A devenit o tradiție ca în fiecare an, cu începere din anul 1967, în prima duminică a lunii iunie, la Monumentul ”Proclamației de la Padeș” de pe Câmpia Soarelui, să fie organizate ample manifestări de comemorare a marelui pandur – Tudor Vladimirescu, prin care localnicii, dar nu numai, împreună cu autoritățile locale și județene, rememorează momentul adunării pandurilor și localnicilor din întregul Plai al Cloșanilor cu rostirea de către Tudor Vladimirescu a Proclamației de la Padeș, aducând un prinos de recunoștință lui Tudor Vladimirescu, pandurilor săi precum și localnicilor ce s-au alăturat acelei mișcări revoluționare, care nu au pregetat în a-și da viața pentru mai binele acestui neam.
Anul acesta, evenimentul de comemorare a lui Tudor Vladimirescu a avut loc duminecă 16 iunie a.c., mai târziu ca de obicei, determinat de perioada alegerilor ce au avut loc în întreaga țară.
Manifestarea s-a desfășurat sub titlul ”Imn pentru Tudor Vladimirescu” și a avut loc pe Câmpia Soarelui din Padeș, județul Gorj, în preajma monumentului ridicat de localnici în cinstea marelui pandur. De dimineață, la Monument, au venit mulți localnici din Plaiul Cloșanilor, vizitatori din întreaga țară sosiți special pentru acest eveniment, membrii unor asociații și fundații cultural-istorice precum și reprezentanți ai autoritățile locale și județene.
De subliniat faptul că anul acesta, în același loc, a mai avut loc un eveniment dedicat mișcării revoluționare din anul 1821, cu prilejul ”Zilei Naționale Tudor Vladimirescu”, eveniment ce s-a desfășurat în data de 23 ianuarie a.c., ziua citirii aici de către Domnul Tudor a Proclamației sale către țară, moment ce a marcat, în fapt, declanșarea evenimentelor ce au urmat.
Manifestarea comemorativă din acest an, din data de 16 iunie, a început prin ”Semnalul de trompeți” dat de membrii Fanfarei militare ”Armonia” a cadrelor militare în rezervă din Târgu Jiu, sosirea oficialităților și intonarea ”Imnului de Stat al României.
A urmat slujba de ”Te Deum”, oficiată de preoții din comuna Padeș, și alocuțiunile oficialităților. Mulțimii adunate în fața monumentului i s-a adresat mai întâi Mihăiță Gabriel Troacă – primarul comunei Padeș care s-a referit la importanța și continuitatea acestui eveniment de omagiere al Domnului Tudor și a mișcării revoluționare din anul 1821 pornită chiar din acest loc. Totodată a fost adus un omagiu localnicilor care au avut un rol major în declanșarea acestei mișcări.
Participanții au audiat apoi mesajul prefectului județului Gorj, domnul Virgil Drăgușin după care a urmat interesanta ”lecție de istorie” despre Tudor Vladimirescu și mișcarea revoluționară de la 1821, susținută de distinsul profesor de istorie dr. Gheorghe Nichifor, care este și vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj. În expozeul domniei sale, prof. dr. Gheorghe Nichifor, a explicat semnificația celor două evenimente dedicate lui Tudor Vladimirescu și revoluției de la 1821, care au loc anual pe Câmpia Saorelui, respectiv pe 23 ianuarie și prima duminică din iunie, astfel: ”Tudor Vladimirescu este în memoria noastră a tuturor și atunci, momentul asasinării sale 26 spre 27 mai 1821, stil nou 8 iunie, l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu ca în prima sa călătorie pe care a făcut-o în țară să viziteze Mehedințiul, Gorjul cu Câmpia Soarelui și cu Mănăstirea Tismanei și să propună ca, în prima duminică a lui iunie , românii, gorjenii îndeosebi să-l omagieze pe Tudor Vladimirescu și aici, Așa încât avem explicația a două sărbători distincte aici la Padeș: 23 ianuarie care este Ziua Națională Tudor Vladimirescu și care n-are cum să se omagieze în altă parte decât acolo unde a fost citită Proclamația numită de la Padeș și momentul când îl comemorăm pe Tudor Vladimirescu , adică ne închinăm faptei sale eroice finalizată prin sacrificiul său suprem, adică iunie 1821.”
A urmat scena sosirii lui Tudor Vladimirescu aici pe Câmpia Soarelui din Padeș, la 23 ianuarie 1821, în momentul declanșării mișcării revoluționare, care a fost prezentată de actori ai Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, rolul lui Tudor Vladimirescu fiind interpretat de Cristinel Dobran.
De remarcat intervențiile de efect pe parcursul evenimentului a fanfarei ”Armonia” a cadrelor militare în rezervă din Târgu Jiu. În cadrul ceremoniei s-au depus coroane de flori din partea
Consiliului Județean Gorj, Ligii culturale ”Fii Gorjului” din București, Consiliului local și al Primăriei Padeș, Fundației ”Tudor Vladimirescu”, Asociației culturale ”Fii Gorjului” Banat din Timișoara, a altor asociații, fundații și partide.
Manifestarea comemorativă s-a încheiat cu un recital de muzică populară gorjenească susținut de interpreți renumiți ai ansamblului ”Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Arte Târgu Jiu. În acordurile orchestrei și a melodiilor interpretate de renumiții artiștii Carmen Sarcină, Liliana Ciochină-Neoagă, Nicoleta Lătărețu Elena Bălan s-a încins o horă mare, deschisă de către grupul de dansatori ai Ansamblului artistic profesionist ”Doina Gorjului” din Târgu Jiu și în care s-au prins majoritatea celor prezenți, inclusiv autoritățile și reprezentanții diferitelor instituții, organizații, fundații și partide.
Evenimentul a fost continuat de către cei interesați, în special localnici, dar nu numai, la bâlciul desfășurat pe parcursul întregii zile, în zăvoiul din lunca Motrului.
În final menționăm faptul că evenimentul din acest an, a fost organizat de Prefectura județului Gorj, Consiliul Județean Gorj, Consiliul Local și Primăria comunei Padeș, cu concursul Ansamblului Artistic Profesionist ”Doina Gorjului” din Târgu Jiu, Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu” Târgu-Jiu și al Școlii Populare de Arte ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu.
Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..