Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » NEPĂSAREA LUNII-Pompiliu Crețu

NEPĂSAREA LUNII-Pompiliu Crețu

NEPĂSAREA LUNII
Am spart fereastra cerului cu mâna
dar a căzut pe noi praf și cenușă,
lumini din cIoburi năvăleau pe ușă
spre bolta unde se plimba doar Luna.
Matroana nopții,palidă vedetă,
o mitomană cu mărgele false,
pretențioasă,plină de angoase
în univers…e-a Soarelui subretă.
Zâmbetul dimineții o seduce
cu amăgirea zilelor perfide,
poarta de dor și patimi se închide
amurgu-ndrăgostit în brațe -o aduce.
E oare doamna dragostei nocturne?!
creduli îndrăgostții dau din taină,
doar ea nepăsătoare și haină
își plâng-amarul pe meleaguri terne.
Vei fi mereu a nopților stăpână
cu-aceiași față palidă și rece,
indiferentă peste tot vei trece…
noi,doar cu-albastrul cerului în mână!

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.