Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » IERARHI BOR » SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf.Teotim, episcop al Tomisului (20 aprilie)

SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf.Teotim, episcop al Tomisului (20 aprilie)

SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf. Teotim, episcop al Tomisului

„A-ţi aminti cu adevărat de Dumnezeu înseamnă a-ţi aminti de viaţă, iar a-L uita înseamnă a muri.” – Sfântul Ioan Damaschin

   La 20 aprilie Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Teotim, episcopul Tomisului.
Numit şi Teotim I, „scitul“ sau „filosoful“, originar din Dacia Pontică, a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi la începutul celui următor, urcând pe scaunul arhieresc tomitan în jurul anilor 380-395. Despre viaţa episcopului daco-roman au rămas scrierile unor importanţi autori ce au vieţuit în perioada sa: Fericitul Ieronim, istoricul bisericesc Sozomen, Sfântul Ioan Gură de Aur, învăţătura sa regăsindu-se, peste veacuri, chiar în scrierile Sfântului Ioan Damaschin (an.749).
Din Dobrogea acelor vremuri au rămas spre veşnică şi fericită pomenire, trei nume de sfinţi contemporani: Sfântul Ioan Casian Romanul, Sfântul Gherman din Dobrogea şi Sfântul Ierarh Teotim.
   La sfârşitul secolului al IV-lea (după mutarea la Domnul a episcopului Gherontie), Teotim a fost ales să-i urmeze misiunea arhierească a istoricei eparhii.
   – Fericitul Ieronim amintea pentru prima dată în anul 392, despre Episcopul Teotim al Tomisului, numindu-l păstor strălucit cu mare dragoste de Dumnezeu şi de oameni, teolog învăţat, scriitor talentat şi neobosit,  în lucrarea „Despre bărbaţi iluştri“.
În această lucrare era precizat faptul că a scris scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii elocinţe, vădind o cultură bogată în retorică şi filosofie antică, greacă şi latină. În încheiere, Fericitul Ieronim avea să noteze despre Teotim că scrie şi alte lucrări, care nu s-au păstrat: „Teotim, Episcop în Sciţia, la Tomis, a scris în forma dialogului, în stilul elocvenţei antice, lucrări de mică întindere. Aud că scrie şi alte opere“.
    Istoricul Sozomen (cel care îl numea „scitul“) a lăsat o descriere a vieţii bisericeşti dobrogene în perioada marilor migraţii, dar şi un portret al ierarhului: „În această zi, 20 aprilie, se face pomenirea lui Teotim scitul, care conducea Biserica din Tomis şi restul Sciţiei, bărbat cultivat în filocalie, pe care barbarii huni, care locuiau lângă Dunăre, copleşindu-l cu laude şi admiraţie pentru virtutea lui, îl numeau dumnezeul romanilor. Într-adevăr, ei au fost puşi la încercare cu fapte dumnezeieşti din partea lui. Se spune că, pe când călătorea el în ţara de aici a barbarilor, aceştia i-au ieşit în întâmpinare pe acelaşi drum. Cei din jurul său plângându-se că vor pieri îndată, el a coborât de pe cal şi a început să se roage. Iar barbarii nu l-au zărit nici pe el, nici pe însoţitorii săi şi nici caii de pe care descălecaseră, ci au trecut pe alături. Deoarece aceştia năvăleau adeseori şi făceau stricăciuni sciţilor, fiind sălbatici prin firea lor, el i-a adus la blândeţe, ospătându-i şi făcându-le daruri. Din această cauză, un bărbat barbar, bănuind că el este bogat, a încercat să-l facă rob şi, pregătindu-i o funie cu laţ, sprijinindu-se pe scut, cum obişnuia în lupta cu duşmanii, a ridicat mâna dreaptă, voind să arunce laţul spre a-l trage la sine şi către cei de un neam cu el. Dar, odată cu această încercare, braţul ridicat i-a rămas nemişcat în aer, iar barbarul nu a fost eliberat de legăturile cele nevăzute până ce n-au intervenit ceilalţi barbari, iar Teotim s-a rugat lui Dumnezeu pentru el. Se spune că el şi-a păstrat părul lung, după obiceiul pe care-l avea, când a început să se ocupe cu filosofia. A avut un trai modest, iar timpul cinei nu şi l-a stabilit la aceeaşi oră, ci când îi era foame sau sete. Cred că era faptă de filosof să nu cedeze trebuinţelor firii, după bunul plac, ci după nevoie“.
   –  Socrate al Constantinopolului – istoric bisericesc –  spunea despre Sfântul Teotim: „Era cunoscut de toţi – împăraţi, episcopi, călugări, credincioşi şi barbari – pentru evlavia şi corectitudinea vieţii sale“.
Era urmat de creştini, dar barbarii se temeau de el.
Aprecierea de care se bucura ierarhul tomitan în rândul celorlalţi episcopi reiese şi din faptul că între el și
Sfântul Ioan Gură de Aur se legase o relație de prietenie religioasă, amintind că în anul 400, Sfântul Teotim lua parte la un sinod local din Constantinopol, convocat de Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru semnarea documentelor sinodului din Imperiul Bizantin.
Despre ierarhul tomitan se spunea:
„Acesta este bărbatul foarte strălucit prin cucernicia şi sfinţenia vieţii sale“.
Sub păstoria sa, viaţa bisericească dobrogeană a cunoscut o perioadă de progres. Călugării sciţi crescuţi în vetrele de la Dunărea de Jos aveau să treacă dincolo de Carpaţi, ajungând chiar la Ierusalim, Constantinopol, Roma şi ţinuturile africane. Bazilici ale căror ruine dăinuiesc până în zilele noastre, impresionează prin dimensiuni, forme şi ornamente, dovedind o comunitate creştină bogată atât prin numărul credincioșilor.
Către sfârşitul primului deceniu al secolului al V-lea, fericitul Episcop Teotim s-a mutat la Domnul, iar pentru viaţa sa curată, pentru bogata activitate misionară şi pentru dreapta credinţă în mărturisirea lui Hristos Domnul, Biserica Ortodoxă l-a trecut în rândul sfinţilor, făcându-i-se pomenirea la 20 aprilie, data când a trecut la cele veşnice. În „Acta sanctorum“, enciclopedia sfinţilor creştini, se aminteşte de Sfântul Teotim: „La Tomis, în Sciţia, se face pomenirea Sfântului Teotim Episcopul, pe care l-au cinstit chiar barbarii necredincioşi, pentru sfinţenia şi minunile lui“.
În viața sa a făcut și numeroase minuni, iar sfintele moaște au fost cinstite multă vreme, atât la Tomis și în Dobrogea, cât și în Capadocia, Constantinopol și în întreg imperiul roman de răsărit.

Învățături evanghelice despre Sfântului Teotim.

În cadrul celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon, din anul 451, arhimandritul Carasos din Constantinopol evoca numele lui Teotim ca fiind o autoritate de prim rang în apărarea şi păstrarea credinţei Sfinţilor Părinţi de la Niceea: „Când Sfântul Teotim m-a botezat la Tomis, el mi-a poruncit să nu am alte simboluri de credinţă.”
Peste veacuri, Sfântul Ioan Damaschin avea să reproducă, în lucrarea „Sfintele paralele“, câteva povăţuiri morale date de Sfântul Teotim în unele omilii la textele evanghelice:
„Cel ce păcătuieşte cu gândul, prin însăşi iuţeala gândului, săvârşeşte păcatul complet, pe când faptele trupului pot fi întrerupte de multe piedici;
Lucrul grav nu este să suferi aspru, ci să suferi pe drept;
„A-ţi aminti cu adevărat de Dumnezeu înseamnă a-ţi aminti de viaţă, iar a-L uita înseamnă a muri.” (Sf. Ioan Damaschin)

Credincioșii creștini îl venerează în rugăciuni:

– Prealuminat episcop al Tomisului, vas al isihiei şi cuvântării de Dumnezeu, Sfinte Ierarh Teotim, revărsând în lume mirul milostivirii de Sus, ca pe un izvor pururea curgător al harului lui Dumnezeu, la tine alergăm şi cu evlvie îţi cântăm:
– Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, pentru iubirea Sfintei Treimi!”
– Sfinte Ierarh Teotim și prieten prin dumnezeiasca viețuire Sfântului Ioan Gură de Aur, veșnic locaș al Sfintei Treimi, ajută-ne pe noi, cei căzuţi în robia păcatului și împovărați de neputințe!
– Nu ne lăsa pradă pierzării în iadul deznădejdii, ci ascultă rugăciunea noastră pe care o aducem ție cu umilită şi smerită inimă, că mult poate mijlocirea ta înaintea Preabunului Dumnezeu!
– Dezleagă-ne din legăturile nevăzute, tămăduieşte-ne şi ne călăuzeşte spre Rai cu darul de Sus şi rugăciunile tale către Dumnezeu!
– Luminează-ne mintea şi ne deschide inima cu lumina înțelegerii duhovniceşti, ca să-L primim cum se cuvine pe Mântuitorul sufletelor noastre!
– Păzește țara noastră și poporul său de curse ale vrăjmașilor nevăzuți, și de toată înșelarea duhului potrivnic iubirii și credinței dumnezeieşti!
– Ajută-ne să ne lepădăm de toţi idolii păgâni, spre cunoașterea iubirii lui Hristos!
– Întărește-ne a ne purta cu sperenie crucea încercărilor şi suferinţelor ce vin de la Dumnezeu, spre curăţirea şi tămăduirea rănilor de moarte ale păcatului!
– Acoperă-ne cu haina iubirii părinteşti şi ne tămăduiește de suferințele sufletești şi trupeşti să putem face în inima noastră lăcaş Preasfintei Treimi!
– Însoțește-ne la tot pasul, îndemnându-ne şi ridicându-ne din multele căderi să-L putem urma pe Hristos, acum și pururea, în vecii vecilor!
Amin!

Viaţa este darul lui Dumnezeu pentru noi. Modul în care o trăim este darul pe care noi îl facem lui Dumnezeu.” – Michelangelo Buonarroti

Sensul vieții este trasat de Dumnezeu. Ferice de cel care îi vede lumina! – Maria Filipoiu
20.04.2021

Sursa: Doxologia.ro


Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București