Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » IN MEMORIAM » Marin ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXVI)

Marin ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXVI)

In IN MEMORIAM, JURNAL

O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXVI)

Fenomenele sunt greu sau imposibil de explicat inclusiv științific. Miracolele sunt mai la îndemâna noastră terestră. Sorin Gabriel Șaguna a fost un miracol. Sincer să fiu, noțiunea de geniu mi se pare un pic abstractă. În cultură, în general, fiecare are geniile sale bătute în cuie. Unii au iubit la nebunie ”geniul” lui Marin Sorescu, alții l-au minimalizat cu o insistență bolnavă. Pentru mine, singurul scriitor genial, în termenul dicționarelor, este Shakespeare. Sorin Șaguna, care era pe cale să devină un geniu al teatrului, a preferat miracolul și a plecat de pe scenă înaintea aplauzelor supreme. A murit precum o lacrimă! Mihaela Roxana Boboc l-a cunoscut mult mai bine decât mine, înainte ca acest copil să ajungă actor. Mi-a spus că avea o anume liniște pe chip, ceva ce ținea de mistică olimpiană. Credincios fiind, rămânea după Sf. Liturghie și comunica silențios cu pr. prof. paroh Nicolae Abaza. Mihaela Roxana Boboc: ”Vorbesc din când în când cu mama lui, doamna Șaguna. O femeie greu încercată. A străbătut 3 ani cimitirul. Aproape că a locuit acolo. Îmi spunea că Sorin nu a murit. Sorin este! Îl simte, comunică cu el. Vede semne, așa cum văd și eu de la tata. O înțeleg”.

Redăm un articol din revista ”Cartelul metaforelor”, semnat de aceeași Mihaela Roxana Boboc:

 

Îngerii nu mor…in memoriam Sorin Șaguna

 

Îl vedeam adesea duminica, la biserica Sf. Gheorghe din Buzău. Eu în cor, el în partea dreaptă, în rândul bărbaților. Era îmbrăcat în alb, frumos ca un înger. Ireal aproape. Nu părea din lumea asta. Rămânea la sfârșit să discute cu părintele paroh, Abaza Nicolae, un om de o calitate morală ieșită din comun. Se bucura de tinerețea lui, de cuvintele și necuvintele lui.

Îmi aduc aminte că vorbeam cu sora mea, Irina, despre el și poezia lui, despre visul de actor care creștea în el odată cu vârsta. Despre el și îndrăzneala lui, care nu avea nimic de-a face cu tupeul. O bucurie de a trăi, o asumare a vieții, o încredere dincolo de aparențe. Transforma în frumos tot ce atingea. Și mi-era teamă, ne era teamă, că era prea bun și frumos. Și de obicei oamenii aceștia speciali sunt luați prea devreme. Discuția aceasta se întâmpla în 2010. Intrasem deja în lumea poeziei, cu încredere în zidirea asumată în cuvânt.

Într-o duminică, m-am oprit în fața bisericii, după slujbă și am vorbit. Cred că sora mea a făcut prezentările. Îl cunoștea. Nu rețin discuția, sigur ceva despre poezie, câteva cuvinte, dar chipul lui de înger m-a urmărit multă vreme. I-am urmărit, ulterior, traiectoria în lumea teatrului și poeziei, îndeosebi, și m-am bucurat de succesul lui bine meritat.

Acum 3 ani, s-a făcut liniște. Și îngerii au făcut loc în cer celui pe care l-au trimis. Moartea lui Sorin nu m-a suprins, chiar dacă m-a îndurerat mult. Prea era de-al lui Dumnezeu. Contagios, în cel mai pozitiv mod. O dragoste de viață molipsitoare, curajul de a ține viitorul de mână și o puritate a gândurilor și sentimentelor. Nu poți intra în poezia lui Sorin cu sufletul pângărit. Pur și simplu vei fi respins și chemat atunci când în tine va plânge frumosul, lacrimă cu lacrimă, cuvânt lângă cuvânt.

Și pentru că nimic nu e întâmplător, acum doi ani m-am mutat în același bloc cu părinții lui. Le urmăresc durerea de pe chip, chiar bine mascată și știu că nimic de aici nu-i poate alina. Sorin a murit convins de acel dincolo și probabil scrie pe nori. Lumea teatrului s-a subțiat, precum un pustnic, după plecarea lui. Aievea, Sorin trăiește prin cuvinte, prin iubirea celor care nu l-au uitat”.

Sorin Șaguna (1989 – 2014):

„Îmi place iubirea şi ce e dincolo de ea. Îmi plac oamenii. Îmi plac foarte mult lucrurile frumoase şi de calitate. Îmi place să îmi pun piedici pentru ca apoi să le depăşesc. Îmi place poezia. Am publicat trei cărţi, volume dintr-un singur crez: „poezia este logica inimii, nu a raţiunii”. Nu-mi plac lucrurile banale. Nu-mi place să fiu un om banal. Nu-mi place liniştea gratuită din jurul nostru, că nu mai zâmbim şi că nu mai suntem fericiţi chiar dacă viaţa se complică de la o zi la alta“, spunea actorul, într-un interviu pentru Adevărul. (Mihaela Roxana Boboc, 09 iulie 2017). E greu, e imposibil să nu simți că nu a pierit un om oarecare, ci un reprezentant al vieții model. Sorin iubea lumea, muncea pe ruptelea, cum se spune, se istovea ca să fie bine sufletului omenirii. Credea în dragoste, în treptele cerului. Faptul că a onorat, cu prezența sa vie, Casa de Cultură a Sindicatelor, mă determină să cred că a sfințit și acest loc!

Marin Ifrim, 30.07.2018

Regretatul poet si actor Sorin Saguna

Foto: mama poetului Sorin Saguna

 

Sursa foto: internet

 

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.