Am pornit la ora 9.30 către Tișița și apoi, prin sensul giratoriu spre Tecuci, fără a traversa însă, orașul, prin câteva localități gălățene, urmând a ajunge prin Barcea și Umbrărești, la Ivești, la casa memorială HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU, aflată în custodia Muzeului din Galați, casă inaugurată în anul 2009. Traseul (asfaltat) trece printr-un șir lung de localități, în care una se termină și alta începe. De la Adjud sunt 69 de kilometri până la Ivești și tot 69 de kilometri de la Ivești și până la Galați. Cu mașina, poți ajunge în aproape o oră. Satele gălățene din această zonă mi s-au părut mai puțin spectaculoase decât cele vrâncene, iar câmpurile cu floare-soarelui sau porumb, de mai mică întindere. Drumul până la Ivești este foarte strâmt, pe ambele părți ale tramei stradale circulă tradiționalele căruțe cu cai, dar și bicicliști și pietoni, la care trebuie să fii foarte atent. Pe toată lungimea drumului, gospodarii te îmbie cu roadele muncii lor, recolte frumoase și apetisante de roșii, varză, ardei kapia sau ardei grași. De îndată ce ajungi în Ivești, șoseaua se lărgește și capătă aspect de drum național, pe care să poți circula în tihnă până la Galați. În centrul Iveștiului, după încă 1000 de metri, se află Școala Gimnazială ce poartă numele HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU, iar lângă școală se află casa Memorială, cu același nume. O casă coborâtă  parcă din alte vremuri, cu cerdac larg – de jur împrejur – și stâlpi din lemn, cu o curte spațioasă, frumos amenajată cu gazon și flori, în centrul căreia tronează statuia scriitoarei. Casa natală a scriitoarei găzduieşte și expoziţia „Personalităţi iveştene”, în cadrul căreia se regăsesc materiale documentare şi obiecte care au aparţinut prozatoarei şi unor membri marcanţi ai culturii şi istoriei Iveştilor:

– poetul ŞTEFAN PETICĂ,

– scriitorul dramaturg VICTOR ION POPA,

– scriitorul I. VALERIAN,

– academicianul agronom AMILCAR VASILIU,

– generalul EREMIA GRIGORESCU,

– generalul NICOLAE ŞOVA,

– generalul ANTON MARIN,

– medicul CASANDRA LUPESCU,

– economistul publicist PETRACHE POPA.

Există aici și o sală mai amplă, în care se desfășoară activități culturale, lansări de carte, expoziții, sală din care lipsește pianul scriitoarei, ce urmează a fi adus și el în curând. Tocmai pentru ca atmosfera să fie completă. Biroul de lucru, cu mobilă stil francez, artefactele ce se regăsesc expuse în tot muzeul, îl aduc mai aproape pe vizitator de atmosfera perioadei  interbelice.

Program de vizitare: 09:00 – 17:00 (iarna), 11:00 – 19:00 (vara); luni, marţi: închis

Telefon contact: 0236-866.222

IATĂ CÂTEVA DATE DIN BIOGRAFIA HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU

Hortensia Papadat-Bengescu (1876 – 1955), o mare prozatoare, romancieră şi nuvelistă a epocii interbelice, s-a născut la data de 8/20 decembrie 1876 la Iveşti, județul Galați. A avut o activitate literară fructuoasă timp de trei decenii, fiind creatoarea romanului modern de analiză, considerată un „Balzac feminin al literaturii noastre” şi o „mare europeană”, alături de alte scriitoare celebre. A fost fiica generalului Dimitrie Bengescu și a profesoarei Zoe. Studiază la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București. La 20 de ani se mărită cu magistratul Nicolae Papadat. Cariera literară e amânată din pricina transferurilor soțului dintr-un oraș în altul (trecând pe rând prin Turnu-Măgurele, Buzău, Focșani, Constanța) și de grija arătată numeroșilor ei copii: Nen, Zoe, Marcela, Elena.

Debutul literar

Debutează în presa culturală cu articole în limba franceză (1912). Scrie și poezii în această limbă. În anul 1913 publică la revista Viața românească, formarea sa ca scriitoare fiind marcată de personalitatea lui Garabet Ibrăileanu, cel care o ajuta sa debuteze. Debutează editorial in 1919 cu volumul „Ape adânci”, lăudat de Garabet Ibrăileanu. În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roșie, experiența fiind apoi relatată în romanul Balaurul.

Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu și apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creație o regăsim, mai mult sau mai puțin, și în romanele ei. Autoarea scrie și publică mai multe volume de nuvele. A fost supranumită „Marea Europeană”, o recunoaștere a meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc și sincronizarea lui cu cel european.

La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza „obiectivă”, așa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa (Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini). Din 1933, se stabilește în capitală. Scrie Logodnicul (1933), și, în 1946, obține Premiul Național pentru proză. Restul proiectelor de romane rămân nefinalizate. Interzisă de regimul comunist și trăind la bătrânețe fără mijloace de subzistență, Hortensia Papadat-Bengescu a murit dată complet uitării de colegi și de criticii literari, la data de 5 martie 1955 la București, la vârsta de 79 de ani. După 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic.

OPERA HORTENSIEI PAPADAT BENGESCU

VOLUME

• Ape adânci [Nuvele], Bucureşti, Editura Librăria Alcalay, 1919, ed. I, 215 p; ed. a II-a, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Bucureşti, 1919; ed. a III-a, Bucureşti; Ed. Cultura naţională, 1923; ed. a IV-a, Bucureşti, Ed. Librăria „Universala” Alcalay, 1936.
• Bătrânul [Comedie socială în 5 acte], Bucureşti, Ed. Alcalay, 1920, 223p.
• Sfinxul [Nuvele], Bucureşti, Ed. Alcalay, 1920, 212p.
• Femeia în faţa oglinzii [Nuvele], Bucureşti, Ed. „Aurora” – Alcalay, 1921, 224p.
• Balaurul [Roman], Bucureşti, Ed. Ancora, 1923, 280p.
• Romanul Adrianei, Bucureşti, Ed. Librăriei Alcalay et Calafeteanu, 1924, ed. a II-a, Bucureşti, 1936.
• Romanţă provincială [Nuvele], Bucureşti, Ed. Cultura naţională, 1925, 141p.
• Fecioarele despletite [Roman]*, Bucureşti, Ed. Ancora, 1926.
• Lui Don Juan, în Eternitate, îi scrie Bianca Porporata; Pe cine a iubit Alisia? (Ediţia a II-a a Sfinxului), Bucureşti, Ed. Librăriei „Universala” Alcalay, 1926, 212p.
• Desenuri tragice [Nuvele], Bucureşti, Ed. Casa Şcoalelor, 1927, 123p.
• Concert de muzică de Bach [Roman]*, Bucureşti, Ed. Ancora, 1927, 302 p.
• Drumul ascuns [Roman]*, Bucureşti, Ed. Naţională S. Ciornei, 1932, 292 p.
• Logodnicul [Roman], Bucureşti, Ed. Adevărul, 1935, 351p.
• Rădăcini [Roman]*, vol. I-II, Bucureşti, Ed. naţională S. Ciornei, 1938, 435p.+486p.
• Străina [Roman]*, Bucureşti, 2009.
• Fetiţa [Roman], în manuscris.
• Opere, vol. I, Ediţie şi note de Eugenia Tudor. Prefaţă de Constantin Ciopraga, Colecţia „Scriitori români”, Editura Minerva, 1972; vol. II-V, Ediţie şi note de Eugenia Tudor Anton, Bucureşti, 1975, 1979, 1980, 1982.

* Componente ale ciclului romanesc Hallipa.

Colaborarea literară şi publicistică (între anii 1912-1955) în revistele:

„La Politique” (19129, „Viaţa românească” (1913-1936, 1946, 1955), „Flacăra” (1916), „Sburătorul literar” (1919-1922), „Sburătorul” (1922-1927), „Însemnări ieşene” (1919), „Viaţa românească” (1920-1923, 1938, 1940), „Mişcarea literară” (1925), „Adevărul literar şi artistic” (1925-1937), „Cetatea literară” (1926), „Universul literar” (1926), „Viaţa literară” (1926-1930), „Tiparniţa literară” (1929), „Vremea” (1930-1934, 1942), „Revista Fundaţiilor Regale” (1936), „România literară” (1932-1933), „Familia” (1935), „Azi” (1937-1938), „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români” (1934, 1938), „Adevărul” (1937), „Revista română” (1942), „Kalende” (1943), „Democraţia” (1944), „Drumul femeii” (1945), „Contemporanul” (1946, 1951, 1955).

Traduceri postume:

• Das Bachkonzert. Roman von Hortensia Papadat-Bengescu, Kriterion Verlag, Bukarest, 1975, germană, 560p.
• Kamarazene. Rejtett út két régény. Irodalmi könyvkiado, Bukarest, 1964. Forditotta és az elöszöt irta Levenday Éva, maghiară, 514 p.
• Bachov Koncert, Spoločnost Priatelov Krasnych kaih, Bratislava, 1977, Translation jan Kerdo, cehă, 204 p.
• Ledér Szüzek Regéncy. Ferditotta Csiki László, Kriterion Könyvkiado, Bukarest, 1978, maghiară, 184p.
• A Concert of Music by Bach. A critical study, translation and commentary by Ileana – Alexandra Orlich, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2005, engleză.
• The Hidden Way. A critical study, translation and commentary by Ileana – Alexandra Orlich, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2007, engleză.
• Concert din muzică de Bach. Drum ascuns], ediţie Joachim Garrigós, Editura Gadir, Madrid, 2008, spaniolă.

Lucrări de exegeză critică (monografii „Personalia”)

• Valeriu Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1965.
• Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu, Ed. Cartea Românească, 1973.
• Maria Luiza Cristescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ed. Albatros, 1981.
• Florin Mihăilescu, Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, Editura Minerva, 1975.
• Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin. Repere şi Interpretări, Ed. Eminescu, 1980.
• Nicolae Creţu, Constructori ai romanului: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Ed. Eminescu, 1982.
• Ion Holban, Hortensia Papadat-Bengescu, Ed. Albatros, 1985.
• Studii, ediţii îngrijite şi prefeţe la volume din opera sa, semnate de Constantin Ciopraga, Eugenia Tudor (- Anton), Şerban Cioculescu, Gheorghe Crăciun, Roxana Sorescu, Gabriel Dimisianu, Silvian Iosifescu, Doina Modola-Prunea, Ion Bogdan-Lefter, Doina Curticăpeanu, Ioan Holban, Viola Vancea, Valeriu Cristea, Dana Dumitriu, Ion Protopopescu, Valeriu Râpeanu.

Vă invităm la Ivești, să revedeți și să simțiți locul unde s-a născut și a trăit una dintre ilustrele personalități literare feminine care, cu certitudine, va rămâne un reper important în istoria literaturii române, o veritabilă și nemuritoare valoare: HORTENSIA PAPADAT BENGESCU!

Gheorghe A. Stroia

11 al lui Cuptor, 2015

ALBUM FOTO:

https://www.facebook.com/media/set/set=a.930599263666896.1073741873.100001504931436&type=3

by

Referinţă Bibliografică

GHEORGHE A. STROIA: JURNAL – ACASĂ LA HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU, IVEȘTI – GALAȚI, 11 IULIE 2015/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 11 iulie 2015