Sfântul Ilie în tradiții și credințe populare
Sfântul Proroc Ilie, prăznuit în fiecare an la 20 iulie, este o divinitate populară care a preluat numele de la Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Sărbătoarea marchează mijlocul verii pastorale, din vremea când oamenii credeau că Sfântul Ilie aduce ploaia, furtunile și grindina și au legat de această sărbătoare numeroase superstiții.
În credințele populare se spune că nu este voie să se mănânce mere văratice până în ziua de Sfântul Ilie. De asemenea, nu este permis ca aceste fructe să se lovească unul de altul, întrucât ar chema astfel grindina care ar distruge plantațiile.
De Sfântul Ilie, oamenii obișnuiesc să ducă merele la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că în acest fel ele vor deveni miraculoase pentru cei care le consumă, în special se dau de pomană pentru sufletele morților din neam. Legat de această tradiție este obiceiul ca femeile care au copii morți, trebuie ca să cheme copii străini și să-i așeze sub un măr pe care mai apoi să-l scuture și să dea de pomană fructele căzute – conform crestinortodox.ro.
Alte superstiții de Sfântul Ilie spun că în această zi se culeg plantele de leac, se recoltează mierea și nu se lucrează.
În această zi se obișnuiește să se ureze rudelor și prietenilor cu numele Ilie, Ilinca și derivate:
La mulți ani binecuvântați!
Profețiile Sfântului Proroc Ilie
„Sfântul Proroc Ilie – văzătorul de Dumnezeu, făcătorul de minuni și zelotul dumnezeieștii credințe – s-a născut din seminția preoțească a lui Aaron în pământul Arabiei, în cetatea Tesvi, pentru care pricină s-a și numit Tesviteanul. Când s-a născut pruncul Ilie, tatăl lui, Sovac, a văzut îngerii lui Dumnezeu cum șed în jurul copilului și îl înfășoară cu foc, și îl hrănesc cu pară de foc. Aceasta a preînchipuit caracterul de foc al Sfântului Ilie și puterea lui de Dumnezeu dăruită. El și-a petrecut anii tinereții în cugetări dumnezeiești și în rugăciune, retrăgându-se adesea în pustie și rugându-se singur în liniște și tăcere, înaintea Domnului. În acea vreme regatul lui Israel era împărțit în două părți disproporționate: regatul lui Iuda consta numai din două seminții, ale lui Iuda și Veniamin, cu capitala la Ierusalim; iar regatul lui Israel consta din celelalte zece seminții, având capitala la Samaria. Regatul lui Iuda era guvernat de descendenții marelui rege Solomon, fiul lui David, pe când regatul lui Israel a ajuns mai târziu să fie guvernat de o slugă a lui Solomon, pe nume Ieroboam. Cea mai mare luptă a vieții Sfântului Proroc Ilie a fost cu regele israelit Ahav, și cu a lui nelegiuită nevastă Isabela, căci din cauza ei Ahav se închina idolilor, întorcând astfel și poporul de la slujirea Adevăratului Dumnezeu Celui Unul, și făcându-l să se închine la lucruri, în afară de aceasta Izabela, care era siriană, l-a mai determinat pe bărbatul ei să ridice și un templu idolului lui Baal, căruia i-a dat o mulțime de preoți slujitori. Atunci a început să lucreze Sfântul Proroc Ilie mari minuni, întru vădirea adevărului, adică a marii puteri și stăpânii a lui Dumnezeu. El a închis cerurile, astfel încât nu a mai plouat timp de trei ani și jumătate; el a chemat foc din cer, care a ars jertfa adusă de Ilie lui Dumnezeu, jertfa pe care el turnase apă de trei ori, ca să facă vădită minunea, care foc peste jertfele aduse lui Baal de către popii idolești nu s-a coborât, chiar uscate fiind acelea; el a adus ploaie pe pământ, curmând seceta doar cu rugăciunea; el a înmulțit minunat făina și uleiul din urciorul văduvei din Sarepta Sidonului și i l-a înviat pe fiul ei; el i-a prorocit lui Ahav că sângele lui îl vor linge câinii, iar Izabelei că tot câinii o vor mânca, precum au și fost toate, întocmai; el a lucrat multe alte minuni, și a făcut și multe alte prorocii. El a grăit cu Dumnezeu, și a auzit glasul Lui în adierea de vânt lin din Muntele Horeb, care a fost după vijelia năprasnică și după cutremur, și după foc. Mai înainte de plecarea lui la Domnul, Sfântul Proroc Ilie a uns proroc în locul lui pe Elisei, cerându-i-se așa de către Domnul; atunci el a despărțit Iordanul cu cojocul lui. La urmă, el a fost răpit la ceruri într-un car de foc tras de cai de foc. El s-a arătat pe Muntele Thabor, împreună cu Moise, stând de o parte și de alta a Domnului Iisus Hristos, și grăind cu El, la Schimbarea la Față a Lui. Iar la sfârșitul lumii, Ilie va veni din nou, spre a pune capăt puterii lui Antihrist.” (Apocalipsa, 11).
Rugăciune către Sfântul Ilie
La ceas de sărbătoare, cei binecuvântați cu numele Ilie se roagă patronului lor spiritual Ilie să le vină în ajutor, să le împlinească dorințele, să-i ajute să fie sănătoși și să–i salveze la ceas de cumpănă. Sfântului Ilie se roagă mii de credincioși, chiar dacă nu poartă numele Slăvitului Proroc.
În ziua praznicului, toți care cred în puterea acestui sfânt, mare făcător de minuni, invocă ajutorul lui.
Ne rugăm ție, Sfânt Ilie, cel care ai fost ridicat la cer într-un car de foc, învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului în timpul Schimbării Lui la Față, acum sălășluind în lăcașurile Raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane și cu umilință alergăm către mijlocirea ta!
Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate, și cu Atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne îndepărtăm din calea păcatului, îndrumându-ne spre lucrul bun!
Sfinte Ilie, te rugăm să mijlocești pentru sănătatea noastră, a copiilor noștri, a părinților și toate rudele, precum și pentri prietenii noștri. Să ne ajuți să fim de folos aproapelui nostru când acesta este la ceas de boală, de cumpănă sufletească și sufocat de datorii!
Ne rugăm ție, Prorocule făcător de minuni, să-i îndepărtezi din calea noastră și a familiei noastre pe cei care nu țin seamă de rânduielile Sfintei Biserici și de poruncile Domnului.
Amin!”
*Trăiește-ți viața în credința străbună, de sărbători cu cei dragi să fii împreună!
Maria Filipoiu
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..