Festivalul Național Concurs de Folclor „Benone Sinulescu” de la Buzău, aflat la a cincea ediție în zilele de 17-18 iunie 2023 este referențial din perspectivă de valoare în primul și în primul rând pentru că organizatorii (Primăria Municipiului Buzău, primarul municipiului, Constantin Toma și Centrul Cultural și Educativ „Alexandru Marghiloman”), precum și juriul competent format din Adriana Stuparu Dobrița, prezentatoare, Traian Ilea, președinte de juriu, Teodor Isaru, redactor documentarist la Societatea Română de Radiodifuziune, Ilie Caraș, interpret de muzică populară din Bucovina de Nord – Ucraina, Adrian Naidin, artist instrumentist la Orchestra Radio din București, vocalist în spectacolele proprii, Radu Ciordaș, interpret de muzică populară din Ardeal, Nicolae Datcu, interpret de muzică populară din Buzău, l-au amplasat în exterioritatea chiar și a unor vagi avataruri umbroase de trafic de influență prin tertipuri arhicunoscute ca regulă la noi, nu ca întâmplare, pe care se încropește o nedreptate devastatoare față de copii. Așa ceva nu a încăput în formatul foarte cinstit și competent în contextul oricăror dintre coordonatele de desfășurare a festivalului.
Cu atât mai mult este plăcut de efectuat cronici de spectacol de către slujitorii mass media demni, la rându-le, de prezentarea anterioară. Cea de față se oprește cu afecțiune în dreptul concurentei de treisprezece ani, Maria Rovana Băducu. Se întâmplă ca ea să fie buzoiană. Ceea ce este mult mai menționabil e frumusețea acestei adolescente și talentul interpretativ vocal muzical, pe lângă conduita sa admirabilă ce denotă educație și pe lângă splendoarea și autenticitatea portului popular.
În ce mă privește mi s-a răscumpărat deplin rezistența sub un soare crud de fierbinte împrejurul spațiului betonat și deschis al desfășurării spectacolelor fulminante și mirabile ale Drăgaicii și Festivalului „Benone Sinulescu” cu asistarea în totalitatea lui la un spectacol cu certitudine agreabil. Nu se cuvine decât să spun cu glasul inimii că am ascultat, am privit și am cuprins cu sufletul și ochii o lumină, ceea ce ne e decât un fulger, dar unul ce fierăstruiește norii cerului și descătușează soarele.
Iar adolescenta Maria Rovana Băducu, această fată de treisprezece ani, la chipu-i de primăvară și la glasu-i de clopoțel de porțelan, la privirea-i de soare și la obraji-i de trandafiri, la păru-i de salcie răsucit în două codițe ce-i înrămează fața albă și fruntea înaltă, căzând până la umeri din două margini de cărare a însemnat un motiv în plus de prezență în spatele scenei, uneori în spațiul publicului, iar alteori la cabinele artiștilor, a mea.
Doinește ca și cum i-ar mângâia Dumnezeu corzile vocale, trăiește adânc poezia cântecului și absoarbe până în viaductele inimii ecoul propriului glas, închide ochii și visează, îi întredeschide și-i lasă să-și reverse lumina, și gingășia privirii.
Știe să vibreze sunetul muzical și știe să expună gestic trăiri interioare ce rezonează cu cine o privește, pentru ca într-un interschimb emoțional, cei care o ascultă să rezoneze, de asemenea, subtil, cu acest glas ce farmecă.
Se identifică două coordonate referențiale în această superbă oglindă umană a unei artiste aspirante, de treisprezece ani. Unu: Maria Rovana Băducu este ea și numai ea, Maria Rovana Băducu. Are originalitate rară și de preț. Doi: interpreta debutantă în luminile rampei marilor scene ale spectacolului muzical popular, Maria Rovana Băducu a fost și este în continuare vegheată educativ și instruită vocal de către profesoara de muzică, dirijoare și conducătoare a Ansamblului folcloric „Drăgăicuțele”, Flori Popescu. Șlefuitoare incontestabilă de talente, profesoara care a creat ansamblul citat mai sus sădește flori regale și împodobește glastre cu flori oriunde își atribuie sufletul și priceperea unei selecții de talente muzicale și desăvârșirii talentului în rezultate veritabile artistice ale celor aleși pentru spectacolul grandios folcloric.
N-am vrut să închei cu referiri ce pot părea să decadă ce am spus mai sus dacă nu există capacitatea de înțelegere, dar rigoarea pretinde această regulă: la cea de a cincea ediție a Festivalului Național Concurs de Folclor „Benone Sinulescu”, minunata speranță a muzicii noastre populare Maria Rovana Băducu a fost amânată cred eu pentru scurt timp cu indubitabilul merit de a cuceri podiumul. S-a întâmplat, se poate întâmpla oricui.
Toți copiii candidați au dovedit o valoare interpretativ vocală pe seama cărora muzica populară de mâine o va exemplifica fără antecedente șovăitoare și cu mărturii de competență. Maria Rovana Băducu este azi o steluță ce se apropie de orbita viitorului arzând și luminând tot mai strălucitor…!
(Aurel V. ZGHERAN)


