, în coordonarea directoarei acestei edituri Nadia Fărcaș. Antologia cuprinde 58 de autori din toată țara cu lucrări scrise în timpul epidemiei. Remarcăm faptul că la lansare au fost prezenți foarte mulți autori din țară, de la Borșa, la Pitești de la Cluj, la București.
În prezidul fiind Nadia Fărcaș, scriitorul dr. Ionuț Țene, șeful biroului învățământ, cultură, culte din cadrul Primăriei clujene și poetul Victor Constantin Măruțoiu.
Păstrându-se distanțarea fizică, și purtându-se mască, sala a fost plină de iubitori de cultură,în timp ce Nadia Fărcaș, coordonatoarea antologiei, a dat cuvândul doamnei manager al Bibliotecii Județene “Octavian Goga “Sorina Stanca. Aceasta, în cuvântul dânsei, a subliniat importanța acestei masive lucrări în cultura română.
În continuare a luat cuvântul Ionuț Țene, care a făcut un amplu expozeu despre epidemiile de-alungul istoriei și oglindirea lor în scrierile autorilor din acele vremuri. Consideră pandemia o încercare metafizică în maniera istoriografică a lui Constantin Portelli, ca o exagerarea a fricii de oameni la omul occidental. E şi un moment de reflecţie interioară pentru un scriitor, care a trecut de la excursii turistice exterioare la incursiuni interioare într-un spaţiu limitat. Cartea este o radiografie a unui timp excepţional, care trebuie trăit cât mai aproape de normal pentru a nu te îmbolnăvi mai mult psihic decât de Covid 19. „Aştept volumul II cu experienţele scriitorilor în etapa II a pandemiei”. E un timp al provocărilor din care scriitori pot să extragă subiecte interesante.
Victor Constantin Măruțoiu a vorbit despre rolul religiei în astfel de epidemii.
Nadia Fărcaș a invitat pe profesoara Felicia Schlezak, care a vorbit despre fiul domniei sale care se află în Germania , autorul textului din antologie.
În continuare au vorbit, despre această amplă lucrare și epidemia prin care trece omenirea, următorii: Gabriela Șerban, directoarea Bibliotecii ”Tata Oancea“ din Bocșa, care a prezentat și revista trimestrială pe care o editează”Bocșa culturală “, dr.Iustinian Zegreanu,, Ana Chiș, Al.Florin Țene, președintele national al Ligii Scriitorilor Români, care a spus: fără a face o comparație între operele cuprinse în această voluminoasă antologie și marile opere apărute în timpul epidemiilor din istoria omenirii, da câteva exemple de aceste opere din istoria literaturii universală, pentru a înțelege că talentul se poate exprima și în diferite extreme. “Decameronul” este opera de maturitate al umanistul italian Giovanni Boccaccio (1313-1375) şi una din capodoperele literaturii europene. Giovanni Boccaccio a început scrierea „Decameronului” după o epidemie de ciumă care a avut loc în Florenţa în anul 1348 şi şi-a încheiat opera în jurul anului 1353. Personajele fug din Florenţa care era devastată de molimă şi se refugiază în provincie, într-o vilă retrasă, să nu mai vadă moarte în jur. În continuare vorbitorul a vorbit despre “Jurnalul din anul Ciumei” – Daniel Defoe Cartea lui Daniel Defoe este un jurnal al anului în care ciuma a secerat prin Londra (1665-1666). Autorul descrie epoca neiertătoare a Evului Mediu, mizeria din acea epocă şi bolile. În timpul ciumei din capitala Angliei, au murit peste 100.000 de oameni. Ciuma a fost răspândită de un negustor care s-a îmbolnăvit de la un balot de mătăsuri importat din Olanda. La început oamenii nu au luat în serios boala, ba chiar au luat-o în derâdere. Spuneau că nu se întâmplă mare lucru dacă sunt doi-trei bolnavi, ei se vor vindeca, iar viaţa va merge mai departe. În scurt timp, singura cale de scăpare devine fuga. Primii fug cei de la curtea regală, la Oxford. Îi urmează nobilimea. Săracii şi cei din pătura mijlocie nu au unde să plece, rămân pe loc
Al.Florin Țene a vorbit despre romanul „Ciuma” de Albert Camus şi publicat în 1947, care prezintă cazul unei epidemii din oraşul algerian Oran. El ridică o serie de întrebări legate de natura destinului şi a condiţiei umane. Personajele din carte, de la medici şi până la turişti şi fugari, sunt folosite pentru a arăta efectele pe care le are ciuma asupra populaţiei. Romanul este considerat a fi inspirat din epidemia de holeră care a ucis un procent mare din populaţia Oranului în 1849 după ce oraşul a fost colonizat de francezi, dar acţiunea romanului este plasată în anii 1940.
A dat aceste exemple, spunea vorbitorul, pentru a înțelege proverbul românesc “orice rău poate să aducă și un bine “, consolându-ne că, iată, și în epidemia declanșată de virusul Corona aduce un “bine”. Stimulează creația. Vorbitorul a remarcat faptul că în antologie sunt publicați autorii cu fotografia, curriculum vitae și articolele, eseurile, poeziile, proza scrise în timpul epidemiei din 2020.A remarcat lucrările lui Ion Avram, Alexandru Blaga, Antonia Bodea, Teodor Curpaș, Ionel Federiga, Ștefania Kory Calomfirescu, Vasile Lechințan, Andrei Marga, Victor Constantin Măruțoiu, Ioan Mititean, Lucreția Mititean, Liliana Moldovan, Ana Pandrea, Rodica Scutaru Milaș, Ioan Seni, Maria Someșan, Gheorghe Șoptirean, Vasile Șt.Tutulea, Maria Toader, Al.Florin Țene, Ionuț Țene, Titina Nica Țene, Cornel Udrea, Raveca Vlașin, Iustinian Gr. Zegreanu, și mulți alții.
În încheire Al.Florin Țene a spus: această mare lucrare rămâne în istoria literaturii române o mărturie a sufletului nostru, care rezistă și creează chiar și atunci când trupul ne este bolnav, dar, salvat de talent.
În continuare a mai vorbit: Francisc Balogh, Tiberiu Fărcaș și Adriana Ungureanu din București,Toți vorbitorii au evidențiat utilitatea acestei lucrări și strădania Nadiei Fărcaș de a edita o astfel de lucrare frumoasă și din punct de vedere tipografic și estetic. La finalul programului au cântat: la vioară Rodica Cosma, studentă la Academia de Muzică “ Alexandru Dima“din Cluj și Amelia Hodiș la chitară și voce.
Florin Roşianu

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.