Primăvara.
Furnica sapă, pune seminţe, face straturi. Apare şi greierele.
– Ce faci, greieraşule?
– Merg la un tenis cu băieţii.
– Măi, măi! Să nu vii la iarnă să-mi ceri mâncare, că nu ştiu ce-ţi fac!
– Da, da, bine…
Vara.
Furnica aduna, seceră, coseşte.
Trece greierele, cu o chitară sub braţ.
– Ce faci, mă?
– Mă duc să cânt cu băieţii în parc.
– Să nu uiţi: de la mine să nu ceri de mâncare.
Toamna.
Furnica culegea de zor, făcea dulceţuri, punea conserve.
Trece greierul, tot cu chitara sub braţ.
– Ce faci, mă?
– Mă duc să cânt cu băieţii în bar.
– Bine, mă, da’ la muncă nu vii până la iarnă?
Vine iarna.
Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un şal şi cu un ceai fierbinte în mână, când vede o limuzină. Din ea coboară greieraşul.
– Ce faci, greieraşule?
– Uite, mă duc la Paris să cânt. Am avut succes cu chitara.
– Bine, greieraşule, baftă. Şi dacă-l vezi pe unu’, Topârceanu, zi-i că-mi bag picioarele în „Balada” lui…
Să ai o zi de greier!
––––––––––––––
George GOLDHAMMER
Holon, Israel
4 ianuarie 2014

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..