MIOARA OPRIȘAN : SHAKESPEARIANĂ
Trecut-au veacuri peste Stratford, Iar Shakespeare e la el, acasă, Prezent în fiecare floare, În pomi, în aer,în vitrine, În zâmbetul vreunei trecătoare… Bufonul lui cel hâtru, Saltă…
MIOARA OPRIȘAN- EMINESCU HYPERIONUL
La 15 ianuarie,în anul 1850,se naște la Botoșani al șaptelea fiu(din cei unsprezece) al lui Gheorghe și al Ralucăi Eminovici.E botezat la Biserica Uspenia,cu numele Mihai.La momentul miraculos…
CÂND UN AN TRECE,ALTUL VINE…- MIOARA OPRIȘAN
Când un an trece,altul vine, În ploaia clipei siderale Renaștem visele senine Precum a florilor petale Respiră vânt de libertate. Desprinși de solitudine, Pârâuri sufocate de deșert, Urcăm…
CONFESIUNEA UNUI ROMÂN
Mi-e somnul treaz La numele tău. Mi-e visul senin și limpede gândul, țară! Chip de țărancă cu rouă-n priviri, cu cozile grele, ca spicele vara, cu irisul verde…
COPILĂ CU NUME DE LUMINĂ! – MIOARA OPRIȘAN
Când ai venit pe lume,copil frumos, Noiembrie cânta a bucurie, Prinzându-și crizanteme la rever Și soarele la pălărie. De neastâmpăr, plopii din fereastră Cu vântul au prins a…
MIOARA OPRIȘAN- A MAI RĂMAS IUBIRE…
A mai rămas iubire, Pământul nu-i răpus. Ea crește și tot crește, Pe demoni i-a supus. De vrei să afli locul În care s-a ascuns, Privește cald copilul…
DE-AȘ FI… – MIOARA OPRIȘAN
De-aș fi un răsărit Mi-aș prinde în cosițe Ale inimii flori, Sărutând cerul…Grăbit Ne-am furișa în tainițe De lecuit muritori… Valul mării de-aș fi, Aș îmbrățișa timpul Cu…
NOAPTE DE VARĂ – MIOARA OPRIȘAN
Pe luciul apei stele licăresc… Mirată luna își admiră chipul În ochiul nopții de mărgean. Flori de petunii în salbă îi albesc. Sfioasă, în tristețea-i de argint, Își…
MIOARA OPRIȘAN: ZIUA SOARELUI
Din creștetul dimineții, senin Curg albe petale de cântec, Învăluind porumbeii în nimb De lumină proaspătă, clară, Sub cerul albastru, de vară. Astăzi zâna podoabe își pune: Rochița…
ZBOR LIN, HULUBII MEI!
A sosit năvalnic clipa De zbor,spre orizonturi noi, Întinzând semeț aripa Spre necuprins,hulubii mei… Porniți din palma mea ușor, Sorbind iubirea fiecare, Unici,pe o dreaptă cale, Spre înălțimi…
ARS POETICA
Poetul,călător ca vântul, Îmbrățișează firea toată, Desfășurând armonic gândul În galaxia cenzurată… Cum vântul poartă-n tolba sa Semințele pline de rod, Poetul seamănă cuvântul, În aștri, în lume,…
MIOARA OPRIȘAN- DE NU AI FI TU, OMULE…
Ne aplecăm pios la altarul frumosului din om. Un cântec divin se înalță spre sfere…Un cântec ce împletește lumina cu întunericul, viața cu moartea, iubirea cu ura, cerul…
MIOARA OPRIȘAN – IARNĂ LA AGAPIA
Dedic aceste versuri fiului meu, Claudiu-Daniel,dintr-o iubire delicată și pură ca neaua…, spre bucuria sufletului său sensibil și nobil, în amintirea clipelor petrecute împreună in țară, pe meleagurile…
MIHAI EMINESCU-CALITATEA EDUCAȚIEI ȘCOLARE, CALITATEA VIITORULUI NEAM ROMÂNESC-MIOARA OPRIȘAN
Îl iubesc pe Mihai Eminescu, așa după cum iubesc sufletul românesc, sensibil ca o doină ce învăluie codrii noștri milenari, dar mereu tonic și necruțător spunându-i omului și-n…
COLINDĂ ROMÂNĂ, DUPĂ DATINA STRĂBUNĂ
Răsai, Soare,domnuț mare Și dă binecuvântare La tot neamul românesc, Când colindele pornesc! Din Ardeal în Bucovina Cerul își ninge lumina, Se-adună colindătorii De cum se revarsă zorii,…
MIOARA OPRIȘAN : ROMANȚĂ DE NOIEMBRIE
Prin plopii desfrunziți trecurăm iară, Cu sufletele mână-n mână Și pașii-ndrăgostiți,a câta oară, De frunzele visând a humă. Doar soarele ne-aprinde în văpaie Privirile, cântând a toamnă,…
LA PLECAREA BERZELOR CĂLĂTOARE…- MIOARA OPRIȘAN
Prima frunză desprinsă de vânt A îngălbenit visătoare… Tristețea ei urcă pulsând, În bătaia lungă, de aripi, A berzelor călătoare… Printre nourii albi, lunecoși, Stolul gureș valsează…
ÎN GRAIUL ROMÂNESC, AL IUBIRII- MIOARA OPRIȘAN
Te-ai ridicat vreodată În albastrul senin, De la cumpăna zărilor? Te-ai scufundat vreodată, În albastrul curat, Văratic, al ploilor? Te-ai revărsat vreodată, Din albastrul pur, Curcubeu…
RECUNOȘTINȚĂ BUNULUI DUMNEZEU ȘI DASCĂLILOR NOȘTRI!- MIOARA OPRIȘAN
Anul acesta ZIUA LUI DUMNEZEU, SFÂNTA TREIME, o sărbătorim împreună cu ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI. IISUS era cunoscut ca BUNUL ÎNVĂȚĂTOR și o parte din aura LUI încununează pe fiecare…
MIOARA OPRIȘAN- Părinții noștri, sfinți părinți!
Îmbrățișând salcâmii-n floare În răsăritul diafan, Descântă creștetul bălan Sărutul mâinilor de soare. Părinții noștri, sfinți părinți, Zâmbesc cireșele amare, Împodobind cu-a lor candoare Cănițele pictate,…
CRUCEA DIN DERVENT- MIOARA OPRIȘAN
Cântă cocoşii , cântă zorii-n baltă , Din valuri soarele apare… Şi Schythia şi Dobrogea tresaltă În ochiul Dunării fugare… Tărâmul dintre ape regăseşte Mireasma salciei în…
PE CALEA CĂTRE EMAUS- MIOARA OPRIȘAN
S-a așternut un văl greu Peste tot Ierusalimul… S-a oprit soarele-n loc Când pe cruce-a fost să vadă Patima, groaza și chinul. Abătuțí erau pe calea Spre…
Ghidușii de primăvară – MIOARA OPRIȘAN
Ia priviți cât sunt de mic! Pui de liliac! Voinic! Ce dacă pe creanga mea, Nu s-așază pupăza? Nu-i nimic! O văd ziua-n vârf de nuc, Lângă…
MIOARA OPRIȘAN: VERDE CETINĂ DE BRAD !
Verde cetină de brad, Bate la fereastră: -Anul Nou pășește-n prag Botezat și sfințit, Gata să renască! -Întâi, cetină de brad, Cine să-l primească ? -Mama cu…
Suflet de baladă – MIOARA OPRIȘAN
Toamna, la Stupca-n frunzare, Suspină baladă iar, Tremurând peste pădure, Buclele-i muiate-n aur, Purpură și chihlimbar… Casa mică, de pe coastă, Trimite spre noi ecou, Șipot de…
MIOARA OPRIȘAN- Ca frunza toamnei
Ce vis străin și rătăcit Pe ochii tăi s-a așezat Și tremură păgân, cernit, De vălul toamnei legănat? Ce cântec trist te-a amăgit Cu vesel chip, neîncetat,…
Mioara Oprișan – Versuri dedicate tatălui meu
CÂNTUL TATEI, NESFÂRȘIT… În vântul toamnei, prăfuit, Îngust drumeag, de țară, Porți pașii tatei, obosiți… I-aud seară de seară. Copil din flori, neliniștit, Ți-s gândurile calde, Când cojocel…
Mioara Oprișan- E vară !
Soarele stă pironit, De-o idee retrogradă, Cam năroadă. Arșița a-nvăluit, În cuptorul lui de foc, Câmpul tot. Năuc, vântul s-a pitit Sub cireșul rămuros Și umbros. Pus pe…
FLOARE ALBĂ – MIOARA OPRIȘAN
Floare albă, de salcâm, Floare de neant! Dai sterilului sublim, Nopții diamant, Floare albă! Floare mireasă, de soc, Floare de Parnas! Cheamă muzele în joc, Zborul lui Pegass,…
La Paștele Blajinilor – Mioara Oprișan
Râul își scutură pletele unde, Adulmecă ploaia, cerul smerit, Cojile ouălor roșii se-aruncă Pe ape… Plutesc în vârtejuri rotit… Ploaia adună în chiot fecioare, Salută Blajinii afară de…
FIR DE IARBA -Mioara Oprișan
Fir de iarbă, fir plăpând, Ți-ai trimis suflarea-n vânt Să urce muscelele, Să coboare văile Hăulind cu muntele. Firicel de iarbă, crud, Te-nfioară-un dor zălud, De…
Mioara Oprișan – LA MULȚI ANI, POEZIE!
A nemurire În crengi aplecate de rod Se-ascund macii roșii din soare. Stejarii tresaltă de cântec În frunzele lor visătoare. E valea încinsă de flăcări Și aerul toarce…
Mioara OPRIȘAN: MATERNITATE
Ți-s ochii, adiere, șoaptă, Prin flori sălbatice, de șes, Un abur cald de pâine coaptă La vatra soarelui, în țest. Ți-e zâmbetul o plină vară, Cu lanul greu…
MIOARA OPRIȘAN: Gânduri flori
Pe boltă urcă luna plină, Râd stelele, apele cântă, Ca unduirea astrelor senină, Gândul poetului e rugă sfântă. O forță nouă se revarsă, Își lasă floarea metanoia. Inima…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!