Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » Mucenicii în legende și tradiții

Mucenicii în legende și tradiții

Mucenicii în legende și tradiții

„Cele mai bune și mai frumoase lucruri din această lume nu pot fi nici văzute și nici atinse, ci doar pot fi simțite prin afecțiunea inimii.” ― Helen Keller

  Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia este o sărbătoare creștină, prăznuită în ziua de 9 martie are și semnificație agrară.  Se suprapune peste începerea anului agricol, încă dinaintea creștinării, cu implicații tradiționale în România și Republica Moldova.
 Măcinicii sau Mucenicilor se află hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele geroase Babelor și cele călduroase ale Moşilor. În această zi se suprapun două legende – a morții și a renașterii –  de înnoire sezonieră a timpului. Conform legendei, Baba Dochia moare în aceste zile și se preface în stană de piatră, urmând Ziua Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
   Credincioşii ortodocşi îi prăznuiesc pe 9 martie pe cei 40 de mucenici, ostaşi în armata romană din vremea împăratului Liciniu (308-324 ) care au fost martirizati în Sevastia Armeniei, fiindcă nu au vrut să renunţe la credinţa creştină.  
    Conducătorul lor militar, numit Agricola – un aspru luptător împotriva creştinilor – aflând că 40 de ostaşi din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor (fiind creştini), le-a ordonat să-şi lase credinţa:
„Cum v-aţi arătat ascultători către mai marii voştri în războaie,aşa să ascultaţi şi acum porunca împăratului,aducând jertfă zeilor”
În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei:
„Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui“. 
   Pentru că nu a putut să-i convingă să renunţe la credinţă, Agricola a ordonat ca toţi cei 40 de tineri ostaşi să intre dezbrăcaţi în lacul Sevastia, care era aproape înghețat în acea perioada a anului.
  În acea noapte s-au petrecut minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi stralucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori au fost scosi vii din lac, dar li s-au zdrobit picioarele până au murit.
   Martirajul celor 40 de soldati crestini – Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie – semnifica dăruirea pentru credința lui Hristos, devenind mucenici – Sfinții 40 de Mucenici.
   Ziua de 9 martie, când Biserica Ortodoxă îi prăznuiește  pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia, are pentru tradiția populară o conotație aparte, legată de începerea noului an agrar. În zonele rurale, in această zi se scoatea plugul la arat.
   După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul satului, pentru curățare și purificare,
era scos în fața casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea ciclul sărbătorilor de primăvară.
   Potrivit tradiției populare, în această zi se fac mucenici în forma cifrei opt, sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați, care sunt consumați în familie și se împart ca pomană pentru cei trecuți în veșnicie. Un important aspect al acestei sărbători este traditia de a se bea 40 de pahare de vin, ce reprezintă sângele vărsat al mucenicilor. Este recomandat sa se guste din roșu,  putere a dobândi putere de munca pe tot parcursul anulu.  În credința populară, în această zi se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac în cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinți, mucenici sau bradoși, în forma cifrei 8 (asemănătoare formei umane), care sunt copți, apoi unși cu miere presărați cu miez de nuci. În unele zone (Muntenia și Moldova) se pastreaza aceeași formă antromorfică, dar mucenicii sunt mai mici, sunt fierți în apa cu zahar, scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.
   Obiceiurile din ziua de 9 martie formează un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinţi, Sfinţişori, Bradoşi), beţia rituală atestată de tradiţia populară, deschiderea mormintelor şi porţilor Raiului pentru revenirea spiritelor printre cei vii, aprinderea focurilor în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, purificarea oamenilor şi vitelor prin stropirea cu apă sfinţită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Măcinici, retezatul stupilor şi tăierea primelor corzi de viţă de vie.
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Rugăciune către Sfinții 40 de Mucenici

„Veniți, creștini, să-i cinstim cu evlavie pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, care prin lupta lor au dobândit cununi luminoase și nestricăcioase. O, voi, care vă bucurați de cinstirea întregii Biserici, că ați dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni prin moaștele voastre, fiți ocrotitorii noștri, ai celor ce vă cinstim pomenirea. 
Rugați-vă pentru noi, fericiților Mucenici, ca să dobândim tărie în lupta cu patimile, răbdare să îndură, necazurile, credință nestrămutată în făgăduințele Domnului, smerenie adevărată și mântuirea sufletelor noastre.” Amin!

Testamentul Sfintilor 40 de Mucenici

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici a fost dictat de aceștia, atunci când erau în lacul Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.
„Luați aminte să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească!
Mărirea lumii este înșelătoare, înflorește pentru puțin timp, apoi se veștejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede ca începutul, mergeti mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție celor ce aleargă la El și dă ca răsplată viața veșnică celor ce cred în El. Timpul acesta este folositor celor ce voiesc sa se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăință adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Caci schimbarea vieții este neprevăzută și chiar de ai cunoaste-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru ca prin aceasta să ștergi urma păcatelor faptuite. Caci în starea în care te va găsi Domnul, în aceea vei fi judecat. Sârguiți-vă să fiți fără greșeală în poruncile lui Hristos, ca să scăpați de focul cel nestins și veșnic. Glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat și mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea respectă datoria iubirii frățești și se supune legii lui Dumnezeu. Doar prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.” – Amin!

TRADIȚIA SFINTILOR 40 DE MUCENICI

Prin rânduială creştină,
în primăveri se aşteaptă
Sfinţii Mucenici să vină
cu tradiţie păstrată.

Din a legendei zicere,
se prepară sfințișorii
și se îndulcesc cu miere,
când abia se ivesc zorii.

În chip de om se împletesc
din timp legendar, mucenici.
Se coc până se rumenesc
de cei în credință vrednici.

Prin obiceiuri păstrate
în crudă martirizare,
pomană din ei se-mparte,
lângă vin şi lumânare.

Tradiţia de mucenici
evocă dispariţia
a patruzeci de ucenici,
în loc numit Sevastia.

Prin tradiţie se spune:
în această sărbătoare
să bei vin, să-ţi meargă bine,
din patruzeci de pahare.

Că în folclor e numită
sărbătoarea bărbaţilor,
din plin cu vin e stropită,
spre veselirea tuturor.

Alte străvechi obiceiuri
revin din mituri strămoșești,
spre a dăinui prin vremuri,
în ritualuri creștinești.

Cu tămâie se afumă
casa, curtea şi grădina,
sperând că vrăji se destramă,
iar fumul alungă mană.

Ograda, stupii şi vite,
spre belşug şi sănătate,
cu aghiazmă sunt stropite
de gospodarii din sate.

Cu ciubote se loveşte
pământul de sub picioare,
când anotimp se-nnoieşte
cu explozie de floare.

La viaţă să se trezească
insecte din hibernare,
pe cărări lungi să pornească
grăbite după mâncare.

Păsări înapoi să vină
din meleaguri însorite,
să-şi refacă sub streaşină,
cuiburile regăsite.

Bine este să chibzuiești
la sărbătoare creștină,
pământul să nu-l muncești,
ca să nu-l bată grindină.

Nu se spală, nu se coase,
nu se ţese, nu se toarce
că şarpe de lângă casă,
pagubă în vite face.

La praznic, cine muncește,
scump va plăti păcatele.
Suferința îl lovește,
zăcând patruzeci de zile.

Bătrâni stropesc vița cu vin
din pahar, la rădăcină,
ca prin obiceiul creștin,
rodul pe ramuri să vină.

Femei fertile şi bunici
pe pomi fac semnul de cruce,
cu zeama de la mucenici,
că rod bogat vor aduce.

Copiii în bătătură
bat pământul cu toiege,
din el să iasă căldură,
vreme bună să dezlege.

Grajduri, case și hambare
cu foc şi fum se ocolesc,
să alunge târâtoare
și răul ce-l pricinuiesc.

Cum e vremea de mucenici,
cu omăt, ploaie ori soare,
patruzeci de zile va fi
în tradiții populare.

Dacă pe câmp e zăpadă,
se prevesteşte an mănos.
Când pajiștea e uscată,
va fi anul sărăcăcios.

Serbat e şi mărţişorul,
de fete şi de neveste
ce în el își lasă dorul
şi fantezia-n poveste.

Cu mituri și cu tradiții
prin veacuri perpetuate
se prăznuiesc mucenicii
din vremuri îndepărtate.

Maria FILIPOIU


Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București