Ca întoarcerea fiului risipitor

În 9 iunie, chiar în ziua marcată de  Ier. Chiril al Alexandriei- fost centru cultural şi de spiritualitate, Alexandria Librării din Focşani a găzduit un eveniment cultural.

A fost o zi de mari emoţii dar şi de bucurie. O lansare de carte Virginia Bogdan[1] şi un microrecital Gheorghe A. Stroia [2]

Între invitaţii de seamă, prezenţi: Pr. Dr. Costică Popa, Mariana V. Vârtosu- Preşedinta Ligii Scriitorilor Români (LIS)- Filiala Vrancea, Adrian Ţiglea-documentarist BJVN, Angela Burtea- scriitoare, Brăila, Maria Ileana Tănase- scriitoare, fondatoare a Cenaclului de la Roma, Costică Toma- epigramist, Ionel Marin- redactor şef revista Bogdania, Preşedinte Asociaţia cultural-umanitară Bogdania,  Constanţa Cornilă-scriitoare, membră a LIS.

Am mai remarcat, cu plăcere, prezenţa lui George Stroia-jr., autor al unui volum de versuri în limba engleză, Anamaria Norocea, semnatară a unui volum de eseuri, între alţii.

Poezia îşi are originea în astral.

„ Ştiinţa şi poezia sunt foarte departe de a constitui discipline opuse. Fiecare, dimpotrivă, are funcţia sa într-un context mai vast, ba chiar cosmic”( Poésie et science(s) chez Saint-John Perse, Laurent Fels, Les Éditions namuroises, 2016, Namur, p.297, t.n.).

Cultele şi cultura au o rădăcină comună.

Iată motivul pentru care am socotit că un asemenea eveniment ar trebui să se desfăşoare sub egida cultelor. Acasa poeziei. Ca întoarcerea fiului risipitor.

În cuvântul de deschidere, ca o binecuvîntare, Pr. Dr. Costică Popa, voce marcantă şi luminătoare,fără echivoc, a interpretat poemul care a dat titlul volumului bilingv: Turnul din fildeş(/ The Ivory Tower), ca recunoaşterea creaţiei lui Dumnezeu, ca împărtăşire a Luminării Sale.

Ocazie pentru a sublinia, odată în plus, spusele Mîntuitorului către ucenicii Lui, în Predica de pe munte. Fericirile. Adevărata împlinire a legii. Învăţăturile Sale. În chip misionar, pentru dreapta Învăţătură, a citat, cu Biblia în mînă, ca de fiecare dată în predicile sale, din Sf. Evanghelist Matei, [Cap.5., 14.15.16]:  „ 14. Voi sînteţi lumina lumii, nu poate cetatea să se ascundă, cînd stă deasupra muntelui. 15. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. 16. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încît să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri”.

Şi cultele şi cultura au şi canoane. Rigoarea unei bune traduceri[3] impune, pe lîngă comuniunea de gîndire (traducătorul avînd acces la aceeaşi Sursă Spirituală ca şi autorul), abilitatea de a sesiza  esenţa cuvintelor, fidelitatea– cunoaşterea autorului, onestitatea, în sensul respectului faţă de text.

Toate acestea au fost însumate de traducătoare, prof. Elena Angelica Androni, la rangul de excelenţă, după cum a remarcat şi scriitoarea Andrée Christensen, semnatară, alături de Jacques Flamand, a nu mai puţin de şase volume traduse din franceză în engleză şi posesoare a numeroase şi prestigioase premii, în mesajul pe care a avut bunăvoinţa să ni-l împărtăşească, discretă şi providenţială prezenţă căreia nu putem să-i mulţumim îndeajuns.

Vom reda integral textul original, dar şi versiunea română semnată Virginia Bogdan:

“Quel cadeau nous offrent la poète Virginia Bogdan, la traductrice Elena Angelica Androni et la maison d’édition Armonii Culturale !

Turnul Din Fildes/The Ivory Tower est  sans contredit un recueil qui devrait retenir l’attention de tout lecteur de poésie qui souhaite plonger dans un monde de grande sensibilité et de spiritualité, où il n’existe pas de frontières entre le silence et la parole, le profane et le sacré. En effet, sous la plume lyrique de la poète, habile et précise, intelligente sans jamais être précieuse, la foi est un engagement quotidien, comme l’est le culte de la beauté salvatrice, les deux aussi essentiels à la vie que la respiration.

La qualité d’une œuvre repose souvent sur sa capacité de résister au passage du temps. Même si les textes qui constituent ce recueil datent des années 80 et 90, leur message n’a pas perdu de sa force ni de sa pertinence dans le monde actuel. En effet, la poésie de Virginia Bogdan est unique et frappante par sa profondeur, jamais gratuite, par les questions philosophiques, métaphysiques et spirituelles qu’elle soulève, chaque question en engendrant une autre,  nous entraînant dans une réflexion toujours plus poussée. C’est une poésie lucide qui accueille la vie même sous  ses facettes les plus sombres — la douleur, le deuil, le regret, la faiblesse humaine — pour lui faire subir, grâce à l’énigme de la poésie,  une métamorphose vers la Lumière. Si la « voix » de Virginia Bogdan est très personnelle, sa poésie de l’intériorité  dépasse toujours le moi pour s’ouvrir sur ce qui est au-delà de nous, dans une invitation  à rejoindre l’universel. C’est un ouvrage à lire et à relire plusieurs fois,  pour en saisir toute la complexité et se laisser pénétrer par son émouvante authenticité.

La traduction ouvre des portes, élargit les horizons, rapetisse les barrières entre les langues et les cultures. Je tiens à féliciter le travail exceptionnel de la traductrice Elena Angelica Androni, qui permet dorénavant au public anglophone d’apprécier le raffinement de la poésie de Virginia Bogdan.  En lisant les textes en anglais, le lecteur a réellement l’impression qu’ils ont été écrits dans cette langue et qu’ils appartiennent à sa culture. On ne sent pas le travail de la traductrice, qui a su transposer, avec dextérité et naturel, les mots et les messages de la poète roumaine dans la culture anglaise. On y sent des relents et des atmosphères des célèbres poèmes d’Emily Dickinson et de Virginia Wolfe, deux grands noms de la littérature anglaise.

Il ne faudrait pas passer sous silence l’apport de la maison d’édition Armonii Culturale.  Publier de la poésie, ce « parent pauvre de la littérature », qui connaît de nos jours une grande baisse de lectorat, relève du courage et de la ténacité, de la fidélité indéfectible envers la littérature. Les éditeurs ont fait preuve d’un grand professionnalisme en réalisant une mise en pages harmonieuse et soignée, en choisissant une police de caractère très appropriée au texte, donnant ainsi au livre une apparence esthétique  impeccable. Pour terminer, je tiens également à souligner le travail du jeune artiste qui a réalisé la magnifique œuvre de couverture,  vibrante et délicate, qui convient parfaitement bien au recueil.

Turnul Din Fildes/ The Yvory Tower appartient maintenant au lecteur. Le lancement est l’occasion de larguer la beauté du livre dans le monde. Je lui souhaite tout ce qu’il mérite : un second souffle, une longue vie et de nombreux lecteurs qui sauront en apprécier toute la valeur.”

Andrée Christensen

ŞI:

“Ce cadou ne oferă poeta Virginia Bogdan, traducătoarea Elena Androni şi editura Armonii Culturale!

Turnul din Fildeş/ The Ivory Tower este fără îndoială o culegere care ar trebui să reţină atenţia oricărui cititor de poezie care doreşte să se scufunde într-o lume de mare sensibilitate şi de spiritualitate, în care nu există frontiere între tăcere şi cuvînt, profan şi sacru. Într-adevăr, sub pana lirică a poetei, abilă şi precisă, inteligentă fără a fi vreodată preţioasă, credinţa este un angajament cotidian, cum este cultul frumuseţii salvatoare, cele două tot atît de esenţiale vieţii precum respiraţia.

Calitatea unei opere se sprijină adesea pe capacitatea sa de a rezista trecerii timpului. Chiar dacă textele care constituie această culegere datează din anii 80 şi 90, mesajul lor nu a pierdut din forţa nici din pertinenţa sa în lumea actuală. Într-adevăr, poezia Virginiei Bogdan este unică şi frapantă prin profunzimea sa, niciodată gratuită, prin întrebările filozofice, metafizice şi spirituale pe care le iscă, fiecare întrebare dînd naştere alteia, antrenîndu-ne într-o reflexie mereu mai adîncă. Este o poezie lucidă care întîmpină viaţa chiar sub faţetele sale cele mai sumbre- durerea, doliul, regretul, slăbiciunea umană- pentru a o face să suporte, graţie enigmei poeziei, o metamorfoză către Lumină. Dacă „vocea” Virginiei Bogdan este foarte personală, poezia interiorităţii sale depăşeşte mereu eu^l pentru a se deschide dincolo de noi, într-o invitaţie de a se alătura universalului. Este o lucrare de citit şi de recitit de mai multe ori, pentru a-i simţi întreaga complexitate şi a te lăsa pătruns de emoţionanta-i autenticitate.

Traducerea deschide porţi, lărgeşte orizonturile, micşorează barierele între limbi şi culturi. Ţin să felicit lucrarea excepţională a traducătoarei Elena Angelica Androni, care permite de acum înainte publicului anglofon să aprecieze rafinamentul poeziei Virginiei Bogdan. Citind textele în engleză, lectorul are realmente impresia că ele au fost scrise în această limbă şi că ele aparţin culturii sale. Nu se simte truda traducătoarei care a ştiut să transpună, cu dexteritate şi naturaleţe, cuvintele şi mesajele poetei române în cultura engleză. Se simt acolo urme şi atmosfere ale celebrelor poeme ale lui Emily Dickinson şi Virginia Wolfe, două mari nume ale literaturii engleze.

Nu ar trebui să trecem sub tăcere aportul casei de editură Armonii Culturale. A publica poezie, această „ rudă săracă a literaturii”, care cunoaşte în zilele noastre o mare scădere a lectoratului, dovedeşte curaj şi tenacitate, fidelitate eternă faţă de literatură. Editorii au făcut dovadă de un mare profesionalism realizînd o punere în pagină armonioasă şi îngrijită, alegînd un font foarte potrivit textului, dînd astfel cărţii o înfăţişare estetică impecabilă. Pentru a termina, ţin de asemeni să subliniez lucrarea tînărului artist [ Ştefan Androni, n.n.]care a realizat magnifica operă de copertă, vibrantă şi delicată, care se potriveşte perfect de bine culegerii.

Turnul din Fildeş/ The Ivory Tower aparţine acum cititorului.

Lansarea este ocazia pentru toate pînzele sus frumuseţii cărţii în lume. Îi urez tot ceea ce merită: un al doilea suflu, o viaţă lungă şi numeroşi cititori care vor şti să-i aprecieze întreaga-i valoare.”

Andrée Christensen

Versiune română Virginia Bogdan

Actul de a traduce este un act de mare acurateţe (poetul însuşi face un act de traducere în expresii de ordin artistic ceea ce îi este dat să perceapă), o căutare a sensului potrivit. Raţiunea noastră de a fi. Acesta este rolul poeziei. Luminătoare.

Fragilitatea actului creator este, de fapt, temeiul trecerii noastre fiinţiale. Pentru că toate sunt trecătoare, omul, cea mai dragă creaţie a divinităţii, ca şi cele mai solide construcţii, doar CUVÂNTUL lui DUMNEZEU nu va trece în veac ; «  Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece »[ Marcu 13 : 31].

Un fenomen. Acesta este poetul, editorul, recenzorul, criticul de artă, prozatorul Gheorghe A. Stroia. Aşa l-am perceput eu, cu cîţiva ani în urmă, cînd am început să traduc versuri pe care le semnează. Aşa îl percep şi în prezent. De o disponibilitate surprinzătoare. Una dintre cele mai recente surprize, plăcute, a fost înmînarea Cupei şi Diplomei Excelsior Traduceri, traducătoarelor Virginia Bogdan şi Elena Angelica Androni, din partea Asociaţia Geocosynus Educational Group, dar şi Alexandria Librării şi dlui Cezar Căilean.- manager Alexandria Librării, cîte o Diplomă de Excelenţă ! O uşurinţă de a scrie poeme care m-a făcut să afirm că scrie « ca şi cum ar respira »[4]. Logosul îi este atît de aproape încît ai zice că Poetul s-a născut din el. Genezic vorbind, nici nu este greşit. Asta şi suntem. Puţini recunosc. Si mai puţini sunt conştienţi. Si şi mai puţini « dau seama » ! Este un dar. O înaltă alegere.

Dedicaţia din foarte recentul volum publicat, Cuvântul/ Le Mot, «Tuturor celor care au Cuvântul în formă de Inimă »[ Trebuie să remarc odată în plus arta editării, grafia originală] traduce tocmai demersul poetic, exprimat  prin rugăciunea episcopului Anselm de Canterbury : « Fă-mă, Doamne, să simt cu inima ceea ce am înţeles cu mintea ! »

Mariana V. Vârtosu a prezentat, în scurte şi succinte vorbe, pe OMUL  Gheorghe A. Stroia, aceasta însemnînd, pe lîngă celelalte calităţi, deja arătate, şi pe aceea de a nu uita că suntem, firesc, Oameni. Poetul însuşi insistînd asupra acestui fapt, în prefaţa la volumul apărut în 2016 : Nu trebuie să explic de ce sunt om…[ Pe aripi de vise/ Aux épaules d’étoiles].

O prezenţă carismatică, dacă este să redau spusele uneia dintre invitate, dra prof. Viorica Lupu, care a remarcat ceea ce noi toţi am făcut, spre bucuria noastră, a tuturor, şi darul de orator al poetului Gheorghe A. Stroia, care ne-a captivat atenţia, intervenind natural [ am avut plăcuta surpriză, altă plăcută surpriză, să ascultăm şi un poem în traducere franceză în lectura autorului !], de fiecare dată, într-un dialog colocvial care ne-a salvat de la sincope formale şi stînjenitoare la care este supus auditoriul în multe manifestări de gen.

« O seară luminoasă. Clară. O manifestare culturală curată ». Dacă este să redau opinia celor care ne-au găzduit evenimentul. In interpretare, evenimentul fiind un moment deosebit [ a-vent/ venire/ naştere].

Pentru « corecta informare », voi cita acelaşi fragment [5] care a fost prezentat în deschidere, referitor la starea mea, dar cred că şi a poeziei, în general, prin extrapolare, căci evenimentul a fost dedicat, aşa cum a subliniat Gheorghe A. Stroia, inspirat, şi totdeauna pertinent, Poeziei : «  O sursă inepuizabilă de energie spirituală, ţinută de multe ori în umbra unor nume, aşa-zise « ilustre », dar care nu au puterea de a sesiza lumina care se ridică din spatele lor, « ilustrîndu-i » »

Voi relua cuvîntul de mulţumire ( şi pentru cei care nu l-au putut asculta, din varii motive) :

Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că a îngăduit această întîlnire în bucurie.

Părinţilor mei, a căror purtare de grijă mi-a permis să merg pe calea hărăzită mie.

Părintelui meu duhovnic care a ştiut totdeauna, prin sfaturi duhovniceşti, să-mi încurajeze mersul anevoios întru spiritualizare şi a făcut ca mult prea plecata mea frunte să se mai şi înalţe. Personal, îi datorez, cum şi urbea aceasta ar trebui să o facă, participarea la evenimente culturale memorabile.

Părintelui Daniel Pătrăşcanu, ( in absentia), pentru grija cu care a îndrumat « tinerele condeie », copii de mare sensibilitate, care au semnat articole, poeme, recenzii, comentarii, în revista pe care a coordonat-o, Ecouri ; cîte articole de fond, tot atîtea poeme. O dovadă în plus că scriitura este parte din sacralitate.

Traducătoarei Elena Angelica Androni, a cărei traducere, impecabilă, ca act de creaţie, depăşeşte, cu mult, ceea ce aş putea eu exprima în cuvinte de mulţumire.

Lui Ştefan Androni, « tînărul artist », cum spune Andrée Christensen, care a realizat coperta originală a volumului lansat. Şi ale cărui tablouri, numeroase pentru vîrsta lui, au putut fi admirate, într-o expoziţie originală.

Editorului Gheorghe A. Stroia, pentru mereu cea mai potrivită alegere şi arta editării unei cărţi, pentru susţinerea necondiţionată şi generozitatea cu care cultivă actul de cultură.

Dnei Mariana V. Vârtosu pentru încrederea pe care a investit-o în strădaniile mele artistice.

Dlui Adrian Ţiglea pentru entuziasmul cu care a primit invitaţia de a fi prezent în acest spaţiu academic, oferit de Alexandria Librării, propice actului de cultură şi pentru spiritul de observaţie care i-a permis comentarii pertinente şi cu ocazia altor întîlniri culturale.

Dlui Cezar Căilean, manager Alexandria Librării, pentru seriozitatea şi profesionalismul cu care ne-a susţinut evenimentul, pentru prezenţa sa în aceste clipe de emoţie.

Dnei Emilia Mărculescu şi colegelor sale de la Alexandria Librării, pentru răbdarea şi eleganţa cu care ne-au ascultat temerile şi ne-au încurajat demersul.

Dumneavoastră, tuturor, celor care aţi fost prezenţi la acest eveniment.

Tuturor cititorilor, prezenţi sau viitori.

Cum spune scriitoarea Andrée Christensen, în Regard de la main, [6] 2009,  o carte se scrie « la mai multe mîini », dacă socotim că : » În psihanaliză mîna este comparată cu ochiul şi, atunci cînd apare în vis, ea îi este echivalentul.(…). Putem înţelege, aşadar, o deschidere către interpretare personală, o co-creaţie. Cititorul este invitat să trăiască procesul alchimic al transformării spirituale » (p. 10, s.n., t.n.).

Virginia Bogdan

––––––––––––––––

[1].Turnul din fildeş/ The Ivory Tower, Virginia Bogdan, Armonii culturale, Adjud, 2017, Translated by Elena Angelica Androni.

[2]. Versuri din volumele Parfum de tei/ Parfum de tilleul/ Scent of linden tree, Gheorghe A. Stroia, Armonii culturale, Adjud, 2017, Translared by Mariana Zavati Gardner & John Edward Gardner), Rugă/Oraison, Gheorghe A. Stroia, Armonii culturale, Adjud, 2014, Sunt….visez…rămân/ Je suis….je rêve…je demeure, Gheorghe A. Stroia, Armonii culturale, Adjud, 2015, Pe umeri de stele/ Aux épaules d’étoiles, Gheorghe A. Stroia, Armonii culturale, Adjud, 2016, Cuvântul/ Le Mot, Gheorghe A. Stroia, Armonii culturale, Adjud, 2017,( traducerea în franceză a tuturor volumelor semnată Virginia Bogdan).

[3]. După Jacques Flamand, Écrire et traduire. Sur la voie de la création, Vermillon, Ottawa, 1983, pp. 124-125, t.n.

[4]. „„Dans Vents, Perse écrira: Je t’ai pesé, poète, et je t’ai trouvé de peu de poids (V,I,7) (….). L’air et, par analyse, le souffle constituent une identification au Verbe créateur: le mot est lui-même souffle”. En ce sens, l’élément aérien se trouve en relation étroite avec l’inspiration poétique: dérivant du latin in-spirare ( „ souffler, respirer dans”, le mot renvoie au souffle vital: la respiration⁴⁹””.[ Quête ésoterique et création poétique dans Anabase de Saint-John Perse, Laurent Fels, PLE Peter Long, Bruxelles, 2009, p. 69] ( „”În Vents, Perse va scrie: Te-am cîntărit, poete, şi te-am găsit de puţină greutate (V,I,7) (…). Aerul şi, prin analiză, suflul constituie o identificare cu Verbul creator: cuvîntul este el-însuşi suflu”. În acest sens, elementul aerian se află în relaţie strînsă cu inspiraţia poetică: derivînd din latinul in-spirare („ a sufla, a respiraîn”, cuvîntul trimite la suflul vital: respiraţia ⁴⁹””, t.n.).

[5]. Turnul din fildeş/ The Ivory Tower, Virginia Bogdan, Armonii culturale, Adjud, 2017, Translated by Elena Angelica Androni, p. 8.

[6]. Privirea mîinii, t.n.

by

Referinţă Bibliografică

VIRGINIA BOGDAN: Ca întoarcerea fiului risipitor/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 11 iunie 2017