Dialog cu Galina Martea – dr., academician de onoare al învățământului universitar din R.Moldova, membru titular al Academiei Româno-Americane

A consemnat: Virgil Mândâcanu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, R.Moldova

Virgil Mândâcanu: Stimată şi Distinsă Doamnă Galina Martea, în viziunea D-voastră, ce este Ideea Națională  pentru poporul român din Basarabia?

Galina Martea: Ideea națională este o expresie care se asociază în mod direct cu identitatea națională, cu conștiința națională, cu demnitatea națională, cu unitatea națională – toate exprimând același sens şi conținut prin care se manifestă sentimentul și atitudinea omului față de întreaga diversitate a valorilor naționale. La rândul lor, valorile naționale sunt conținutul propriu ce aparține unui popor, unei națiuni, unui stat. Deci, totul ce are tangenţă cu expresia cuvântului „național” este conținutul și centrul de legătură ce ține în corelație demnitatea unui popor şi, nemijlocit, ține în corelație remarcabilă toate domeniile de activitate umană și socială a societăţii respective. Deci, prin această corelație se intersectează și „ideea națională”, expresie și substanță de valoare în existența unei națiuni.

Pentru poporul român din Basarabia fenomenul de idee națională a fost mereu un proces dramatic al adevărului istoric, cu deznodământ extrem de nefericit. Adevărul este că poporul român din Basarabia a traversat și mai continuă să traverseze etape dificile în evoluţia identitară și anume: prin nerecunoașterea reală a propriei identități ca națiune. Acest fenomen s-a produs destul de accentuat în perioada de ocupație sovietică care s-a manifestat destul de negativ în viața basarabenilor, dar, cu părere de rău, acest proces mai continuă şi în zilele de astăzi. Însă, pentru a conștientiza corect fenomenul de idee națională este necesar ca poporul român din Basarabia să examineze cu luciditate realitatea existentă, ca mai apoi prin conștiința autentică națională să contribuie pozitiv la afirmarea sa prin valorile supreme naționale.

V.M.: La ce urmări ar putea duce neconștientizarea corectă a fenomenului de idee națională?

G.M.: Neconștientizarea corectă a fenomenului de idee națională ar putea duce în mod direct la dezmembrarea totală a societății, la ruinarea completă a tradițiilor și culturii naționale (parte componentă din cultura română), la stoparea tuturor etapelor de dezvoltare prin segmentul  identitar ce ţine de limbă/cultura/tradiții/religie, componente nespus de importante în existența unui popor. Aș menționa, prin sentimentul autentic de apartenență la entitatea națională se dezvoltă, nemijlocit,  conștiința, aceasta fiind forma superioară a gândirii prin care omul prin propriul comportament reflectă corect realitatea înconjurătoare. Iar în cazul când conștiința națională este lipsită de motivație și, în același timp, este dezorientată de factorii ce provoacă apariția fenomenelor negative, atunci consecințele devin destul de grave pentru un popor, acestea, ulterior, afectându-le atât propria existență, cât și propriul proces identitar național.

V.M.: Cine trebuie să contribuie și să îndeplinească rolul substanțial în a educa poporul din Basarabia prin sentimentul de idee națională?

G.M.: Rolul de bază în a educa un popor prin sentimentul de idee națională este școala cu cadrul didactic, familia cu morala religioasă și, în mod special, societatea civilă și statul care trebuie să promoveze o politică corectă de conștientizare a proceselor respective ce urmează a fi corelate cu identitatea națională. În rezultat, toate, în ansamblu, vor forma coloana vertebrală a unei societăți și a unei națiuni în evoluție. Numai în așa mod se va forma relația autentică dintre om și societate, dintre om şi identitate, formând nemijlocit acel mediu social sănătos care va întări și mai mult procesul de dezvoltare identitară a unui neam. Pentru o asemenea dezvoltare, corespunzătoare cerințelor educative umane/contemporane, omul în procesul evoluției pe lângă instruire și educație are nevoie și de relații socio-umane adecvate, bazate pe o comunicare sănătoasă cu mediul social. În acest proces un rol deosebit de important îi revine şcolii şi cadrului didactic, fiind elementele principale în conținutul instructiv-educativ care promovează identitatea instituției de învățământ, identitatea societății și, nu în ultimul rând, identitatea națiunii.

V.M.: Cadrul legislativ și normativ al țării noastre (Constituția, Declarația de Independență, Legea Învățământului, etc.) nu acordă spațiu pentru a aborda elementele necesare ale noțiunilor de idee națională și ideal național.  Este aceasta o interdicție vădită sau se urmărește un anumit scop?

G.M.: Ar putea fi și un scop și o interdicție vădită, dar mai degrabă este lipsa de intelect, cultură și capacitate a clasei de guvernare pentru lucruri nobile și, în special, pentru a administra o ţară prin valorile autentice naționale. Anii 1990 – prezent a fost perioada care a dăruit poporului basarabean posibilitatea de a obține și a redobândi acele valori naționale care, în timp, au fost păstrate în negură. Însă realitatea prezentă confirmă încă o dată faptul că clasa dominantă a Basarabiei nu este capabilă de lucruri demne și frumoase care să producă efecte pozitive în dezvoltarea civilizată a unui popor și anume: de menținere pe principii de transparență valorile identitare naționale ce trebuie a fi întemeiate pe sentimentul de conștiință națională autentică. Astfel, cadrul legislativ și normativ al unei țări se prezintă cu mari neclarități și indiferență față de fenomenul de idee națională.

V.M.: Prin persoana cadrului didactic și a unității de învățământ ar putea fi obținute schimbările de rigoare în comportamentul omului și a societății prin recunoaşterea valorilor autentice naționale, bazate pe ideea, idealul și identitatea națională? Aceasta ar pune accente clare pe calitatea sistemului de învăţământ național din Basarabia?

G.M.: Prin persoana cadrului didactic și a unității de învățământ se pot realiza acele schimbări care, cu adevărat, ar fi capabile să modifice structura și conținutul unei societăți ce are dificultăți serioase în dezvoltarea identitară. Activând în baza principiului de conștiință personală și publică, în mod normal, un sistem național de învăţământ prin procesele sale de instruire, prin conţinuturile programelor şcolare, prin politicile educaționale trebuie să producă acele efecte pozitive care să condiționeze schimbarea reală în formarea personalităţii omului și, nemijlocit, schimbarea reală în formarea unei societăți moderne cu accente clare pe valorile naționale. Prin gradul de dezvoltare și civilizaţie al unui popor se manifestă și calitatea funcţionării sistemului de învăţământ, iar instruirea şi educaţia omului prin respectivul sistem reflectă la direct conținutul prin care se manifestă conștiința și identitatea națională. La acest capitol este necesar de accentuat că schimbările ce urmează a fi întreprinse în procesele de instruire și educație din Basarabia trebuie a fi centrate pe dezvoltarea omului în a cunoaşte şi a însuşi corect adevăratele valori ale existenței umane/naţionale şi, totodată, de a cunoaşte şi a recunoaşte corect valorile istorice ale trecutului şi prezentului prin forma autentică, care este parte componentă din istoria/viaţa şi identitatea naţiunii. Numai prin recunoașterea adevarată a respectivelor valori se va forma sentimentul autentic de identitate națională și, nu în ultimul rând, de conștiință națională. În caz contrar, activitatea unui sistem de învăţământ bazat pe principii neclare ale realităţii va provoca mereu situaţii critice în dezvoltarea unei personalități și societăți autentice.

Printr-un proces corect al instruirii (cu disciplinele şcolare adecvate, materializate prin forme şi conţinuturi) omul trebuie să se recunoască în mod obligatoriu ca personalitate şi identitate, astfel formând acea formă a valorilor care să fie capabilă să cuprinda intregul sistem de interacțiune umană și socială mereu în evoluție. Iar educaţia realizată prin procesul autentic al sistemului de instruire să fie acea parte a valorilor prin care să se identifice, ca imagine și realitate obiectivă în acțiuni, atât unitatea de învățământ cu cadrul didactic, atât societatea cu individul, cât și toate formele de dezvoltare umană/socială, bazate pe constiința proprie și națională. Astfel, se va forma și conținutul autentic de idee națională și identitate națională a unui popor.

V.M.: Ministerul Educației din R.Moldova este obligat să-și schimbe radical politica, strategia și metodele de realizare a unei educații de calitate prin pregătirea unor cadre didactice de calitate?  Secretul schimbărilor ar urma să fie centrat pe Ideea Națională, ca bază epistemologică și metodologică  a educației?

G.M.: Ministerul Educației din R.Moldova este constrâns să-și schimbe radical poziția față de politica, strategia și metodele de educație și instruire existente. Totodată, Ministerul Educației este obligat să purceadă la noi programe de studii în formarea cadrului didactic de calitate. Aceasta este o necesitate absolută care trebuie realizată cât mai urgent atât pentru sistemul de învăţământ național, cât și pentru întreaga imagine a țării în contextul mondial. Programele de studii respective ar putea fi luate cu ușurință de la țările dezvoltate ale Occidentului, ulterior, fiind implementate în procesul instruirii și educației din țara noastră. În același timp, va trebui de realizat, în condiții practice, impunerea unei culturi educaționale care să formeze conținutul unei personalității adevărate. Pentru obținerea acestora va fi necesar de creat condițiile necesare care să motiveze omul și mediul social în toate acțiunile și, în special, în nivelul de cultură și mentalitate al omului, factori ce trebuie întemeiaţi pe valori autentice naţionale. De aceea, formarea calitativă a cadrului didactic este un fenomen extrem de necesar pentru sistemul de învăţământ național. Totul trebuie realizat cu multă atenție și atitudine pozitivă din partea statului și a societății. Nemijlocit, cadrul didactic, fiind elementul de bază al educației și instruirii, trebuie să fie capabil să se afirme el însuşi ca personalitate autentică didactică şi publică, și să se afirme prin capacitatea de a transmite la elevi conținutul valorilor ce determină importanța omului în societate și rolul acestuia ca personalitate socială şi naţională.  Prin această acțiune de valoare, profesorul cu unitatea de învățământ trebuie și este obligat să promoveze, în mod prioritar, conținutul cu referire la identitatea educației școlare care este partea fundamentală în funcționarea unui sistem de învățământ de calitate.  Respectiv, prin identitatea educației școlare, urmează să se identifice ca personalitate și identitate adevarată cadrul didactic și unitatea de învăţământ. În așa mod, s-ar putea crea speranțe reale în subiectul că școala națională, ca identitate a societății, va produce schimbarea corespunzătoare, cu accente pozitive, în formarea unei personalități adevărate a omului. Astfel, secretul schimbărilor își va regăsi locul prioritar şi potrivit în societate și se va corela, cu siguranţă, cu fenomenul centrat pe Ideea Națională, aceasta, la rândul ei, promovând în mod distinct valorile autentice naţionale.

V.M.: Stimată Doamnă, într-o societate cine menține la nivelul corespunzător  fenomenul de idee națională, bazat pe conștiința națională?

G.M.: Precum cultura este totalitatea valorilor materiale și spirituale pentru ființa umană, așa și conținutul de idee națională, intersectat cu conștiința naționala, este coloana vertebrală în existența unui popor, în existența unei societăți. Clasa intelectuală şi clasa de guvernare, parte componentă din cultura unei națiuni, este nucleul din care se formează valorile naționale, fenomene ce pun accent tare pe tot ceea ce este demn de stimă și apreciere într-o societate. Astfel, se formează societatea civilizată, capabilă și plină de admirație, fiind alimentată de cultura și intelectul marilor personalități şi domnitori ai neamului ce știu să valorifice la cel mai înalt nivel conținutul de idee și conștiință națională.

V.M.: Vă mulțumesc.

G.M.: Și eu Vă mulțumesc.

by

Referinţă Bibliografică

Galina Martea: IDEEA NAŢIONALĂ – FACTOR DECISIV ÎN CULTURA UNUI POPOR!/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 octombrie 2016