Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » RADIOFONIA ROMÂNĂ – NAȘTEREA RADIODIFUZIUNII

RADIOFONIA ROMÂNĂ – NAȘTEREA RADIODIFUZIUNII

RADIOFONIA ROMÂNĂ – NAȘTEREA RADIODIFUZIUNII

Radiodifuziunea este vehiculul prin care sunt afirmate valorile materiale și spirituale, individuale și colective. Prin vocea radiodifuzorilor sunt promovate interesele economice şi culturale ale națiunilor de pe toate meridianele. – Maria Filipoiu

Radiofonia română a făcut primii paşi în anul 1908, prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român, iar în anul 1909, marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă. Prima clădire a SRR se află în Str. General Bertelot nr. 60
* În anul 1912, din cauza întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi. Cu toate acestea, cu sprijinul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în anul 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii
* Primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcţiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, în anul 1914.
* În anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut iniţiativa de a înfiinţa un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti.
* Prima emisiune experimentală de radiodifuziune din România a avut loc în anul 1921 între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău şi Şcoala Politehnică din Bucureşti, şi tot în acelaşi an, din iniţiativa Guvernului de la acea vreme, s-a înfiinţat o reţea de posturi  radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul ţării.
* La sfârşitul anului 1924, acelaşi grup de radioamatori, iniţiat de profesorul Hurmuzescu, a început să militeze pentru înfiinţarea unui post naţional de radiodifuziune.
* În anul 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, care era condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu, este construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic care face posibile primele audiţii publice, de două ori pe săptămână, joi şi sâmbătă, la ora 21:30.
Referitor la acest moment profesorul Hurmuzescu afirma, în anul 1938, că:
„La noi, primele recepţiuni au fost realizate cu mijloace experimentale şi prin personalul secţiunilor de radiotelegrafie ale Institutului Electrotechnic Universitar. În anexele laboratorului său (foste grajduri) din Str. Victor Emanuel, s-au făcut primele demonstraţii de ascultare a unor posturi străine, cel din Viena fiind cel mai bine auzit la Bucureşti în acea epocă. La şedinţele acestea venea mulţimea curioşilor pentru a se convinge de minunea de a asculta muzica şi cuvântul, aduse prin văzduh de undele electromagnetice, din ţări depărtate la mii de kilometri. Şi lumea curioasă, doritoare de a cunoaşte acest mister, era atât de numeroasă, încât umplea nu numai sala, dar chiar şi curtea din faţa laboratorului în serile destinate şedinţelor de recepţie.”
* Pe 26 martie 1925 se constituie Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică conduse tot de Dragomir Hurmuzescu, asociaţie ce avea sediul în incinta Institutului Electrotehnic Universitar din Str. Victor Emanuel nr. 16, fosta clădire a Muzeului Literaturii Române din Bd. Dacia.
* La 25 iunie 1925 apare Regulamentul de aplicare a legii pentru instalarea şi folosinţa staţiilor şi posturilor radio-telefonice. 
* În 17 ianuarie 1928 are loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi este aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public. Acesta se compune din nouă membri, şase numiţi de Guvern şi trei de acţionari.
* Pe 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie, după înregistrarea Societăţii la tribunal, moment ce marchează începutul funcţionării Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţie aflată până în 1934 sub controlul Ministerului Comunicaţiilor.
* În 7 aprilie 1928 Societatea de Radiodizuziune a cumpărat de la firma Marconi’s Wireless Telegraphe Company LTD din Londra un post de emisie cu o putere de 12 KW
* La data de 19 iunie 1928 este achiziţionat imobilul din Str. Fântânii (azi Str. General Berthelot) nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune, fostă proprietate a generalului Socec
* La 1 noiembrie 1928 a  fost realizată prima transmisiune radiofonică a postului Radio Bucureşti, la ora 17:00, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,4 kW.  S-a auzit „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.
Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie:

„Către, prietenii şi proteguitorii Radiofoniei,

Adresez aceste cuvinte, astăzi când începem seria emisiunilor cu un mic post provizoriu. Deocamdată difuziunea programelor noastre nu va trece dincolo de cerul hotarelor ţării. Dar, peste câteva luni vom avea postul cel mare, undele lui vor străbate armonios în cerul european, proclamând şi gândul nostru de pace şi bună înţelegere, către o mai înaltă cultură şi civilizaţie.
Pentru dezvoltarea temeinică a instituţiei noastre este nevoie de concursul tuturor celor care lucrează la ridicarea acestei ţări. Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de distracţie.
Radiofonia este de o mare importanţă socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii şi pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleaţă a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.
De aceea se cuvine să facem tot posibilul pentru a câştiga din întârziere faţă de vecinii noştri în această chestiune. Să ne îndeplinim fiecare datoria. Noi, de muncă mai departe pentru a vă da programe atrăgătoare şi interesante, şi dumneavoastră să ne daţi cât mai multe mijloace materiale şi entuziasm de încurajare.
Noi să vă dam recepţiuni curate, fără paraziţi, iar, dumneavoastră să convingeţi şi să readuceţi la sentimentul datoriei şi a contribuţiunii pe cei cu posturi clandestine, cei care formează paraziţii societăţii noastre de difuziune.
Prin participarea cât mai numeroasă a iubitorilor radiofoniei, prin contribuţia lor efectivă, vom putea asigura o repede dezvoltare a acestei aplicaţiuni, spre ridicarea culturală şi economică a ţării, fără multe sacrificii din partea statului, dar, cu mulţumirea tuturor.
Într-un ceas bun !”.

– 1928 – 4 noiembrie: Primul actor invitat la microfon: Victoria Mierlescu cu un recital de versuri
– 9 noiembrie: Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicaţie oficială a societăţii
– 30 noiembrie: Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora are în program exclusiv Mozart şi Haydn

– 1929 – 17 ianuarie: Se transmite prima emisiune de umor „Ora veselă“
– 18 februarie: Este transmisă prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic cu piesa într-un act „Ce ştie satul“ de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu
– 10 martie: Debutează la Radio, cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Şirul de prezenţe ale sale la microfon a dat viaţă volumului „Sfaturi pe întuneric”
– 1930 3 martie: Se inaugurează „Universitatea populară“, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmite cicluri de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti „Menirea Radiofoniei Româneşti“
– 8 iunie: Se transmite discursul de învestire al regelui Carol al II-lea rostit în faţa Parlamentului
– 1933 – 20 aprilie: Prima transmisie internaţională a fost spectacolul susţinut la Sofia de corul „Cântarea României“ sub bagheta lui Marcel Botez. Transmisia a fost realizată pe cablul telefonic ce lega Bucureştiul de Sofia
– 1934- 2 ianuarie: Sunt transmise la radio funeraliile primului ministru I. G. Duca, care fusese asasinat pe peronul Gării Sinaia la 29 decembrie 1933
– 1938, 20 februarie: Maria Tănase – „Pasărea măiastră” – debutează la Radio, fiind acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, îmreună cu care a prezentat „pe viu” un program de cântece româneşti la „Ora satului” cu „M-am jurat de mii de ori”, „Şapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alviţa”, „Cine iubeşte şi lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie şi Mărioară”, „Ţigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.
Taraful lui Matache era format din doi violonişti, un basist, un ţambalist şi un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio şi ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
În noiembrie: Regele Carol al II-lea a încercat să fie un exemplu pentru educaţia fiului său, moştenitorul tronului, principele Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia. Radio România a transmis depunerea jurământului militar al tânărului principe, precum şi răspunsul părintelui său
– 1938-24 iulie: Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară, după ce inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor -, a încetat să bată. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor, iar în ziua înmormântării, radioul urmărind ceremoniile din Bucureşti, dimineaţa, cât şi ceremonia înhumării, la Curtea de Argeş, în după-amiaza aceleiaşi zile. În revistele Radio Adevărul şi Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi
– 1939, 12 februarie: A fost difuzată emisiunea „Ora românească pentru America”, organizată de Comisariatul General al României pentru Expoziţia universală din New York 1939, în colaborare cu SRR, la ora 8:30; a fost un prilej de cunoaştere a poziţiei pacifiste a României, precum şi de prezentare a specificului nostru naţional. La New York, orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cântecele româneşti interpretate de Maria Tănase au entuziasmat audienţa, inclusiv la o recepţie privată, oferită aristocraţiei din New York de fostul preşedinte al Statelor Unite, Herbert Hoover
– 21 septembrie: În jurul pânzului, premierul Armand Călinescu pleacă de la Ministerul Apărării spre casă, însoţit de un agentul său, Radu Androne, şi de şoferul maşinii. La intersecţia Bulevardului Carol al II-lea (azi Bulevardul Regina Elisabeta) cu Strada Ştirbei Vodă, maşina sa este blocată, iar din spate este lovită de un alt automobil. Premierul coboară din maşină, să vadă ce se întâmplă, face câţiva paşi, dar este împuşcat cu 20 de gloanţe de atentatorii legionari aflaţi în maşina din spate. Moartea premierului este, în curând, anunţată la radio de legionarii înşişi, pătrunşi în sediul Societăţii, care întrerup emisiunea. Cei opt, tineri studenţi la facultăţile Politehnica şi Drept din Bucureşti, plătesc însă repede şi cu aceeaşi monedă pentru isprava lor. Sunt „prinşi“ de salariaţii Radiodifuziunii aflaţi în instituţie, arestaţi de autorităţi şi, după câteva ore, executaţi prin împuşcare chiar în locul unde ei îl omorâseră pe Armand Călinescu, iar trupurile lor sunt lăsate în centrul capitalei trei zile, să fie văzute de oameni. Lângă ele este pusă o pancartă pe care scria: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de ţară“. Funerariile lui Armand Călinescu se transmit în direct pe postul de radio.
– 30 septembrie: Este dat în folosinţă postul de radio Basarabia de la Chişinău. La radio este transmis în direct discursul Regelui Carol al II-lea la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul din Bucureşti.
– 1944, 23 august: Este difuzată la radio Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I. „Mi-am asumat greaua răspundere a aplicării planului nostru cu riscuri deosebit de mari pentru a evita decimarea integrală a armatei şi cotropirea ţării” spunea, atunci, Regele.
– 1947 – 30 decembrie – regele Mihai I a fost silit să abdice, iar comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare
– 1958 – 4 – 22 septembrie – Prima ediţie a concursului şi Festivalului Internaţional „George Enescu“, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaţionale găzduite de România, este transmisă la radio. De atunci fiecare ediţie a prestigiosului festival s-a putut auzi pe calea undelor la postul naţional de radio
– 1966 – 9 aprilie – Este inaugurată o nouă emisiune de cultură „Revista literară radio” (Revista vorbită), cuvântul introductiv fiind susţinut de Tudor Arghezi
– 1967 – 3 – 7 august – Prima vizită în România comunistă a unei personalităţi politice marcante din Occident a fost cea întreprinsă de Willy Brandt, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Germania, un adevărat gest de mulţumire pe care RFG l-a făcut la adresa României, singura ţară din blocul sovietic , cu excepţia Uniunii Sovietice, cu care stabilise relaţii diplomatice normale chiar în acel an. Vizita a fost prezentată pe larg la Radiodifuziunea Română.
– 1968 (5 – 10 martie): Se transmite la radio prima ediţie a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur”.
– 14 – 18 mai: A doua vizită importantă în ţara noastră a fost cea a preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle. Pe toată durata ei, Radiodifuziunea română şi-a informat permanent ascultătorii despre principalele evenimente, despre convorbirile dintre oficialităţile române şi cele frenceze.
– 21 august: Radioul transmitea în direct, din Piaţa Palatului, discursul lui Nicolae Ceauşescu care condamna invazia militară a armatelor Pactului de la Varşovia împotriva Cehoslovaciei.
– 1969 – 20 iulie: Şefa de atunci a secţiei de emisiuni în limba engleză de la Radio România, Catinca Ralea, o excelentă vorbitoare şi traducătoare de limba engleză, realizează, alături de crainicul Ion Ghiţulescu, transmisia radiofonică în direct a aselenizării şi a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11
– 2-3 august: După stabilirea relaţiilor la nivel de stat între România şi principalele ţări occidentale ale Europei, pe vremea când alte ţări din Blocul răsăritean susţineau Moscova, după îndelungi contacte fructuoase, Statele Unite ale Americii a onorat relaţia cu ţara noastră prin vizita făcută de preşedintele Richard Nixon, prima de după război, a unui preşedinte american şi un succes diplomatic răsunător al lui Ceauşescu. Aspecte ale vizitei au fost transmise la radio.
– 1972: Radio România a difuzat cu interviu cu Henri Marie Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației şi fizician, inventator al motorului cu reacţie și descoperitor al efectului care-i poartă numele
– 1975 – 2 – 3 august – Radiodifuziunea a relatat pe larg şi despre vizita oficială a preşedintelui american Gerald Ford în România, înformând ascultătorii despre convorbirile dintre cei doi şefi de stat.
– 1987 – (25-27 mai): Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov s-a aflat în vizită oficială în România, iar Radiodifuziunea a transmis cele mai importante momente ale acesteia.
– 1989 – 22 decembrie: La ora 10:00, în Programul I figura emisiunea „Un univers într-un ghiozdan”, însă, în realitate s-au transmis pe toate programele cântece revoluţionare şi s-a dat citire Decretului prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării „ca urmare a încălcării grave a ordinii publice prin acte de vandalism şi distrugerea unor bunuri obsteşti”. La orele prânzului se transmite în direct pe TV şi Radio intervenţia unor cetăţeni ce anunţă plecarea lui Nicolae Ceauşescu, apoi toate emisiunile difuzate sunt legate de evenimentele la zi dedicate Revoluţiei
– 1993: Radiodifuziunea devine mebru cu drepturi depline al European Broadcasting Union (EBU).
– 28 septembrie: Radio România Actualităţi transmite în direct de la Strasbourg şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care se dezbate şi se aprobă solicitarea României de aderare la acest organism. Parlamentul României îşi întrerupe lucrările pentru a asculta transmisia Radio România Actualităţi de la acest eveniment.

Cultura prin Radiodifuziune

– 1994 (30 octombrie – 6 noiembrie): Are loc, la iniţiativa Radio România, prima ediţie a Târgului GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, găzduit în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii. Evenimentul marchează o premieră la nivel internaţional: implicarea directă a unei instituţii mass-media în susţinerea pieţei naţionale de carte. De atunci au avut loc nu mai puţin de 23 de ediţii ale târgului naţional de carte GAUDEAMUS, alături de Caravana GAUDEAMUS – serie de evenimente expoziţionale organizate în câteva dintre cele mai importante centre culturale şi universitare din România, în parteneriat cu posturile teritoriale Radio România (Cluj-Napoca – 17 ediţii, Craiova – 15 ediţii, Timişoara – 9 ediţii, Sibiu – 3 ediţii, Târgu Mureş – 3 ediţii, Litoral – 8 ediţii şi Oradea – 3 ediţii).
GAUDEAMUS a devenit cel mai important eveniment dedicat cărţii din România, şi unul din primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii şi al valorii pieţei astfel create.
– Se estimează că în cei peste 20 de ani în care Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră, evenimentul a atras un total de peste 2.700.000 de vizitatori, peste 11.000 de evenimente editoriale şi profesionale, 97 de târguri organizate în întreaga ţară şi peste 6.000 de expozanţi.
– 2003 – martie: Radio România Actualităţi trimite în Irak 14 reporteri speciali care transmit în direct conflictul din Golf, în cadrul „Operaţiunii curcubeul” organizată de Radio România Actualităţi şi Ministerul Apărării Naţionale. Aceasta a presupus o reţea de corespondenţi care să acopere atacul şi cucerirea Irakului. Între aceştia, Septimiu Roman transmitea din Amman, Iordania, Radu Dobriţoiu din Turcia, Cătălin Gomboş din Kuweit, Gabriel Ionescu din Qatar şi Mario Balint din Bagdad.
– 2004 – aprilie: Este inaugurat biroul corespondenţilor Radio România la Berlin, urmat, la 19 iunie, de inaugurarea biroul corespondenţilor la Bruxelles şi, la 22 iulie, de cel de la Washington.
– noiembrie: Orchestra Naţională Radio efectuează un turneu european în cadrul căruia susţine concerte la Paris – 2 noiembrie, Bratislava – 4 noiembrie şi Viena – 5 noiembrie
– 2005 – iulie: Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneriat cu Centrul Internaţional de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) – The Project for the New Democracies organizează, la Washington, masa rotundă cu tema „România: Noul aliat strategic al Americii”
– 2011 (1 – 21 aprilie): Prima ediţie a Turneului naţional „Pianul călător”, susţinut de pianistul Horia Mihail – solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio – a cuprins recitaluri în 12 oraşe din România şi a marcat împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt. Manifestarea a fost organizată de Radio România Cultural.
– 25 octombrie: Radio România a transmis discursul istoric, în Parlamentul României, al Regelui Mihai, susţinut la împlinirea vârstei de 90 de ani. Cu acel prilej, fostul suveran a declarat „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
– 2012 (23 – 29 septembrie): Prima ediţie a Festivalului internaţional al orchestrelor radio – RadiRo, un unicat în lume, s-a desfăşurat la Bucureşti, fiind organizat şi produs de Radio România. Acest eveniment a ajuns, în anul 2016 la cea de-a treia ediţie
– 2013 – aprilie: Radio România a devenit membru al Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU).
– 30 septembrie – 5 octombrie: Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova  – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi sub patronajul Ministerului Culturii. În 2017, postul public de radio organizează cea de-a V-a ediţie a prestigioasei manifestări
– 2015 – 30 iunie – 1 iulie: Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Este primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa şi primul eveniment co-organizat de Radio România şi ABU, de la momentul la care corporaţia media din România a devenit membru al organizaţiei radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific, în primăvara anului 2013.
Întâlnirea de la Bucureşti a prilejuit participanţilor oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât şi cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanţialele transformări din industria media şi de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.
– 2017 – 11 septembrie: La hotel Palace-Sinaia a avut loc Conferinţa Media 2020 cu tema Cooperarea dintre Europa şi Asia în faţa noilor provocări în domeniul media, organizată de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU).
 „Cred că noi, radiodifuzorii din regiunea Asia-Pacific, ne confruntăm cu aceleaşi provocări care există şi la nivelul celor din Europa. Importanţa unei asemenea platforme internaţionale este să vedem cum putem transforma provocările în oportunităţi în orice parte a lumii şi să învăţăm unii de la alţii”, a afirmat dr. Javad Mottaghi, Secretarul general al Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific (ABU), vorbind despre importanţa unei platforme în care radiodifuzorii să poată beneficia fiecare de experienţa celuilalt.
– Experţi din întreaga lume au vorbit despre modul în care radiodifuzorii de pe toate continentele se raportează la transformările din industria media. Dezbaterile din prima parte a zilei s-au concentrat pe tendinţele majore în dezvoltarea mass media din Europa, Asia şi America. Specialişti ai mass media au dezbătut modul în care progresele tehnologice influenţează conţinutul mesajului fără a fi afectată acurateţea informaţiilor, discutându-se de asemenea despre modul în care a fost tratată în media problema refugiaţilor.
– Lucrările au continuat prin prezentarea unor proiecte media orientate către tineri, a rolului pe care îl au reţelele sociale – constructiv sau nu?
– La încheierea lucrărilor celei de-a treia ediții a conferinţei Media 2020, a doua organizată în România, Directorul General Interimar al Radio România la acel moment, Georgică Severin, a concluzionat: „Ca director general al radioului public, mi-a făcut plăcere să aud atâtea exemple de bună practică implementate de radiodifuzori din întreaga lume. Îmi este cu atât mai plăcut să văd cum Drumul Mătăsii, unul informațional de această dată, leagă din nou Asia cu Europa”.
– 2017 (12 – 13 septembrie): La Casino Sinaia, a avut loc cea de-a 26-a Conferinţă PBI 2017 (Public Broadcasters International), întâlnire a difuzorilor publici din întreaga lume organizată de Radio România.
În prezenţa Ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a avut loc deschiderea oficială a celei de-a 26-a întâlniri a difuzorilor publici din întreaga lume.
Conferinţa a fost deschisă de Directorul General Interimar al Radio România, Georgică Severin: „Radio România, o instituţie media only radio, are onoarea să găzduiască această reuniune la cel mai înalt nivel a difuzorilor publici din întreaga lume. Îmi exprim speranţa că aceste două zile de discuţii, ca de altfel întreg timpul petrecut la Sinaia, vor fi un prilej de a restabili nu doar principiile de bază ale presei audio-video dar şi de a identifica, totodată, principalele provocări cu care ne confruntăm şi, mai ales, de a găsi răspunsurile la acele întrebări care ne preocupă pe toţi.”
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat faptul că „Radiodifuzorii publici joacă un rol socio-economic fundamental şi unic. În Europa ei sunt vehiculul prin care sunt afirmate valorile noastre, sunt promovate interesele noastre economice şi este afirmată diversitatea noastră culturală.”

„Este bine că suntem împreună! Împreună, pentru a întări rolul nostru ca difuzori publici: acela de a informa, de a educa şi de a produce divertisment pentru publicul nostru. Să informăm într-o lume de ştiri false şi propagandă, să educăm aducând complexitatea lumii noastre în fiecare familie şi să producem divertisment în limbi şi moduri diferite – aceasta este menirea noastră. Pe scurt, conţinut global pentru fiecare cetăţean! Noi, cei de aici, producem anual conţinut original, cheltuind mai mult decât Google, Amazon şi Apple la un loc, iar cetăţenii din ţările noastre nu ştiu toţi acest lucru” – Jean-Paul Philippot, Preşedintele Uniunii Europene a Audiovizualului (EBU).
Lucrările au continuat cu abordarea unor teme de interes pentru acest moment al dezvolării mass media publice: Redefinirea valorilor media publice în secolul 21, Schimbări în sistemele financiare şi apărarea difuzorilor publici, Populismul la timpul ştirilor false, Radioul în era new media, Mândri să servim comunităţile.
Personalităţi din întreaga lume, prezente la Sinaia au vorbit despre modul în care radiodifuzorii de pe toate continentele se raportează la transformările din industria media.
Au fost abordate teme de interes pentru acest moment al dezvoltării mass media publice: Alianţa Mediei Publice; Serviciile Publice de Media în apărarea diversităţii şi a valorilor culturale; Mândri să servim comunităţile.
Personalităţi din întreaga lume, prezente la Sinaia au vorbit despre transformările din industria media şi modul în care acestea îi afectează.
Hubert Lacroix – preşedinte CBC/Radio Canada, Claudio Cappon – secretar general Co.Pe.A.M., Fayyaz Sheheryar – director general Prasar Bharaty – All India Radio, Sally-Ann Wilson – CEO Public Media Alliance, Toshiyuki Sato – secretar general PBI sunt doar câţiva dintre vorbitori.
„La această întâlnire am acoperit subiecte esenţiale pentru supravieţuirea noastră ca servicii publice de media. PBI oferă o rară oportunitate să-i întâlneşti pe cei care luptă să treacă peste probleme similare celor cu care te confrunţi la rândul tău” – Toshiyuki Sato.
– La 92 de ani de la înfiinţare, Radio România este lider absolut de audienţă, fiind ascultat zilnic de peste 4 milioane de oameni şi înseamnă trei posturi naționale – Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor, emisie internațională prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), 9 studiouri regionale, Radio România Chişinău, un post dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online, o agenţie de presă – RADOR, Editura Casa Radio, orchestre, coruri şi solişti de valoare înaltă sau Teatrul Naţional Radiofonic.
– Radio România s-a alăturat în proiecte culturale de interes național și mondial:Târgul de Carte – GAUDEAMUS, Festivalul Orchestrelor Radio Radiro şi Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, zeci de proiecte muzicale şi educative şi alte nenumărate evenimente culturale.
– Radioul public din România are un cuvânt de spus şi pe plan internaţional fiind membru al EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune, ABU – Uniunea Audiovizualului Asia – Pacific, U.R.T.I. – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internațională, I.P.I. – Institutul Internațional de Presă și Co.Pe.A.M. – Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean.

* Ziua Mondială a Radioului înseamnă sărbătoarea unui mijloc de informare pe care îl preţuim şi care se dovedeşte indispensabil, mai mult ca oricând, un instrument accesibil al informaţiei, educației, culturii, al libertății de expresie și al dezbaterii publice. Astăzi este reconfirmată, încă o dată, puterea unică a radioului, care ne marchează viaţa de zi cu zi şi care aduce oamenii laolaltă, chiar şi pe cei din cele mai izolate locuri de pe planetă.

* Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanţele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toţi cei care au contribuit, în diferite modalităţi, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluţia sa fantastică, în România şi în întreaga lume.

* Radiodifuziunea este vehiculul prin care sunt afirmate valorile materiale și spirituale, individuale și colective. Prin vocea radiodifuzorilor sunt promovate interesele economice şi culturale ale națiunilor de pe toate meridianele.
La mulți ani sonori, tururor realizatirilor de radiodifuziune, cu ocazia Zilei Mindiale a Radioului – 13 februarie!

Maria Filipoiu

Sursa: https://www.rador.ro/


Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București