„Întrezăriri” pârscovene
Scriitorul Gheorghe Postelnicu, profesor de română, o viață întreagă, în satul lui Vasile Voiculescu, și-a desăvârșit cariera fondând, în urmă cu 5 ani, inconfundabila „revistă sătească de cultură și știință <Întrezăriri>”. Nr. 18/2017 se deschide cu un „Jurnal pârscovean” dedicat activităților cultural-administrative ale locului. Imediat, la pagina 3, sub genericul „Maeștri ai liricii românești”, într-o singură pagină, realizatorii publicației pun umăr la umăr, două poeme fabuloase: „Sunt ani la mijloc” de Mihai Eminescu și „Autoportret romantic” de Vasile Voiculescu. Deasupra poemelor, sonetelor mai bine zis, sunt așezate pozele clasice ale celor doi mari scriitori. Mai sus, în „mansarda” paginii, sunt reproduse fotografiile caselor în care s-au născut cei doi mari poeți, cea de la Ipotești și cea din Pârscov devenită, încă dinainte de 1989, „Casa memorială V. Voiculescu”. Nu știu cine a avut ideea unei astfel de pagini, cred că redactorul șef Gheorghe Postelnicu. O pagină cât toată revista, chiar dacă restul publicației e plină cu texte cel puțin atractive: Gheorghe Postelnicu scrie despre Ion Gheorghe, iar Ion Mândricel despre „Documentele Pârscovului”. Versuri de vis semnează Elena Stroe-Otavă (scriitoare domiciliată în Vrancea, născută în Pârscov, șoția regretatului scriitor Gheorghe Stroe), Mihaela Aionesei, Mihai Horga și Aurel Anghel. Cu ocazia împlinirii a 70 de ani, câțiva dintre colegii de breaslă dedică lui Gheorghe Postelnicu articole de prețuire și respect. Semnează: Titi Damian, Stelian Grigore, Dumitru Scoroșanu, Tudor Cicu, Nicolae Gâlmeanu, Serghei Coloșenco, I. Nedelea, I.J.I. și Constantin Costea.
„Dunărea de Jos”
Din nr. 185/2017 al revistei gălățene „Dunărea de Jos” am reținut, în primul rând, cele patru pagini dedicate unuia dintre cei mai mari regizori ai cinematografiei tuturor timpurilor: Federico Fellini. Un geniu al breslei, recunoscut ca atare și în selecția realizată de redacția revistei „Dunărea de Jos”, o selecție admirabil orchestrată, în care găsim scurte dar incisive aprecieri la adresa maestrului Fellini, semnate de nume fabuloase ale scrisului și, mai ales, ale cinematografiei mondiale: Michelangelo Antonioni, Luchino Visconti, Italo Calvino, Umberto Eco, Francois Truffaut, Louis Malle, Balhus, Costa-Gavras, Billy Wilder, Milos Forman, Woody Allen, Akira Kurasava, Viktor Sklovscki, Nichita Mihalkov, Ingmar Bergman, George Simenon, Arthur Hiller. Patru pagini rarisime, în care mi-am regăsit toată copilăria și adolescența, multă parte din timpul liber stând vrăjit în sălile de cinema. Mai târziu, grație unui poet, Constantin Fieraru, care a dat examen de vreo șapte ori la fostul IATC, am avut rara ocazie să citesc scenariile unor filme legendare. Și mai târziu, am ajuns în teatru, regizor tehnic, unde am lucrat direct cu cei mai mari actori români. Acesta ar putea fi argumentul meu entuziast, favorabil în privința ideii revistei gălățene, de a da o tură scurtă și atletică prin marea cinematografie. Felicitări! Tot despre cinematografie scrie și Victor Cilincă, un condei exersat în cerneala căruia se văd foarte clar temeinice cunoștințe în domeniu. („Istoria unei victorii cinematografice ignorate”). Din câte înțeleg, e vorba despre un viitor volum, ceva care, încă din aceste mostre, ține de cultura cinematografică de elită.
Marin Ifrim, iulie 2017
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..