EFLUVII
Hai să fugim ,iubito,timpul nostru
s-a rătăcit în filele de vreme
îngălbenite,șterse și boeme
și risipit într-un apus albastru.
Ecoul vorbelor frumoase tace
în lumea rece-a albelor ținuturi,
povestea noastră scrisă-n arhetipuri
învăluită în uitare…zace.
Doar flori de gheață pe fereastra iernii
vor aminti de vorbele tăcute
și gândul care-a vrut să te sărute
când sus pe cer nori albi trăgeau la sănii.
Și-a nins în vara arsă de dezastru
din stratosfera recilor iluzii
cu timpul nostru emițând efluvii
într-un apus…cu infinitul nostru…
![Urmareste-ne pe Facebook Facebook](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/facebook.png)
![Distribuie pe Twitter twitter](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/twitter.png)
![feather](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/icon.png)