Când cântă magnifica orchestră „Lăutarii” din Chişinău, dirijată cu vioara și inima de către maestrul Nicolae Botgros, hotarul ne-hotar seacă şi se preface steag de

victorie sufletească într-o ţară cu o parte română vecină cu altă parte, tot română!

Pantele istoriei cu mersul îngreunat de către siluitorii ei se întind şi netezesc atunci când se aşterne dinspre răsărit o splendoare de câmpie a Basarabiei cu brazi de moldoveni şi mândre de moldovence trandafirii cântând aprins de dragoste, până la văzduh şi până la inimă, până la ţară, până la strămoşi şi până la prunci…! Răgazul moldoveanului e dragostea, leagănul moldoveanului e cântecul! Leagănul şi răgazul sunt eminamente moldoveneşti, căci peste Prut dragostea şi cântecul curg prin vene.

Ce mult timp a fost Basarabia sub ruşi, fără ca dragostea şi cântecul să se îmbrace în pielea slavă, să absoarbă prin porii latinităţii ei sucul slav, pietros! Nimeni, în nicio parte de ţară nu a conservat folclorul românesc mai bine ca moldovenii, în Basarabia veche şi deopotrivă nouă, a cărei istorie e alcătuită din cântece folclorice, din cusături populare, meşteşuguri adâncite în vremi, dragoste de ţară până la jertfă, dor de ţară până la chin.

Maestrul Nicolae Botgros, împărat mustăcios şi sprâncean, oacheş, al cântecului, stejar de moldovean cu foc în trunchi, mândrie în coroană şi vatră la rădăcini, struneşte instrumentiştii măiaştri ai orchestrei sale ce-i bucată a inimii României, orchestra „Lăutarii” din Chişinău, căreia maestrul Benone Sinulescu voise să-i schimbe numele în „Superlăutarii” de la Chişinău!

Ar fi meritat-o, numai că prefixul „super” nu are nici pe departe plămadă lexicală moldovenească – veselul maestru Benone Sinulescu, fireşte, nu făcuse decât să comită încă o fabuloasă şotie de-a sa, anunţând schimbarea numelui grandioasei orchestre moldoveneşti, dar „Lăutarii”, „Lăutarii” vor rămâne, cum aurului niciun alt nume nu i s-ar mai nimeri! Această orchestră e o comoară spirituală din care fiecare cântăreţ pe care-l acompaniază ia câte un crepuscul de strălucire.

Nu există cântăreţ de muzică folclorică românească,  nici măcar unul, care să nu capteze în oglinda repertoriului său, măcar o dată, lucirea aurorală a acestui acompaniament! Toate marile drumuri ale muzicii folclorice româneşti taie curmeziş istoria culturală a ultimul deceniu al veacului şi mileniului trecut, la pas şi la braţ cu orchestra „Lăutarii” din Chişinău, pe care o păstoreşte ca apostolul maestrul Nicolae Botgros, acest muzician clăditor al încă unei ţări, de fapt al adevăratei ţări, cea românească, spirituală, întreagă, unită de cântec!

Dincolo şi dincoace de geniul său muzical, recunoscut de toată lumea folclorului nostru, maestrul Nicolae Botgros argumentează ca nimeni o simţire şi o manifestare foarte umană în relaţia firească, spontană, cu semenii. Nu ascunde reacţiile pur umane la durere, la bucurie, nu tergiversează dragostea, reprimarea, înţelegerea, în nicio împrejurare. Este direct şi sincer! În această ordine de analize,  toată  lumea  a văzut cât de natural sunt oglindite pe faţă expresiile sale de bunătate, veselie şi mulţumire sufletească la emisiunea „O dată-n viaţă”, de un exemplu, și va continua să vadă, căci emisiuni care să știe a-i fructifica mirabila-i valoare vor mai fi. Maestrul Nicolae Botgros nu exteriorizează niciodată sentimente de nepăsare. Nici măcar un singur gest al său nu adânceşte trăiri lăuntrice de tipul mecanicist, reacţii de scenariu, artificializări peste naturalul său persistent omenos, sensibil.

         Iată un suflet, fapte şi simţăminte pur umane, înnobilate de lumina artistului ce are în inimă un soare inepuizabil, în har o fântâniţă nesecabilă din care izvorăşte apă aurie de sete de folclor pur, răpitor de frumos!

Faptul de a fi invitat la festivalul de la Buzău acest fenomenal maestru al muzicii noastre folclorice, căci a fost invitat și a venit cu magnifica-i orchestră și a zguduit până la cer și poate că mai sus de cer fiecare fibră vie ce-a rezonat cu sunetul muzicii timp generos de prelungit peste desfășurător, întru bucuria și plăcerea publicului cucerit iremediabil, a fost una din deciziile de program foarte inspirată. De altminteri, toate recitalurile extinse în întreaga desfășurare a evenimentelor Drăgaicii se aliniază, cert și remarcabil acestei perspective de considerații.

(Aurel V. ZGHERAN)   

by

Referinţă Bibliografică

Nicolae Botgros și „Lăutarii” din Chişinău, bucată a inimii României în serile Festivalului Național de Folclor „Benone Sinulescu”, Buzău, 17-18 iunie 2023/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 iulie 2023