Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » MIOARA OPRIȘAN: CÂNTEC VITEAZULUI VOIEVOD MIHAI

MIOARA OPRIȘAN: CÂNTEC VITEAZULUI VOIEVOD MIHAI

Azi se împlinesc 421 de ani din 27 mai, 1600: Prima Unire politică a țărilor române sub Mihai Viteazul.

Ca pleava spulberă dușmanii
Când ienicerii vin puhoi,
Înnegrind Dunării șuvoi,
Se-nalță focuri din turbane
Iar fulgere din darabane,
Pârjol e-n noapte, la Vidin,
În vorba lui Mihai venin.

Potop înaintau muntenii,
Cu pieptul gol, cu ochii crunți,
Ca unda Oltului din munți,
Ce poartă-n creasta unui sorb
Sfredelitor iureș de corb,
Țâșnind ca trăznetul în șa,
Viteazul voievod gonea…

Mânia lui urmă adâncă
Răscolind vad Neajlovului,
Întețind cânt ceaslovului…
Cu barda, năpustind ca lupii,
Sfărâmă iadul din toți stâlpii,
De brațul bravilor olteni,
Pier turcii la Călugăreni.

Voinic neobosit în luptă,
Aperi de la Istru la Carpați,
Românii cu amarul frați,
Aer ce mirosea a moarte
Puteri îți dă pentru dreptate,
Cum sigur pe tăria lui
Izvor din veacuri Oltului.

Ca pleava spulberă tătarii
În bântuiri pârdalnice,
Cu șuier de harapnice:
Baba Novac paloș ridică
Hanul tătar de îl despică,
Preda Buzescu scăpăra,
Stroe Buzescu-i secera.

Pentru credința strămoșească,
Arhanghel cu sabia-n mână
Străbate cu armia română
La Șelimbăr, la Gurăslău,
Lărgind păgânilor hău,
Scut creștinilor străbate,
Ca gândul, prin zid și cetate.

Spre Alba-Iulia e calea
Deschisă ca întreaga fire
Înfăptuind prima Unire:
Moldova cu-al ei cap de bour,
Ardealul, vulturul din nour,
Răstignind trecutul ne aduce
Muntenia și sfânta cruce.

Veghează dincolo de moarte…
Câmpia Turzii în trădare
Pentru Basta-i dezonoare,
Capul lui în vârf, la Dealu,
Izvor durerii-n tot Ardealu,
Trupu-i aruncat câmpiei
Respiră iarba României.

Veghează dincolo de moarte…
De frica lui n-au turcii tihnă
Iar Semiluna e sub tină,
Habsburgii poartă-n vene spaimă
Sătui la Cina cea de taină
Și toți păgânii sângelui
Se-ntorc în lut de frica lui.

Mihai, Viteazul Voievod,
În stele își poartă pasul de zeu,
Cu ochii asupra neamului meu,
Gându-i ca tunetul șuier
Prin pofte dușmane ce pier,
Arhanghel din slava-i coboară,
Pavăză iar pentru țară.

MIOARA OPRIȘAN

Facebooktwitterby feather
Etichete: