Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » IERARHI BOR » Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viaţă demnă, vrednică, harnică, dinamică, darnică, slujitoare, onestă şi pilduitoare…

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viaţă demnă, vrednică, harnică, dinamică, darnică, slujitoare, onestă şi pilduitoare…

Înaltpreasfinţia Voastră,

Doresc să vă mărturisesc faptul că am cumpărat, chiar de la Sfânta Mănăstire a Basarabilor, din municipiul Curtea de Argeş, cele cinci volume de memorialistică, ce poartă titlu generic şi sugestiv „Toată Vremea-şi are Vremea” ale Înaltpreasfinţiei Voastre şi le-am citit pe nerăsuflate, iar acum, în aceste momente de adâncă emoţie şi profundă recunoştinţă, între altele, vreau să vă mulţumesc pentru scrierea şi publicarea lor, să-i mulţumesc Lui Dumnezeu – Bunul şi Dreptul, că existaţi şi că vă ţine, încă, sănătos, harnic şi puternic, spre a fi în continuare de mare folos bisericii şi poporului din care faceţi parte – pe care le slujiţi cu aceeaşi deosebită dragoste, autentică râvnă şi multă sinceritate!…
Drept urmare, această colecţie memorialistică, momentan de numai cinci volume, apărută, (re)editată şi (re)publicată în perioada (intervalul) anilor 2014 – 2016, ar trebui citită de cât mai multă lume, printre care să se numere şi cei care au tot acuzat Biserica şi pe slujitorii Ei că ar fi colaborat cu securitatea, aducând, de fapt, acuzaţii nefondate, mai precis, mincinoase. În consecinţă, de la bun început doresc să-mi cer iertare pentru tonul uşor patetic şi poate puţin tensionat pe care, cu siguranţă, îl voi avea în această scrisoare deschisă pe care am redactat-o, oarecum în grabă şi cu o umbră de tristeţe!…
De ce această stare sufletească, din cauza dorinţei de a lămuri situaţia din anii trecuţi, când unii au acuzat, mai cu seamă în presa scrisă şi în cea audio-vizuală, că preoţii din perioada dictaturii comuniste au săvârşit mari compromisuri de ordin moral, folosindu-se de Sfânta Taină a Spovedaniei, pentru a divulga cele spuse de către credincios, redactând nişte rapoarte depuse la securitate, prin care deci, ar fi trădat secretul, confidenţialitatea acestei Sfinte Taine!…
Eu zic că atunci s-a ajuns prea departe cu acuzaţiile deoarece ele au fost pripite şi neîntemeiate, ducând până la crearea unor jigniri de proporţii de care nu ştiu cine şi de ce s-ar fi putut folosi!…
Am senzaţia tot mai certă, că această acţiune a făcut parte din lanţul foarte lung de atitudini concertate împotriva Bisericii care s-au desfăşurat, şi se mai desfăşoară, în ultimii ani dar care nu sunt altceva decât un adaus, sau dacă vreţi, un bonus la şirul lung de activităţi ce s-au desfăşurat împotriva acestei instituţii divino-umane de-a lungul istoriei, şi care unele au fost mai directe şi mai grosiere iar altele mai voalate şi mai perfide, aşa cum este şi păcatul!…
De aceea, vin să întreb, din nou, aici şi acum, dacă această dorinţă de accesare a dosarelor slujitorilor altarelor s-a dorit a veni în întâmpinarea satisfacerii curiozităţii, a descoperirii adevărului, a instaurării unei dreptăţi sociale şi morale sau dintr-un spirit de vanitate, de răzbunare şi de atacare a acestei tabere clericale care este foarte mare şi care mai şi deranjează, uneori până astăzi, pe unii sau pe alţii!…
Oare, odată cu deschiderea acestor dosare şi mai ales după acest moment, pe care Biserica ca instituţie l-a primit fără a fi, de fapt, împotrivă, chiar credeam că se va instaura pacea, adevărul şi dreptatea pe acest pământ românesc, fără a recurge la o reabilitare a noastră din punct de vedere spiritual – duhovnicesc, ontologic şi moral!…
Spun că din punct de vedere istoric nu ar fi (fost) rău acest lucru însă din punct de vedere moral chiar nu credem că slujitorii altarelor, fără a preciza şi a nuanţa lucrurile, au săvârşit astfel de compromisuri de ordin moral şi teologic!…
Atunci de ce au fost pline închisorile comuniste de atâţia slujitori ai Bisericii, unii dintre ei fiind personalităţi marcante care şi-au aflat, acolo, sfârşitul, unul martiric şi mucenicesc!…
Prin urmare, să avem, cu toţii, convingerea că majoritatea covârşitoare a acestor dosare sunt de urmărire, cei cuprinşi în ele fiind nişte victime ale sistemului comunist ateu!…
De ce avem această impresie că acesta ar fi fost ultimul şi cel mai important lucru pe care-l mai aveam de făcut după care am fi trăit „într-un cer nou şi un pământ nou”?!… Oare nu a fost atunci (şi) un interes ocult la mijloc!…
În altă ordine de idei, noi credem în continuare că această epurare a societăţii, în toate domeniile şi în toate structurile, va lămuri, clarifica şi aşeza lucrurile în mod complet şi definitiv?!…
Dacă ar fi aşa ce bine ar fi şi, sincer vorbind, chiar ne-am dori să fie aşa!…
Am impresia că ne-am aflat în acele momente între „ciocan şi nicovală” dar nu prea ştiu al cui a fost „ciocanul” şi a cui „nicovala”?!…
De aceea am senzaţia că de obicei, prea răspundem unor „comenzi” venite de peste tot şi de aiurea cu privire la unele situaţii cât se poate de sensibile şi de importante şi că se exagerează ajungându-se chiar la nişte abuzuri, în unele locuri!…
Aşa stând lucrurile, nu este bine ca astfel de procese să fie făcute la comandă politică, sau din exces de zel, căci ce este „val al politicii şi politicienilor” ca valul trece!…
Oricum, slujitorii, sinceri, loiali, fideli, credincioşi şi devotaţi Bisericii au fost de acord cu deschiderea dosarelor ba, chiar aşteaptă şi acum, să ia sfârşit cât mai repede această problemă care, pe alocuri, a fost sau pare a fi o falsă, eronată ori artificială problemă!…
Să nu credem, cumva, că membrii, fiii şi slujitorii Bisericii vor să fie exceptaţi de la vreo lege, nu nicidecum, de aici văzându-se faptul că, dacă acest proces ar fi decurs într-un mod sincer, onest şi corect, ei (marea majoritate dintre ei) nu s-au simţit încărcaţi şi vinovaţi cu nimic, ba dimpotrivă, în acest fel s-ar fi cunoscut mai bine cât au avut de suferit unii ca aceştia în timpul prigoanei comuniste!…
Fapt, realitate şi adevăr ce este afirmat, confirmat şi demonstrat şi de această deosebită lucrare de memorialistică – ce ne-a încărcat sufletele şi ne-a sensibilizat minţile!…
Şi de data aceasta am observat că Biserica, prin slujitorii şi conducătorii ei, a fost cât se poate de receptivă şi de cooperantă la împlinirea demersurilor nobile şi autentice ale societăţii, numai să fi fost astfel şi nu altceva!…
Oricum, constatând o preocupare permanentă a societăţii civile şi mediatice româneşti, în acest sens, să fim convinşi de faptul că Biserica rămâne ieri, azi şi în veci Aceeaşi şi că, în pofida unor încercări ale discreditării, ea nu-şi va pierde credibilitatea şi autoritatea ei duhovnicească şi morală în faţa credincioşilor!…
Să ne ajute şi să ne lumineze Dumnezeu să trecem întotdeauna peste toate momentele acestea ori altele asemănătoare cu bine, căci „totul este bine când se sfârşeşte cu bine!” dar mai ştim şi că „binele nefăcut bine nu este bine”!…
Iar „Memoriile” dumneavoastră stau drept dovadă, mărturie, propovăduire şi mărturisire autentică că aţi căutat şi aţi reuşit în cele mai multe situaţii şi împrejurări ale vieţii, să împliniţi binele, după voia/voinţa Domnului şi învăţătura Bisericii iar nu neapărat al omului!…
Cu alte cuvinte, aşadar, această scrisoare a mea, pentru care vă cer iertare din cauza prea multei mele îndrăzneli, se doreşte a fi un ecou sau un răspuns, dacă vreţi, la această lucrare – deopotrivă civică, etică, istorică, cărturărească şi pastoral – misionară, pe care Înaltpreasfinţia Voastră aţi avut curajul, responsabilitatea şi libertatea de a ne o împărtăşi, asumându-vă astfel, toate riscurile de rigoare, cum ar fi aceea a caracterizării venită din partea unor neaveniţi la adresa Înaltpreasfinţiei Voastre, cum că sunteţi o persoană „incomodă” şi „subiectivă”!…
Altfel spus, volumele de memorialistică ale Înaltpreasfinţiei Voastre sunt, prin urmare, dincolo de multe alte aspecte, o mărturie a unor stări de fapt trecute dar, în acelaşi timp, constituie şi lumina salvatoare în ceea ce priveşte comportamentul nostru şi atitudinea noastră pentru viitor, felul, modul în care reuşim, sau nu, să asimilăm, să înţelegem şi să desluşim aceste date şi informaţii cutremurătoare ce alcătuiesc istoria noastră recentă, care a marcat a doua jumătate a veacului al XX – lea şi nu numai!…
Lucrarea în cauză, este, deci, între multe altele, o mărturie, in memoriam sau pro memoria, fiindcă are drept scop mărturisirea tragediilor ce s-au abătut asupra României şi a instituţiilor sale postbelice, între care la loc de frunte se situează Biserica din perioada anilor 1945 – 1989.
Totodată este o lumină, relevantă, grăitoare şi salvatoare pentru că textul nu se opreşte doar la constatarea unor stări de fapt trecute ci deschide orizontul unui viitor, care se cere a fi mai bun, mai luminos pentru fiecare dintre noi, dacă vom avea puterea şi capacitatea de a analiza cu multă luciditate, discernământ şi foarte mult bun simţ, realităţile trecute în cadrul cărora atâţia dintre semenii, părinţii şi fraţii noştri au suferit constrângeri, umilinţe inimaginabile şi multă batjocură. Şi toate acestea pentru că „timp de 45 de ani, în România s-au încălcat drepturile fundamentale ale omului, săvârşindu-se un holocaust asupra conştiinţelor românilor şi instituţiilor din statul român, printre care se numărau şi slujitorii Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administraţia Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau constrângerile forţelor de represiune ale securităţii statului socialist „democratic” din România. Valuri-valuri, profesori, medici, preoţi, ingineri, scriitori, artişti, poeţi, portari, moaşe comunale, ţărani, gospodari, văduvi şi alte categorii sociale au căzut sub neagra şi temuta ameninţare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”
În altă ordine de idei, în pofida situaţiilor, realităţilor, împrejurărilor şi conjuncturilor sau dramelor prezentate în această adevărată pastorală, memorialistică, arhierească, spirituală şi duhovnicească, cu amintirea şi evocarea miilor de preoţi şi creştini care au îndurat tot războiul acesta văzut şi nevăzut dar simţit, ce s-a abătut ca o mare nenorocire asupra Bisericii, totalizând mii şi milioane de ani de închisoare, adunaţi de cei 2280 de preoţi ortodocşi trecuţi prin puşcăriile comuniste, care erau deja până în anul 1964 în suferinţe umilitoare şi ucigătoare, apoi miile de dosare întocmite românilor ce stau ca mărturie că holocaustul asupra libertăţilor elementare şi fundamentale ale românilor s-a comis, totuşi mesajul general al celor cinci volume de memorii este unul plin de credinţă, de nădejde şi de dragoste creştină, precizând românilor, din tot locul şi din tot ceasul, că: „Cu toate măsurile diabolice venite peste România… putem spune că neamul acesta carpatic încă n-a murit (spre bucuria unora şi nefericirea altora)… şi că trebuie să eliminăm definitiv mărul discordiei dintre fiii acestei ţări martirizată de pofta indivizilor cu chip de fiară.”
De asemenea, cartea mai cuprinde, între multe alte texte cu valoare de document, şi aţi fost foarte inspirat Înaltpreasfinţia Voastră că l-aţi aşezat, şi aici şi acum, „Cuvântul Pastoral al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române” emis în decembrie 1989 (de care mulţi dintre acuzatorii de astăzi ai Bisericii habar nu au) în care conducerea ierarhică superioară a Bisericii noastre în frunte cu Patriarhul de atunci al Ţării îşi cere iertare pentru toate greşelile trecutului, pe care şi le asumă cu toată responsabilitatea, aducând, în acelaşi timp, cuvânt de mângâiere şi îmbărbătare tuturor fiilor acestui neam şi popor, atât de încercat de-a lungul timpului şi pe parcursul istoriei noastre bimilenare!…
Iar acum, în încheierea acestei epistole de suflet, toate acestea fiind zise, Înaltpreasfinţia Voastră, vă mulţumesc încă odată, pentru toate lucrările publicate şi dăruite nouă tuturor, asigurându-vă pe mai departe de sincera mea recunoştinţă şi aleasa mea preţuire, pentru tot binele ce-l săvârşiţi cu timp şi fără timp, şi dorindu-vă să aveţi parte în continuare, de mult spor binecuvântat şi de multe împliniri duhovniceşti, alături de un sincer şi călduros „La mulţi, Binecuvântaţi şi Fericiţi Ani”!…
Dumnezeu să vă poarte de grijă şi să vă ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!…

Bucureşti – 06.06.2017

Cu aleasă preţuire şi
deosebită consideraţie,
Dr. Stelian Gomboş

Scrisoare deschisă, publică, adresată Înaltpreasfinţiei Sale, Calinic Argeşeanul –
Arhiepiscopul (logofătul spiritual al) Argeşului şi Muscelului

https://steliangombos.wordpress.com/

Facebooktwitterby feather

Despre Stelian GOMBOS

CURRICULUM VITAE GOMBOŞ STELIAN TITUS Date Naţionalitatea: română personale: Data naşterii: 8 iulie anul 1977 Locul naşterii: Oradea – Bihor Obiective: Să îmi folosesc pregătirea acumulată în timpul studiilor şi să acumulez experienţă, răspunzând provocărilor pozitive Studii: 1992 –1996 - Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Oradea 1996 - 2000 - Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea Oradea 2000 - 2001 - Masterat Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea Oradea 2003 - 2006 – Doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea „Aristotel” din Thessalonic – Grecia 2008 – 2012 – Doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. 2012 – 2013 – Doctorand, prin transfer, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Craiova. 2006 - Institutul Naţional de Administraţie (INA) – „Managementul Informaţiilor în instituţiile publice” 2007 - Institutul Naţional de Administraţie (INA) – „Comunicarea intra şi inter instituţională în entităţile publice” 2008 – Institutul Naţional de Administraţie (INA) – „Transparenţa decizională şi liberul acces la informaţiile de interes public” 2008 – Universitatea Naţională de Apărare (UNAP) „Carol I” Bucureşti – Colegiul Naţional de Apărare (CNAP) – Curs post-universitar de „Introducere în securitatea naţională” 2008 – Ministerul Afacerilor Externe – Institutul Diplomatic Român (IDR) – Curs post-universitar despre „România - relaţiile internaţionale şi integrarea ei în Uniunea Europeană”. 2009 - Universitatea Naţională de Apărare (UNAP) „Carol I” Bucureşti – Facultatea de Comandă şi Stat Major – Masterat despre „Securitatea şi Apărarea Naţională”. 2010 – Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice (FCRP) – Masterat despre „Comunicare şi relaţii publice”. 2011 – Cursul european „Utilizarea calculatorului în şapte module – ECDL complet” – Bucureşti. 2013 – Cursul „Teorie şi practică diplomatică” la Şcoala Paleologu de „Studii umaniste şi diplomatice”. 2013 – Doctor in Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Craiova. 2014 – Cursul „Retorica adaptată la context” la Şcoala Paleologu de „Studii umaniste şi diplomatice”. 2017 – 2021 – Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. 2021 – 2022 - Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti – Cursuri de Master în domeniul „Carieră Judiciară”. Activitatea profesională: 2000 – 2003 - Profesor de religie la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Oradea 2002-2003 – Preparator la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Oradea 2005 – până în prezent – Consilier (superior) la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României din Bucureşti. 2014 – 2018 - Epitrop – consilier la Biserica parohială „Sf. Ier. Nicolae şi Sf. Cuv. Antonie cel Mare” din cartierul bucureştean Titan. 2014 – decorat, de către Patriarhia Română, personal de către Părintele Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, cu ordinul comemorativ “Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi conferit cu medalia jubiliară, închinată “Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. 2017 – până în prezent – Membru în cadrul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR). 2017 – până în prezent – Membru al Asociaţiei Creştine “Lăcaşuri Ortodoxe” din România. 2017 – până în prezent – Membru al Fundaţiei Creştine “Arsenie Boca” din România. 2019 – până în prezent – Vicepreşedinte – Aria sector 4 şi Primvicepreşedinte – Aria Bucureşti în cadrul Ascociaţei Civilizaţia Ortodoxă din România (ASCIOR). 2017 – până în prezent – Membru în Departamentul Centrului de Cercetări Teologice, Interculturale şi Ecumenice “Sf. Ioan Casian”din cadrul Universităţii “Ovidiu” din Constanţa. 2019 - Decorat, de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, personal de către PS Părinte Episcop Iustin, cu ordinul comemorativ şi medalia jubiliară "Iustinian Arhiepiscopul". 2022 – până în prezent – Vicepreşedinte al Asociaţiei – Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” din România – Filiala „Avram Iancu” Bucureşti. Limbi străine: Engleză - mediu Franceză - mediu Greacă - avansat Profil personal: Persoană receptivă, dinamică, spirit de echipă, abilitate în comunicare şi negociere Permis de conducere-categoria B Cunoştinţe PC-Microsoft Office Hobby – uri: Literatura, excursiile, muzica, sportul Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinţei”, „Renaşterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credinţa Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelaţii Diamantine”, „Semne”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeşul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureşeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” şi „Familia Română”. Mai 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârşirea începutului” – la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări şi începuturi” – la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Noiembrie 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „De la începuturi la profunzimi” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Iulie 2009 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Despre Biserică şi Stat între curs şi discurs” – la Editura „Top Form” din municipiul Bucureşti. Octombrie 2010 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Euharistia – calea către Iisus Hristos, Dumnezeu” – la Editura „Agnos” din municipul Sibiu. Octombrie 2010 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Vorbire şi convorbire cu oameni aleşi” – la Editura „Top Form” din municipul Bucureşti. Aprilie 2011 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Dumnezeiasca Euharistie – centrul vieţii liturgice şi duhovniceşti a creştinului” – la Editura „Emia” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara. Decembrie 2011 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Din cuvântul înţeleptului – la ceas de sfat şi sfătuire...” – la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuş, judeţul Bihor. Septembrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Armonii culturale şi spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, judeţul Vrancea. Septembrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Armonii sacre în lumea contemporană”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, judeţul Vrancea. Octombrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Oameni şi cuvinte. Portrete şi descrieri”, la Editura „Top Form” din municipiul Bucureşti. Aprilie 2013 – a apărut cartea cu titlul: „Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” – volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboş şi Cristian Şerban, la Editura „Cristimpuri” din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova. Mai 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „O remarcabilă personalitate a vieţii bisericeşti şi naţionale – Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura „România în Lume” din Bucureşti. Iunie 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „De vrei să te mântuieşti cu întrebarea să călătoreşti...”, la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuş, judeţul Bihor. Septembrie 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Frânturi de învăţături şi cunoştinţe: culegere de eseuri, meditaţii şi reflecţii asupra unor teme, subiecte şi cărţi”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea, judeţul Bihor. Iunie 2014 – mi-a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creşterea duhovnicească a credincioşilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei” din municipiul Craiova, judeţul Dolj. Septembrie 2014 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Câteva spicuiri, sugestii şi recomandări…”, la Editura „România în Lume” din Bucureşti. Mai 2015 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Minunat este Domnul Dumnezeu în tot lucrul mâinilor Sale - Culegere de articole, eseuri şi studii teologice", la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Octombrie 2015 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Împărtăşiri spirituale…”, Colecţia „Scrisul de azi”, Editura „Singur” din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa. Martie 2016 - mi-a apărut, cea de-a douăzecea carte, cu titlul: „Smerite şi sincere împărtăşiri”, la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Noiembrie 2016 – cartea cu titlul: "Câteva sincere mărturisiri şi smerite împărtăşiri din rodul îmbelşugat şi tezaurul binecuvântat al Cuvântului - Culegere de articole, eseuri, studii, interviuri şi recenzii", Editura “Naţiunea”, Bucureşti. August 2017 – mi-a apărut cartea cu titlul: “Despre Spritualitatea Răsăriteană Autentic Ortodoxă ca Trăire în Iisus Hristos - Fundamente, Realităţi, Perspective şi Trăsături - Mic ghid sau îndrumător apologetic, dogmatic şi moral”, la Editura Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa. Septembrie 2017 – a apărut cartea cu titlul: “Biserică, stat, societate în regimul comunist (1945-1989): intoleranţă şi deznaţionalizare în Harghita şi Covasna (1940-1972)”, autori: Stelian Gomboş şi Ioan Lăcătuşu, la Editura “Eurocarpatica” din municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Mai 2018 – a apărut cartea cu titlul: “Certitudini, repere şi valori pentru omul contemporană” la Editura “Avrig&London”, din oraşul Avrig, judeţul Sibiu. Iunie 2018 – a apărut cartea – culegere de eseuri, cu titlul: “România în şi din noi!”, la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Iunie 2020 – a apărut cartea cu titlul: “Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie – Centrul vieţii creştine” scrisă, împreună cu Pr. Dr. Ioan Mircea Ghitea şi publicată la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Noiembrie 2020 – a apărut cartea cu titlul: “Gânduri printre rânduri răzleţe” publicată de Editura “Teocora”, sub egida Ascociaţei Civilizaţia Ortodoxă din România (ASCIOR) Buzău. Iunie 2021 – a apărut cartea cu titlul: “Teologie şi Spiritualitate în viziunea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians şi Ioan Gură de Aur. Tradiţie, înnoire, propovăduire şi mărturisire contemporană”, publicată la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Telefon: 0745/265661 e-mail: stelian_gombos@yahoo.com steliangombos@hotmail.com steliangombos@gmail.com https://steliangombos.wordpress.com/ https://www.facebook.com/stelian.gombos