Autor: Eduard SÂRBESCU

Problema țărănească nu a găsit rezolvare după reforma agrară din anul 1864. La sfârșitul secolului al XIX-lea două treimi din suprafața agricolă a țării se afla încă în proprietatea moșierilor. După 40 de ani loturile de pământ primite de către țărani au devenit insuficiente pentru majoritatea numeroaselor familii ale acestora. Răzmerițe au mai avut loc, ca răspuns la viața grea a țăranilor, în anii 1888, 1889 și 1900.

La baza răscoalei din anul 1907, pe lângă neajunsurile țăranilor a stat și contextul internațional. Austro-Ungaria dorea o destabilizare a României. Prin agenți secreți și prin mijlocirea arendașilor evrei care dețineau întinse suprafețe agricole, în special în nordul țării, se reușește aprinderea scânteii unei răscoale țărănești la Flămânzi, județul Botoșani.

La începutul lunii martie 1907 la Mizil, satele Baba Ana și Conduratu, a avut loc prima revoltă a țăranilor în județul Buzău. În acea perioadă zona Mizilului ținea administrativ de Buzău. Cei peste 200 de țărani cereau pământ pentru hrană. Starea de răzvrătire nu a durat și nu a prezentat vreun pericol¹.

A doua zi, 8 martie 1907, în satul Vintilă Vodă avea să se declanșeze o răscoală a țăranilor pe seama nemulțumirii că Statul voia să vândă o moșie. Țăranii voiau ca pământul în cauză să fie vândut lor, în loturi mici și la un preț accesibil. Doleanța țăranilor a ajuns la prefectul județului, Anton Bărdescu, care reușește în prima fază o calmare a spiritelor făgăduindu-le țăranilor că se va îngriji ca doleanța lor să fie auzită și cunoscută de autoritățile în drept². Liniștea nu avea să dureze întrucât a doua zi nemulțumirea avea să-i cuprindă din nou pe țărani. De data aceasta, impulsionați și de evenimentele petrecute între timp în orașul Buzău.

În data de duminică, 11 martie 1907, în jurul orei 10, se semnalează agitații în orașul Buzău inițiate de rezerviști din Regimentul 8 Infanterie cărora li s-au alăturat și țărani din satele ce aparțin astăzi  de comuna Vadu Pașii³. Masa de oameni a străbătut strada Dobrogei (astăzi Alexandru Marghiloman) devastând prăvăliile ale evreilor, aruncându-le marfa în stradă. În deplasarea lor spre centrul orașului, răsculații au devastat Sinagoga și școala primară aflată în vecinătate. Pe strada Mare (astăzi Cuza Vodă) o companie de Infanterie a ridicat o barieră oprind masa de oameni să ajungă la Palatul Comunal. A avut loc un dialog între răsculați și prefectul județului. S-au efectuat  21 de arestări.

Cele întâmplate în oraș au avut ecou în satele buzoiene, unde neliniștea și nemulțumirea își găsise făgaș. Apogeul răscoalei din județul Buzău a fost ziua de 12 martie 1907, când s-au răsculat cele mai multe sate.

Autoritățile locale, la auzul că cca 4000 de țărani urmau să vină în oraș să-și strige neajunsurile, au blocat toate barierele orașului Buzău. Orășenii, mai ales evreii, de teama degenerării evenimentelor despre care aflaseră din presa vremii că se petrecuseră și în alte localități, părăsesc în grabă orașul.

În circa o tremie din cele 107 comune ale județului Buzău au fost semnalate acțiuni ale țăranilor. Faptele de gravitate mare s-au petrecut însă  în satele de pe valea Slănicului. Din această zonă, în dimineața zilei de 12 martie, o mulțime de răsculați au pornit spre orașul Buzău dedându-se la distrugerea conacelor unor moșieri întâlnite în drum. La ora 11 răsculații au ajuns la podul Mărăcineni. Coloana de câteva mii de țărani se întindea pe aproape 2 km, până la podul de peste apa Câlnăului. Ca răspuns la intenția răsculaților de a intra în oraș, autoritățile plasează armata pe malul râului Buzău. Un mic grup de ostași era poziționat la mijlocul podului de unde se comunica cu țăranii. A fost mijlocită o întâlnire între țăranii răsculați care cereau pământ, ieftinirea arendei pământurilor și modificarea legii învoielilor agricole și reprezentanți ai autorităților locale formate din prefectul Anton Bărdescu, jude-instructorul Tribunalului Buzău, Stanciovici, procurorul Eustațiu și căpitan Vasile Munteanu, comandantul Companiei a 4-a, Regimentului 8 Infanterie. Discuțiile nu au ajutat cu nimic.

La un moment dat, mulțimea de țărani s-a pus în mișcare înaintând pe pod. S-a tras primul foc de avertisment. În ciuda acestei somații, țăranii și-au continuat mărșăluirea. Armata aflată acum retrasă pe malul drept al râului Buzău a mai tras două focuri de armă ca avertisment  la ordinul procurorului Eustațiu. Încleștarea între țărani și armată nu a mai putut fi evitată. Căpitan Vasile Munteanu a fost agresat de un răsculat care a și fost împușcat imediat. A fost momentul care a determinat armata să tragă în plin asupra țăranilor. Au căzut la pământ zece răsculați și trei ostași. Mulți au fost răniți. Au fost arestați numeroși țărani răsculați. Beciurile Poliției din Buzău deveniseră neîncăpătoare mai ales cu țărani din Beceni. De frica armelor, masa de răsculați s-a retras dincolo de pod unde a stat până spre ora 5⁴. Evenimentele de la podul Mărăcineni au fost impulsul ca și țăranii din alte sate să se răscoale.

În urma deciziei Guvernului liberal, în județul Buzău sunt trimise unități militare din alte zone ale țării, tocmai spre a nu se mai crea precedentul de alăturare a unor ostași cu răsculații. Batalionul 1 Fălticeni, aflat sub comanda mr. Ioan Oproiu, ajunge în Buzău în seara zilei de 16 martie 1907⁵. Alt batalion se cantonează trei zile mai târziu, iar Regimentul 33 Tulcea era pus la dispoziție. Odată cu ultimele arestări în satele de pe Valea Slănicului, din 16 martie, când au fost ridicați alți 20 de răsculați, se constată o diminuare semnificativă a satelor  răsculate⁶. Mici răbufniri ale răscoalei au mai avut loc la Policiori (22 martie), acolo unde s-au efectuat arestări și Gherăseni (26 martie). În data de 19 martie, efective importante ale armatei au fost trimise în satele Policiori (40), Pârscov (100) și Vintilă Vodă (250). În orașul Buzău erau prezenți 200 de ostași din compania a 12-a⁷. După data de 26 martie 1907, Prefectura Buzău raportează Guvernului că în oraș și județ este liniște deplină⁸. Din aprilie 1907, ultimele trupe militare părăsesc orașul, iar viața cotidiană buzoiană revine la normalitate. În vara aceluiași an au loc și procese ale răsculaților.

Răscoala din Buzău, pe departe a fi una dintre cele mai mari din țară, asemenea multor evenimente similare din țară, a debutat în mediul urban și a fost o conotație antisemită. Realitatea istorică este aceea că cel puțin o putere politică vecină țării noastre, folosindu-se de vulnerabilitatea țăranilor, a reușit declanșarea unei masive răscoale țărănești din România, ultima din Europa. Se cunoaște faptul ciudat al răscoalei din anul 1907, că a început în apropierea frontierei nordice cu Imperiul Austro-Ungar și s-a terminat pe malurile Dunării.

Imediat după depășirea momentului critic prin care trecea țara, Guvernul admite că problema țărănească există cu adevărat și că trebuie elaborate legi spre sprijinul populației majoritare. Izbucnirea Primului Război Mondial este prilejul prin care ceea ce se dorea făcut, o nouă reformă agrară, poate veni în folosul țăranului roman.

Din păcate, răscoala din 1907, un capitol atât de controversat al istoriei naționale, a constituit o mină de aur pentru regimul comunist care s-a străduit din răsputeri să  justifice revoluția socială care va cuprinde ulterior clasa muncitoare și țărănimea. Este de datoria noastră, să înțelegem  și să nu refuzăm adevărul istoric înainte de orice apartenență politică sau din cauza strâmbei îndoctrinări prin manualele de istorie de până în 1989.

¹ Universul an XXV, 10 martie 1907, nr.67

² Universul an XXV, 12 martie 1907 nr. 69,  f1

³ Opinia 15 martie 1907 „Devastările din Buzău„ / Tribuna 14/27 martie 1907, f3

⁴ Universul, an XXV, 16 martie 1907, nr. 73, f2

⁵ Universul, an XXV, 15 martie 1907, nr. 72, f1

⁶ Foaia poporului 1907, nr. 141, f 12, Gazeta Transilvaniei 21 martie 1907, nr. 65, f.3

⁷ Armata română și răscoala din 1907, autor: mr. Florin Șperlea, Editura Militară  București -2007 f. 62

⁸ ibidem, f.71

by

Referinţă Bibliografică

Despre răscoala țăranilor în județul Buzău/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 21 martie 2023