Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Cosmin DARIESCU: NULLA DRACONES SUNT HIC !

Cosmin DARIESCU: NULLA DRACONES SUNT HIC !

AICI NU SUNT DRAGONI! COMPLINIREA UNEI LACUNE A MAPAMONDULUI JURIDIC

 

Hic sunt dragones (Aici sunt dragoni)! Aceasta era propoziția prin care cărturarii medievali desemnau limitele cunoașterii lor geografice! Și chiar desenau animale fantastice pe porțiunile necunoscute ale hărților lor, sugerând spaima navigatorilor și negustorilor care pătrundeau în acele tărâmuri uitate de lume! Deși propoziția a fost frecventă în epocă, în prezentul doar Globul Hunt-Lenox, expus la Biblioteca Publică din New York (NYPL) o înfățișează în dreptul coastelor Asiei[1].

 

Dragă cititorule, ți s-a întâmplat, vreodată, într-o sâmbătă ploioasă, acasă, după cină, să rătăcești cu privirea pe hartă? Ai în mână o țigară bună (preferabil de foi) din care trimiți nourași peste țările desenate acolo, asemeni unui mic zeu. Din când în când sorbi, dintr-un pahar frumos modelat, câte o înghițitură de vin sau de tărie…MMM, ce răsfăț! Ți s-a lipit privirea de vreo țară sau de vreo localitate din lumea asta largă? Cu siguranță! Da, prin fumul de țigară, în minte ți-au răsărit numele unor obiective turistice sau chiar imagini ale acestora…Da, în suflet, ți s-a aprins dorința de a fi acolo, chiar acum, sa simți vântul, să simți aromele locului, să-l vezi pe cel drag care te așteaptă acolo…Dar te-ai întrebat, vreodată, ce legi sunt pe acolo? Ce sistem de tribunale au? Cum își rezolvă procesele? Cum își pregătesc judecătorii? Te-a interesat cultura juridică a locului (adică ideile și așteptările oamenilor de acolo privind dreptul implementat prin practici instituționale)[2]? Aș face un pariu că asta nu s-a întâmplat prea des…Și mai ales după cină…Pfiii!!! Totuși, în Occident, lumea academică este interesată de alcătuirea unui mapamond al culturilor juridice, pe care cercetătorii, juriștii, studenții la Drept, oamenii de cultură și omul simplu sunt invitați să-l consulte pentru a afla răspunsuri la multiplele întrebări pe care circulația transfrontalieră a persoanelor și bunurilor le suscită.

 

Asemeni hărților medievale, atlasul culturilor juridice se completează treptat…Petele albe, unde figurau dragoni înfiorători, dispar ca tristețea într-o însorită dimineață de octombrie, lăsând locul datelor certe pe care le poți folosi pentru a-ți spori știința și siguranța…Vrei o dovada, iubite cititor? Pe 23 octombrie anul acesta,de la ora românească 15 la ora 16, se va lansa la Facultatea de Drept a Universității din Bergen (Norvegia), cea de-a doua ediție revizuită și adăugită a lucrării Søren Koch, Jørn Øyrehagen Sunde (EDS), Comparing Legal Cultures, Fagbokforlaget, Bergen, 2020.Această nouă ediție care a sporit de la 358 de pagini (ediția I din 2017) la 801 pagini conține, în plus, șapte noi țări: Australia, Belgia, Italia, Norvegia, Polonia, România și SUA.

 

Capitolul consacrat României a fost redactat, după un plan impus de editori, de subsemnatul, conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și poate fi găsit la paginile 599-634. Participarea mea la redactarea acestui volum a fost posibilă ca urmare a unui proiect finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare,Subprogram 1.2 – Performanță instituțională- Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr.34PFE, desfășurat în universitate.

 

Concluziile capitolului pot fi sintetizate, astfel, pe cele două componente ale culturii juridice,structura instituțională și structura intelectuală:

Structura instituțională a culturii juridice românești

 

Rezolvarea conflictului

 

O singură ierarhie a instanțelor generale cu secții sau completuri specializate. Doar patru tribunale specializate. O Curte Constituțională, separată de ierarhia instanțelor, cu jurisdicție limitată la controlul constituțional și soluționarea conflictelor între puterile statului.

 

Producția normelor

 

Un sistem ierarhic de legi, cu o Constituție deasupra. 5 coduri de drept însoțite de un număr mare de legi speciale. Forța obligatorie a jurisprudenței Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (în recursul în interesul legii sau ca hotărâre preliminară).

 

Structura intelectuală a culturii juridice românești

 

Idealul de dreptate

 

România este un stat de drept. Certitudinea juridică este dificil de realizat în contextul unei inflații legislative. Buna-credință este un concept fundamental. Corectitudinea este asigurată de prioritatea Constituției, a izvoarelor juridice internaționale privind drepturile omului, precum și a dreptului Uniunii Europene.

 

Metoda legală

 

În primul rând, evaluarea faptelor cazului pentru selectarea unor dispoziții legale. În al doilea rând, interpretarea conceptelor dispozițiilor relevante (deducție).

Legislația este interpretată prin metode de interpretare intrinseci și extrinseci.

Lacunele legii sunt completate de doctrina juridică, analogie și jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 

Gradul de profesionalizare

 

Pentru a practica avocatura în România, ai nevoie de o diplomă universitară de 4 ani și să treci un examen de admitere dificil. Pentru a profesa ca avocat, trebuie să parcurgi un stagiu de 2 ani și să reușești la examenul de definitivat.

Pentru a exercita funcția de judecător / procuror, trebuie să parcurgi două stagii de formare: o perioadă de formare de 4 ani, la I.N.M. și un stagiu de 2 ani în calitate de judecător / procuror stagiar și să reușești la o examinare finală.

 

Gradul și atitudinea față de internaționalizare

 

Sistemul juridic românesc este dualist. Pactele și tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, prevalează asupra dreptului intern. Dreptul Uniunii Europene este obligatoriu și prevalează asupra dreptului intern. Hotărârile CEDO și CEJ sunt aplicate direct de instanțe. În mod regulat, legea română este modificată pentru a se potrivi cerințelor CEDO și CEJ. Utilizarea izvoarelor legale străine în educația juridică diferă în funcție de ramura de drept.

 

Draga cititorule, dacă dorești amănunte suplimentare asupra sistemului de drept românesc le poți descoperi aici. Dacă te interesează cultura juridică norvegiană, poți găsi amănunte aici. Mulțumindu-ți pentru răbdare și interes, îți doresc sănătate, prosperitate, vorbe bune și mângâiere din partea omului drag…Dacă nu-l ai, încă, Dumnezeu să ți-l aducă în viață pe ușă, pe fereastră sau pe horn!

——————–

[1] Caitlin Dempsey, The Map Myth of Here Be Dragons, la: https://www.gislounge.com/here-be-dragons/  (8 octombrie 2020) si Robinson Meyer, No Old Maps Actually Say ‘Here Be Dragons’ .But an ancient globe does. la:https://www.theatlantic.com/technology/archive/2013/12/no-old-maps-actually-say-here-be-dragons/282267/

[2] Jørn Øyrehagen Sunde, Managing the Unmanageable-An Essay Concerning Legal Culture as an Analytical Tool, în Søren Koch,Knut Einar Skodvin, Jørn Øyrehagen Sunde (EDS), Comparing Legal Cultures, Fagbokforlaget, Bergen, 2017, p.15.

——————–

Dr.(drept) Cosmin DARIESCU

Iași, 15 octombrie, 2020


Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.