Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf. Pahomie de la Gledin

SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf. Pahomie de la Gledin

SFINȚII NEAMULUI ROMÂNESC – Sf. Cuv. Ierarh Pahomie de la Gledin

„Și chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.” – Marcu: 8-34

Sfântul Ierarh Pahomie s-a născut în satul Gledin din Bistrița-Năsăud, în jurul anului 1660, primind la botez numele Petru.
Ascultând de porunca Mântuirotului – „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.” (Marcu: 8-34), a lăsat casă, părinți, frați, rude și prieteni, și l-a urmat pe Hristos în viața smerită călugărească, intrând ca frate la Mănăstirea Neamț.
– A fost hirotonit preot și ales mare eclesiarh, iar în anul 1702 obștea mănăstirii Neamț l-a ales drept îndrumător.
– Ca egumen la Neamț, nu a stat decât până în primăvara anului 1704.
Între 1704-1706 a fost într-un pelerinaj la Lavra Pecerska, unde s-a întâlnit cu Sfântul Dimitrie Mitropolitul Rostovului.
– Întors în Moldova și retras în loc de liniște în apropierea mănăstirii Neamț, după ce a refuzat să-și reia egumenia.
– La 18 decembrie 1706 a fost ales episcop al Romanului.
– A fost hirotonit arhiereu în 18 ianuarie 1707 și a păstorit până la 10 aprilie 1714, când s-a retras din scaun.
– În 1717 a plecat din nou la Kiev, petrecând în rugăciune și osteneli până la sfârșitul vieții.
– A murit la Lavra Pecerska în anul 1724.

Canonizarea Sfântului Pahomie a fost aprobată de Sfântul Sinod al BOR în ședința din 14-15 noiembrie 2006, când a fost stabilită ca dată de sărbătorire a lui ziua de 14 aprilie.
– În ziua de 14 aprilie 2007, Duminica a II-a după Paști, în biserica parohială „Sfânta Treime” din localitatea Gledin, comuna Monor, județul Bistrița – Năsăud, a avut loc proclamarea canonizării.
Sfântului Pahomie i-a plăcut să scrie și să citească și a căutat să cultive această dragoste și în sufletul ucenicilor săi, care să-i continue activitatea.
A influențat prin concepția și lucrarea sa și alte centre de cultură din Moldova. 
Mărturie despre aceasta dau cărțile primite sau cumpărate de el, față de care a arătat o grijă deosebită.
A fost preocupat în primul rând să înzestreze ctitoria sa de la Pocrov, dar și alte biserici, cu toate cărțile necesare cultului, într-o vreme în care raritatea lor le făceau bunuri de neprețuit.
L-au interesat cărțile de folos sufletesc pe care le-a citit cu atenție, recomandându-le și altora.
În cartea „Cheia înțelesului”, apărută în 1678 la București, cumpărată la 25 martie 1713 și dăruită anul următor schitului Pocrov, Pahomie îndeamnă „să hie la cetit părinților, ce s-or afla trăitori acolo de folos sufletelor” și pentru a le spori atenția, a alcătuit un cuprins al lucrării.
A adunat în ostenelile sale o bogată bibliotecă pe care a dăruit-o mănăstirii Neamț și schitului Pocrov.
O listă pe care a făcut-o în perioada episcopatului la Roman „Izvod de cărți câte am să se știe” (7219-1711)” cuprinde 52 de titluri. La acestea se adaugă și lucrările cumpărate după această dată. „Izvod de zestre Pocrovul” (1711 – 1802)” amintește de 42 de cărți.

În data de 14 aprilie – 2021 se împlinesc 13 ani de la canonizarea ierarhului moldovean – Sf. Cuv. Ierarh Pahomie de la Gledin – și 296 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Cuviosul Episcop de Roman a încercat, de-a lungul vieții sale, să fie un vestitor a lui Hristos într-o lume încercată de instabilitate și sărăcie, lăsând mărturii prin viața sa pioasă, ca pelerin smerit către inimile credincioșilor.
Prăznuirea Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin de anul 2021 este cu totul diferită, întâi pentru că rânduiala liturgică din Săptămâna Patimilor mută sărbătoarea Sfântului în a doua zi de Paști dar, mai ales, din cazua încercărilor prin care trecem în această perioadă de pandemie, cand întreaga omenire trece prin grele momente de încercare.
– Una dintre marile încercări ale Sfântului Pahomie, legată de destinul atâtor români, a fost crucea pribegiei printre străini – așezată pe umerii săi în vremurile tulburi, de război.
– În luna ianuarie a anului 1717 au năvălit tătarii ca să-l ajute pe domnul țării, Mihail Racoviță, în luptă cu cei nesupuși. Deși împilat de biruri și sărăcie, după un an neroditor, ploios și rece în care nu s-a făcut mai nimic, poporul  Moldovei a fost cu totul asuprit. Fiind iarnă mare și omeți mari, nu s-au putut ascunde bieții oameni și tătarii i-au luat în robie, cu animale și de tot ce se putea lua.
– Cu greu a reușit fostul episcop de Roman, retras ca stareț la Schitul Pocrov, să scape fugind în Transilvania. În călătoria sa de peste munți a ajuns la Lvov – probabil în una dintre bisericile românești din acest frumos oraș medieval – unde a sărbătorit Sfintele Paşti. 
– După o pribegie, pentru scurt timp s-a întors la Pocrov, mulțumind lui Dumnezeu „Cel care plătește păcătoșilor cu dreptate şi cu milă.”
– A pornit din nou în pribegie, găsind adăpostire în Lavra Peșterilor din Kiev, iar după șapte ani, în data de 26 aprilie 1724, s-a mutat la ceruri, păstrând în inimă dorul de țară și de schitul pe care l-a închinat Maicii Domnului la Pocrov.

Minunile Sf. Pahomie

Putem spune că sfinții poartă și după trecerea la cele veșnice dulcea osteneală de a alina durerile celor aflați în suferință, prin prezența lor alături de cei bolnavi. Sunt consemnate multe mărturii ale minunilor și arătărilor de sfinți, în special a celor de curând preaslăviți și trecuți în calendare.
– În spitale, pe lângă ajutorul lui Dumnezeu care se revarsă prin mâna medicilor și a personalului sanitar, mulți i-au întâlnit pe sfinții mângâietori într-o experiență tainică și personală.
– Despre o astfel de experiență a prezenței sfinților alături de cei bolnavi dă mărturie o tânără fiică de preot. Aceasta de multe ori ajută la sfintele slujbe cântând la Tainele Bisericii. Urmând cursuri de canto, la recomandarea profesorului și a medicului, tânăra a trebuit să sufere o intervenție chirurgicală ORL. După o operație destul de dificilă, a fost nevoie de încă o intervenție – pentru a fi oprită o hemoragie proaspăt apărută. După procedurile urmate, i s-a permis tatălui ei să o însoțească în salon, pentru a o supraveghea. Când și-a revenit și deja era conștientă, a observat cu mirare că în salon erau încă două persoane, și i-a atras atenția tatălui.
Acesta i-a cerut să i le descrie: „Este un părinte cu barbă mai lungă și nu prea înalt, dar care e îmbrăcat ca un ierarh. Ține în mâini un potir și se roagă, iar privirea lui e sfioasă. Celălalt are barbă și plete pe umeri. Are o îmbrăcăminte de culoare închisă, precum un voievod, iar privirea lui e severă și, la fel, ține un potir în mâini.”. Cei doi nu-i transmiteau frică, ci bucurie – iar lumina care îi înconjura arăta sfințenia lor. Timp de două zile, sfinții s-au arătat în salon, rugându-se. Părinții copilei și cei care au auzit de această întâmplare s-au gândit că  ierarhul ar fi Sfântul Ioan Maximovici, sfânt iubit de către familie, sau Sfântul Luca al Crimeii, care a fost de profesie medic chirurg.
După ce a ajuns acasă, arătând semne de refacere după operație, tânăra a recunoscut printre multele icoane din casă chipul celor doi sfinți: Sfântul Pahomie de la Pocrov și Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Înainte de a merge la operație, împreună cu părinții și frații ei, trecuse pe la Sfântul Mucenic Ioan de la Suceava, unde s-a închinat, după care a urcat și la Schitul Pocrov, unde s-a spovedit și s-a rugat la Sfântul Ierarh Pahomie. 
Acum, în vreme de pandemie, întreaga omenire are nevoie de Dumnezeu mai mult ca oricând, iar comuniunea spirituală, pentru salvarea vieții și a sufletului se realizează numai prin rugăciune.

„Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?
Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? “ – Marcu: 8-36, 37

14. 04. 2021
Sursa: Doxologia.ro

Maria Filipoiu


Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București