Gheorghe Pârlea: Câteva considerări asupra… masonului Mihail Sadoveanu
Din afara structurii ei, Masoneria este percepută în tonuri negative – de regulă, ca fiind un conclav parapolitic care servește interese oculte ce ating toate sferele politicului (regional…
Gheorghe Pârlea: In memoriam Mitropolit Bartolomeu Anania
Întâmplarea a făcut ca, în simplitatea mea de închinător, să îi cunosc față la față pe doi dintre ierarhii Bisericii noastre, chiar să schimb câteva fraze cu Înaltpreasfințiile…
Gheorghe Pârlea: Profesorul chișinăuian VASILE ȘOIMARU pășește în… pătrarul care întregește omului ales veacul de viață
De câteva zile, gândurile mele – trecute musai și prin inimă – sunt concentrate asupra unei persoane al cărei nume reverberează în conștiința mea de aproape un pătrar…
Gheorghe Pârlea: DE CE… SCRIU?
Fragment dintr-un interviu inclus în volumul „In dialog cu inima – Interviuri cu scriitori contemporani”, vol. 4, Gheorghe A. Stroia, Ed. Armonii Culturale, 2018:***4. Scrisul ne definește. Care…
Gheorghe Pârlea: Cuvinte… extrase dintr-o fotografie (In memoriam NICOLAE DABIJA)
Rememorez azi, prin intermediul fotografiilor arhivate în fototeca mea virtuală, clipe oprite din curgere, fulgurații vizuale de timp la care am fost martor mai mult sau mai puțin…
Gheorghe Pârlea: Cât de credincios a fost creștinul Eminescu
În zilele acestea am reluat răsfoirea uneia dintre cele două cărți mai vechi din posesia mea care îl au ca autor pe dl. Th. Codreanu. Volumul se numește…
Gheorghe Pârlea: Poetul Alexandru Miroslovescu, fiu al baștinei mele (O palidă reabilitare… memorială)
Motto: Glasuri rătăcite prin peșteri culeg/ Lumină pentru ochii nepoților. (Al. Miroslovescu) De poetul Al. Miroslovescu (Cojocaru, nume civil), născut la baștina mea, am aflat întâmplător de la…
Gheorghe Pârlea: Constantin Brâncuși și… un mit cu cântec
E 19 februarie, ziua de naștere a marelui artist Constantin Brâncuși. Cu o oră în urmă, TVR1 a prezentat un scurt film omagial (tradus din engleză) dedicat lui…
Gheorghe PÂRLEA: Blitz rustic, cu… „oul lui Columb”
Un viscol de două zile i-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile păreau nişte gorgane neolitice. Doar pe ici-colo li se zărea câte o muchie dezvelită din…
Gheorghe PÂRLEA: O odraslă a Teiului din Copou ține treaz duhul lui Eminescu la baștina mea
La ieșirile mele în sat – rare acum, la bătrânețe – privesc melancolic la casa părăsită a unui respectabil și regretat învățător al copiilor satului, prunci care-și însușeau…
Gheorghe PÂRLEA: Moș Nică Paiu, veteran de război, e încă în viață, spre a ne resuscita memoria
Postarea de aici e reiterarea unui text care să ne amintească – la 80 de ani de la declanșarea unui tragic eveniment militar al Armatei Române – de…
Gheorghe PÂRLEA: „Să scrieți că am dat mâna cu… dom’ Mareșal Ion Antonescu”
În speranța salvării Basarabiei, cu 80 de ani în urmă, pe vremea asta, ostașii români scriau cu sânge un pasaj tragic pentru cartea de Istorie a Românilor.Redau un…
Gheorghe PÂRLEA: Roata timpului
Timpul, roata veșnic vie, Cere omului simbrie… An cu an, din zece-n zece, Timpul vine, timpul trece… Roată rece, roată crudă, Cât ai fi tu de zăludă, Hai…
Gheorghe PÂRLEA: Bunicul și… haiducul
(Din mapa monografistului) În satul meu, copilăria mi-a imprimat în memorie, între altele, și numele Coroi (fără desinența „u” la final). Ultimul haiduc moldav, pesemne, a ușurat de…
Gheorghe PÂRLEA: Roata timpului
Timpul, roata veșnic vie, Cere omului simbrie… An cu an, din zece-n zece, Timpul vine, timpul trece… Roată rece, roată crudă, Cât ai fi tu de zăludă, Hai…
Gheorghe PÂRLEA: „Tema pentru acasă”, de NICOLAE DABIJA, romanul în care Eminescu e deportat în Siberia
Ecoului clopotelor care au strigat plecarea la Cer a scriitorului-tribun Nicolae Dabija încă se zbate între pereții inimii mele. Un clopot dintre cele câte vor fi slobozit dangătul…
Gheorghe PÂRLEA: A plecat la Domnul, ca sol al românilor basarabeni, poetul și tribunul NICOLAE DABIJA
Începând din 2001 (iată că se împlinesc 20 de ani), o conjunctură favorabilă care poarta numele universitarului dr. Vasile Șoimaru, m-a angrenat în observarea fenomenului basarabean. Nu doar…
Gheorghe PÂRLEA: „Cu ochii celuilalt”, cel mai recent roman al scriitorului basarabean Nicolae Rusu
(Impresii de lectură) Între cărțile care mi-au ispitit ochiul în ultimele două decenii – firește, ca cititor de rând –, multe au avut titluri aparținând scriitorilor basarabeni. Câteva…
Gheorghe Pârlea: Șeful serviciului de intelligece Zaharia Husărescu și filiația lui conjuncturală cu satul Boureni, judetul Iași
Satul legendar Boureni, loc legat, prin cronicar, de legenda „descălecatului” moldav, e un spațiu atins de destinul dramatic al unor persoane cu notorietate, personalități cu biografii de interes…
Gheorghe Pârlea: Mihail Sadoveanu, Dascălul meu din Carte
(La 140 de ani de la naștere) 5 noiembrie 1880 e data naşterii prozatorului MIHAIL SADOVEANU, unul din cei doi piloni ai panteonului literaturii române, celălalt fiind Mihai…
Gheorghe PÂRLEA: De ce ne-ai făcut una ca asta, dragul nostru VLAD POHILĂ?!
Deși afară soarele de primăvară, astrul tutelar al vieții, ne scaldă în lumină, nori de plumb mă copleșesc pe dinăuntru. Nu, nu mă pot încă liniști! Un Om…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (VII)
Rănile edificiului mortuar al Valeriei (Micle) Sturza aveau o cauză inițială de înțeles: războiul. Din primăvara lui 1944 și până la 23 august al aceluiași an satul Boureni…
Gheorghe PÂRLEA: Cauza și condițiile morții lui Mihail Sadoveanu, dincolo de speculațiile fantasmagorice
În legătură cu moartea prozatorului, ni se servesc încă bizarerii în presa scrisă și on-line. Un…(hai să nu-l numim ca în zicala la care fac aluzie) ziarist de…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (VI)
Boala fiului preferat, Mihai (Coca Mițu), îi acutizase Valeriei suferințele fizice asociate obezității. În zilele ei mai bune îi poruncea șoferului s-o ducă pe dealul Boureniului, la pinii…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (V)
Scrisorile celor doi îndrăgostiți celebri, Eminescu și Veronica Micle, parte din câte vor fi fost, au ajuns însă a satisface curiozitatea publicului. Dar cele păstrate de Valeria –…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (IV)
În satul de pe valea Moldovei, viața de familie a Valerie (Micle) Sturza căpătă meandrele unui râu tumultuos. I-a murit, de copil, Fănică, băiatul născut în prima căsătorie….
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (III)
Valeria moștenea frumusețea și înclinațiile artistice – în speță, muzicale și poetice – ale mamei sale. Veronica, mama, își ducea greu frustrările în privința ratărilor personale, căci vocea…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (II)
Să urmărim așadar cum s-a „interpus” satul legendar Boureni în această încrengătură de nume cu parfum eminescian. Trebuie început însă cu istoricul deja consacrat al satului Boureni, sat…
Gheorghe PÂRLEA: Valeria (Micle) Sturza și duhul eminescian, la Boureni (I)
I-am auzit adesea pe consătenii mei cei mai bătrâni vorbind nostalgic de vremurile tinereții lor. Și între acele teme rememorate nu lipsea cea legată de starea de pălmași…
Gheorghe PÂRLEA: O fulgurație de gând despre… autodidactul Mihail Sadoveanu
(Contextualizat apropiatei comemorări jubiliare a Scriitorului – 140 de ani de la naștere) *** Într-un discurs dedicat maestrului, T. Vianu a numit sintetic bagajul livresc al lui M….
Gheorghe PÂRLEA: Rugă pentru o Ninive de azi
O, Doamne, fii îndurător!Cetatea mea e o Ninive…Trimis-ai oare, Preamărite, prooroccare să-i dea de vestecă supărarea-Ţi o va trece prin foc? Prefă-mă, Doamne, în Iona,chiar dacă-s unul din…
Gheorghe PÂRLEA: La restriște
Bunicul fuse la război, La fel și tata, mai apoi. Tristețe, sânge, moarte, jale – Mereu destinul cel din cale. E în ființa noastră stampa: A fi sau…
Gheorghe PÂRLEA: Doamna Victoria Bizon și semnificația tenacității din numele și prenumele prin care se legitimează
După ieșirea la pensie, obișnuiesc să-mi țin mintea și inima active, comunicând, în scris, prin intermediul mijloacelor specifice. Mai puțin prin intermediul invenției lui Gutenberg, dar mai cu…
Gheorghe PÂRLEA: Mitriță, ostașul-erou din pomelnicul mamei
În luna iulie, 1917, au început operațiunile militare de la Mărăști, Mărășești și Oituz. La Marășești, pe 24 iulie. Acest episod măreț din istoria militară a Românilor a…
Gheorghe PÂRLEA: Mărțișorul
Ce-o fi oare Mărțișorul?… O fi chipul Împlinirii Împletit, în timp, cu Dorul, Veșnicul dual al firii? O fi Pacea și Vâltoarea, Temele mereu pereche Ce-și redefinesc lucrarea,…
Gheorghe PÂRLEA: Căzăcelul Anicăi lui Donose (Din memoria satului)
Pacea satului aproape că se-aşezase de-a binelea în făgaşul ei. Războiul, în frânturile lui aduse de pe front ori din zonele de acces spre locul înfruntării, ajungea încet-încet…
Gheorghe PÂRLEA: CRĂCIUNUL
Din an în an, aducerea aminte A Tainei ce întrupat-a Pruncul din Înalt Renaşte-n noi copilul dinainte, Ca lacrima, la suflet, şi-n trup – neîntinat. Să-mpodobim cu daruri…
Gheorghe PÂRLEA: Prinsoarea lui Budacea pe seama goliciunii babei Catrina
(Amintiri moștenite – Din tinerețea lui Ion Ionașcu) *** Budacea se pocăise o vreme, iar în cuminţenia lui se vedea bine că avea remușcări. Drept e că mintea…
Gheorghe PÂRLEA: Romanul „Baltagul”, la 90 de ani de la apariție
O întâmplare din copilărie, cu sens pentru impactul romanului asupra cititorilor de o singură carte – Biblia Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la nașterea celui…
Gheorghe PÂRLEA: Un troc inocent: toiagul de mitropolit, în schimbul bastonului de turist
Multe din împrejurările care ne scot din când în câd din blazare, din rutina cotidianului, sunt calificate de către cei care le trăiesc drept „întâmplări”. Să fie momentul…
Gheorghe PÂRLEA: Cum șotiile tinereții pot face din broască unealta morții (Amintiri moștenite)
Budacea era hâtru şi cam nestăpânit. Avea el şi-un of. Îi căzuse dragă Casandra lu’ Blăniţă, dar fata nici măcar nu-i răspundea la bineţe. Şi cum flăcăul îşi…
Gheorghe PÂRLEA: La Hanul Ancuței (Exercițiu nostalgic pe seama slovei sadoveniene)
Se întâmplă ca măcar o dată pe an să merg şi eu la Hanul Ancuţei, aflat la o azvârliturăde băţ de habitatul meu casnic. Întotdeauna, însă, întâmplător. Aş…
Gheorghe PÂRLEA: Rondelul lui Brumar
Năvală dă prin sat Brumar Şi amorţeşte vraja vieţii, Seninul cerului dă gheţii Râvnitul rol de titular. Bogata roadă-i în hambar Şi-arome dulci abundă pieţii, Năvală dă prin…
Gheorghe PÂRLEA: În Constelația Lirei (In memoriam Grigore Vieru)
În Constelaţia Lirei e mereu sărbătoare; acolo, vălul de pe ochiul mort se ridică, nici vorbă de lacrimi, de semne funerare – durerea se despietrifică. Acolo, Euridice poate…
Gheorghe Pârlea: EU ȘTIU CINE-I… EL
El încă înfruntă epocile potrivnice strălucirii cristalului. Muntele i-a dat tăria stâncii şi castitatea florii de colţ, Iarba ce sfidează moartea; încă e râul – dalta şlefuitorului –…
Gheorghe PÂRLEA: Să nu deplângem firea vegetală
E tristă Zâna-Toamnă și se miră Că vântu-i smulge voalul, i-l deşiră, Că roada cea dospită o-mpovară Și zvonuri dinspe Iarnă o-mpresoară. Să nu deplângem însă firea vegetală,…
Gheorghe PÂRLEA: Satul Soci din județul Iași, un segment al Frontului Moldovei în al Doilea Război Mondial
Pe fragmentul de drum european (E 85) care leagă municipiile Român și Fălticeni, la circa 10 km (nord) de Hanul Ancuței (celebrul loc de popas atestat documentar cu…
Gheorghe PÂRLEA: Castanul de la poarta învățătorului (Din însemnările monografistului)
Drumul spre Biserica părinţilor şi bunicilor mei, devenită şi a mea, trece inevitabil pe lângă locuinţa învăţătorului meu dintr-a patra, trecut de mult la Domnul. Doamna învăţătoare din…
Gheorghe PÂRLEA: Încă un studiu care perpetuează o controversă cronicizată: „Argus și slugile sale – Cei care au făcut să moară Mihai Eminescu”, de Vadim Bacinschi (Note de cititor)
Motto: „Suntem o seminție atât de controversată, bântuită de atâtea himere şi erori!” (Vadim Bacinschi) Recent a trecut pe la baștina mea (și a străbunilor săi familiali) profesorul…
Gheorghe PÂRLEA: „I. C. Rada – Poem peste Oradea” de Marin Beșcucă, un volum care pecetluiește reînnodarea unei vechi prietenii (Cuvânt de întâmpinare)
Poetul Marin Beșcucă nu se/ nu ne dezminte, e într-o perpetuă stare poetică. Iar povestea lui lirică adesea trebuie să aibă numaidecât, până „evenimentele” interioare devin text, un…