Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Darius Radu, parțialitatea autenticității inocente în serile Festivalului Național Concurs de muzică folclorică „Benone Sinulescu”, Buzău, 17-18 iunie 2023

Darius Radu, parțialitatea autenticității inocente în serile Festivalului Național Concurs de muzică folclorică „Benone Sinulescu”, Buzău, 17-18 iunie 2023

Imperfecțiunea e mai frumoasă ca absolutul…! Pare o nebunie să spui așa ceva. Dar nu e, afară de cazul în care admitem că uneori crezul în frumos este nebunie curată. Perfecțiunea nu este condiție a frumuseții, autenticității, adevărului. În niciun caz! Iată de ce:

Autenticitatea nu neapărat este frumoasă, dimpotrivă, lucruri și trăiri transcendente din natural în fantezie, pot fi mai frumoase; adevărul nu este neapărat frumos, dimpotrivă, falsul – „minte-mă frumos” e o maximă – poate fi o frumusețe smălțuită decorativ și agreabil; iar perfecțiunea, pe lângă că e explorarea ipoteticului nu are de ce să fie frumoasă pentru că în ea interacționează impracticabilul absolut a ceva și a cuiva la care nu mai poți face nimic afară de a-ți imagina și a te sătura să îți imaginezi…, ce fel de frumusețe este aceea cu legi proprii, statice pe care cea mai mică eroare de calcul le poate desființa, o frumusețe plină și neprețuită e aceea parțial inautentică, parțial imperfectă, parțial ireală.

Ca să nu lungim vorba în filozofii fără sfârșit, intrăm abrupt în tema prezentului text ce reliefează din cuvinte chipul și spiritul micuțului artist de doisprezece ani, de la Buzău, Darius Radu, câștigător la cea de-a cincea ediție a Festivalului Național concurs de Folclor (Buzău, 17-18 iunie 2023) al Premiului special pentru autenticitatea repertoriului – na, că iar am lunecat în profunzimi de judecăți ce vin de neunde și se îndreaptă către nicăieri…! Ca să o scurtăm, ar fi bine de citit „Lecția despre cub” de Nichita Stănescu.

Nu este vorba acolo decât despre faptul că lucrurile, trăirile, visurile, imaginațiile nu trebuie să tindă niciodată spre perfecțiune, căci își pierd din frumusețe. Cine făptuiește aceasta mai inocent decât lumea întreagă?! Copiii! Sunt atâta candoare, atâta puritate, atâta libertate, atâta nevinovăție, atâta mirare, atâtea întrebări în tot ce fac, în tot ce gândesc, în tot ce visează copiii…!

Cum stau însă lucrurile când este vorba de copiii artiști, cum este Darius, concurentul laureat al festivalului de la Buzău?! Exact astfel! El, fără să vrea, fără a avea știință savantă despre ceea ce face și fără să caute știința, ciobește într-un colț „cubul” magnific și etern al sunetului transcendent în muzica universală și făurește un repertoriu deja, al său și totodată preluat de la altcineva, cântă admirabil de gingaș și plăcut, după versiunea originală și totodată pișcată ici, colo, cu sunetele de clopoței de argint ai vocii sale…, iată, aceasta-i autenticitatea premiată a unui copil cu viitor în melosul popular românesc: perfectă atât cât e frumos să fie de perfectă, imperfectă atât cât e cuviincios să fie de imperfectă, dar frumoasă atât cât cuprinde să fie de frumoasă și valoroasă atât cât deja se predestinează a ajunge să fie de valoroasă.

Juriul competent al festivalului a ales, fără îndoială cinstit, atât cât se poate extinde precizia la mai mulți copii toți frumoși, toți talentați și toți cu inimile cât un purice la mâna voinței drepte a unui juriu de care depinde ceea ce cred ei azi că e suprema fericire – vor urma surâsuri și lacrimi, lauri și neșanse, drumul acum se croiește, acesta nu este decât primul pas…!

Bravo lui Darius Radu, un copil artist, dar un artist deja călit în focul dintâi al unui concurs elevat, cu reputație națională și de anvergura selecționării viitoarelor lampadare luminoase ale scenei muzicii populare și folclorice românești de mâine…!

(Aurel V. ZGHERAN)

                                              

 

Facebooktwitterby feather