Un dor de noi…
Mă aștepta o fantastică revedere și de neuitată întâlnire cu chemații îndrăgostiți de Cuvânt în Templul, unde iarăși și-au desfăcut petalele toate Florile Iubirii de Cuvânt, într-o Grădină de pe Insula Iubirii de poezie și de cântec, în Frumoasa localitate Batiz a Splendidei Hunedoare. Acei chemați au colorat Această Grădină a Taberei „De Amiciția” în toate culorile curcubeului, simțirii și vibrației lor poetice, a întregii lor Iubirii pentru Cuvânt. În lumina Cuvântului scris, șoptit, cântat, ne-am revăzut, ne-am recunoscut, atât prietenii noi, cât și pe cei mai vechi, cu un sentiment de parcă ne cunoșteam de o Veșnicie. Dar Această Grădină Frumoasă de Flori, această „Tabără a Prieteniei Literare – De amicitia” nu putea să existe, dacă Bunul Dumnezeu, nu ar fi Zidit, acea ființă nobilă și altruistă plină de frumusețe, atât siderală cât și spirituală, cu un nume minunat MARIANA MOGA. Dumnezeu a înzestrat-o cu mai multe daruri, unul este Harul unui suflet frumos, plin de Iubire, plin de Poezie, pentru această lume, pentru oameni, pentru Toată Zidirea. Numai un om cu asemenea har, poate să organizeze Evenimente de asemenea amploare.
Scriitoarea Mariana Moga, având ca parteneri Asociația „Astra” – Despărțământul „Vasile Moga” Sebeș; Asociația „Românca” din Londra; Radio TV „Unirea” Austria și Cercul Cultural Româno-Austriac din Wiener Neustadt – Austria, inițiatoarea și organizatoarea acestui proiect, care se află la Ediția a III-a, ne-a demonstrat încă odată că visele mari se realizează numai prin iubire.
Spre această ediție a „Taberei prieteniei literare – De amicitia”, din perioada 26-3o iunie 2019, ne erau gândurile și drumul. Urma să-mi revăd vechii prieteni și să-i întâlnesc pe cei noi: scriitoarea Mariana Moga – inițiatoarea proiectului; dramaturgul Cornel Udrea – membru USR; scriitorul Cornel Nistea – Președintele filialei Alba-Hunedoara a USR; scriitorul Horea Porumb, venit de la Paris, membru USR ; umoristul Mihai Nae – din Viena, Austria; poeta Ionela Flood – președinta Societății „Românca” din Londra; doamna Nicoleta Dandu-Florescu – din partea Radio România Internațional; prof. Antonia Bodea – critic literar, Cluj Napoca; interpreta Cristina Muntean – venită din Țara Hațegului; istoricul Mihai-Octavian Groza – președinte al Despărțământului „Vasile Moga” al Asociației ASTRA; prof.dr. Maria Vaida Maria – critic literar din Cluj Napoca, USR; Zenovia Zamfir – reprezentanta Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea; poeta Carmen Tania Grigore – România; poetul Constantin Triță – România; poeta Constanța Tanțy Triță – România; scriitorul Dragos Gelu – România; scriitorul Vasile Bele – România; poeta Doina Bonescu, România; poetul Romulus Moldovan-România; poetul Ovidiu Vasile – România; interpretul Pandele Jianu – România; cantautoarea Corina Ofelia Corpodean – România; poeta Silvana Andrada – România; poeta și editoarea Liliana Ghiță Boian – România; poetul Viorel Birtu Piraianu – România; poeta Popa Nastasica – România; poeta Mirela Minuţa – România; scriitoarea Nadia Urian Linul – România; poeta Rodica Mureșan – România; scriitoarea Paulina Georgescu – România; poeta Luminita Postolache – România; scriitorul Sandu Dumitru – România și alții.
Mi-era dor de voi, dragii mei prieteni!
Pornind în 24 iunie 2019 din Basarabia m-a fermecat și m-a vrăjit pe drumul spre Insula Iubirii de Cuvânt și Poezie, frumusețea României, care este într-adevăr o Gură de Rai! Întâi spre Sighișoara, alături de soția mea Viorica și de omul, poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul, Claudia Partole, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Claudia Partole autoarea multor volume de poezie, proză, a numeroase volume de basme și povestiri pentru copii, tradusă în mai multe limbi, laureată a mai multor Premii naționale și internaționale, mereu în mișcare, practic a fost la întâlnire cu cititorii săi în toate localitățile din partea stângă a Prutului, totdeauna așteptată și binevenită în orice casă din Basarabia.
De ce, spre Sighișoara? Trebuie să vă spun că scriitorul Nicolae Băciuț, director al Direcției Județene pentru Cultură Mureș, membru USR și poeta Gabriella Costescu, președinte al Asociației Literare „Creneluri Sighișorene”, membră a UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) mi-au organizat lansarea de carte a volumului „Să mă ierți, Primăvară!”. Artele și-au dat mâna într-o armonioasă înrudire spirituală și evenimentul a avut loc în burgul sighișorean la 25 iunie 2019, la sala „Sander” destinată evenimentelor culturale. Trebuie să menționez (așa s-au exprimat) că: de mare încărcătură emoțională a fost intervenția scriitoarei Claudia Partole, venită de la Chișinău, referindu-se la creațiile ce au văzut lumina tiparului în cărțile artistului cuvântului Nicolae Bălțescu, în contextul activităților artistice desfășurate.
Mi-era dor de voi, dragii mei prieteni! … Și în zorii zilei de 26 iunie 2019 ne-am pornit să ajungem la timp, cu destinația Insula Iubirii de Cuvânt și Poezie, în localitatea Batiz, a Spledidei Hunedoare. Cu bucurie am revăzut-o pe Mariana Moga, care este sufletul acestui Eveniment, o Splendidă Doamnă a Culturii Românești, o poetă consacrată, cu suflet frumos, al cărei Grai este Poezia. Domnia sa trăiește cu adevărat, cu o simțire profundă fiecare verb, fiecare vers și cred că în viața anterioară Poezia a fost viața ei și mai cred, și sunt convins, că și în viața viitoare Poezia va fi Călăuza ei!
De maestrul Cornel Udrea îmi era dor, care după mine scrie și în somn! O Personalitate notorie a Culturii Românești, Poet, Scriitor, Umorist, Dramaturg. O personalitate polivalentă, Cornel Udrea nu este un simplu trecător… prin lume, ci un COSTANT, un PERSEVERENT cu o Demnitate, cu o Verticalitate rar întâlnită și cu o Dragoste nemărginită de Adevăr și Dreptate, care lăsă în urmă o imensă operă culturală, umoristică, poetică pentru generaţiile ce sunt şi vor veni. Nu pot să nu menționez că domnia sa i-a fost mereu alături doamnei Mariana Moga în acest Magnific Proiect, în toate procesele de organizare a evenimentelor „Taberei prieteniei literare – De amicitia”.
Maria Vaida, un nume care a lăsat urme în Istoria Neamului și care încă are ce spune și va spune. O doamnă consacrată, devotată Neamului Românesc și Culturii Neamului Românesc. O doamnă exigentă față de propria persoană, și evident față de toți cei care o înconjoară și îi sunt în preajmă. Dar poartă în sine marea iubire de Neam și de Cultura Neamului căreia îi aparține. Îl vrea frumos și-l visează SĂ FIE FRUMOS! Maria Vaida o cercetătoare remarcabilă, o poetă dintotdeauna, cu sobrietate rar întâlnită. Domnia sa scoate din tenebrele uitării nume care ar fi trebuit să aibă locul meritat, să fie cunoscute pentru valoarea lor incontestabilă, nume care ar fi trebuit să fie sonore, voci lirice ale Poeziei moderne, cum sunt Lucreția Suciu, Yvonne Rossignon… O recuperatoare a destinelor poetice…
Îmi era dor de Mihai Octavian Groza, personalitate cu suflet frumos de copil. Nu cred că am să greșesc, dar știu, simt cu toată suflarea mea că este un veritabil iubitor al trecutului, prezentului și viitorului Neamului Românesc! Toate lucrările sale constituie și sunt un monument pentru Eternitate, la vârsta lui jună!
Ionela Flood, este un suflet plin de poezie, un promotor neobosit a Culturii Românești în afara frontierelor Țării. Mi-era dor, de doamna Ionela Flood, inițiatoarea multor proiecte internaționale. Scrie o poezie frumoasă, trăind profund fiecare verb, fiecare vers, a celor mai splendide stări interioare simțite cu adevărat.
Viorel Birtu-Pîrăianu cel care trăind poezia, este într-o continuă dăruire de sine, este un poet în continuu frământ. Simplitate, dăruire și talent.
Ovidiu Vasile, poetul încărcat de un lirism care se revarsă ca un torent din profunzimea spiritului său, cu o simțire viguroasă, rară, la cote maxime. O fire efervescentă, vulcanică având încă multe de spus… Un poet inedit, cu un mare Viitor, ce simt, intuiesc, că îl așteaptă…
Nastasica Popa, o poetă extraordinară, cu suflet frumos, plin de liră și vers. Iubind cântă iubirea atât de sincer, încât și iubirea o cântă pe această ființă la fel de sincer, plină de o frumusețe nostalgică a cuvântului. Îmi era dor de ea, de frumusețea sufletului său.
Îmi era dor și de Constantin Triță. Domnia sa îmi părea și cred că este prins integral în poezie, în vers… Cu o ușurință extraordinară, versul ieșind sonor, vulcanic deodată se revarsă din adâncul sufletului său. Un poet consacrat iubirii, care cântă iubirea chiar și în somn. Este un etern îndrăgostit…
Gelu Dragoș, acest formidabil, timid și minunat om. Calea spre o cunoaștere și recunoaștere a acestui minunat poet a fost să fie interesantă, ori acest gen de oameni sunt hărăziți, destinați să surprindă Clipa, iar această Clipă să devină Eveniment. Întâmplarea a fost ca timiditatea lui înnăscută să nu-i permită, să se apropie de mine pentru ai oferi o carte, însă știind că este din Baia Mare, am îndrăznit, să mă apropii și să-l rog, să-i transmită prietenei mele, doamnei Mariana Popan, volumul „Să mă ierți, Primăvară!”. La scurt timp după despărțirea noastră din Tabăra Prieteniei Literare am avut parte de o surpriză: pe Site-ul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare să apară o referință critică la acest volum „Nicolae Bălțescu, un peregrin prin cele patru zări”. Este un bun prieten, ori „ …poeții mereu au fost, nu au știut, nici nu știu să mintă, căci Adevărul pentru ei e Dumnezeu…” Este un poet sensibil, scrie o poezie profundă, lirică și filosofică, este un om cu dragoste de carte și de poezie, o personalitate, un luptător pentru Adevăr și Dreptate, un om cu demnitate și verticalitate, ori oamenii cu suflete sensibile, nu pot tolera neadevărul, nedreptatea, minciuna. În editorialele sale, când este cazul, referitor la situația politică, la personajele politice actuale, cum spunea și scriitorul Ștefan Doru Dăncuș, devine vehement și caustic …„scrierea sa fiind încărcată de o ironie caustică”.
Un căutătător neobosit în veșnic frământ, un OM cu un suflet frumos, un talent polivalent, Poet, Publicist, poate că i s-ar potrivi mai bine un Cronicar, un etnograf, un istoric, un OM îndrăgostit de tot ce-i românesc, un Om îndrăgostit de Lume – Vasile Bele. Cum putea să nu-mi fie dor de Acest Copil al Lumii? Da, așa l-am înțeles, așa îl primește sufletul meu. Vasile Bele este cu adevărat, un Suflet frumos de copil! Un Copil al Lumii, cum am spus, în care Copilul din sine va trăi veșnic. Un Poet sensibil, în continuu frământ. Vasile Bele își iubește Țara până la lacrimi și tot ce este Românesc, cu tandrețe deosebită. Un iubitor curat și sincer al Culturii, Artei și Cuvântului Românesc încă din Începuturi! Un Etern îndrăgostit de Frumusețe, de Adevăr și Dreptate, de tradiții, de datini, obiceiuri. Vasile Bele este un neobosit căutător al Frumosului. Cu câtă dragoste șterge praful de pe cronicile bătrâne, le dă viață doinelor, baladelor, cântecelor și poeziilor populare înveșnicindu-le. Un spiririt polivalent: poet, etnograf, istoric, un cărturar … Un Cronicar al Timpului Său!
Doina Bonescu, doamna enigmatică. Dragostea către Cuvânt și prin Cuvânt nu are vârstă și este Eternă. Și nici timiditatea nu poate împiedica Poezia să-și spună Cuvântul. Poezia nu are vârstă ea este mereu tânără și plină viață. Acesta este și cazul doamnei Doina Bonescu, poeta care apare în Lumea Cuvântului. Apare vulcanic, erupând atât de năvalnic. Prin frumusețea versul nostalgic și sensibilitate, tandrețea profunzimii verbului își cerea dreptul la viață… pe Câmpia Frumoasă a Cuvântului Românesc. Lecturându-i versul îi simți prospețimea frumuseții native, simți cum se revarsă candoarea naivității, precum a unui copil spunând dulce adevărul. Doina Bonescu, este un suflet care are o dragoste deosebită, o dragoste tandră de Cuvânt!
De Alin Cucuruzan îmi era dor. Un domn al poeziei meditative, mereu în căutări și într-un zbucium și frământ poetic. Aflat în trecutul său într-o lungă tăcere înainte de Cuvânt, astăzi în Prezent, vulcanic trăiește din plin Poezia, trăiește cu o simțire debordantă, în trăiri adevărate, în trăiri sonore versul, verbul problemelor existențiale, Viitorul Poetic îi aparține, ori zbuciumul poetic îl condamnă la căutări, pentru a-și găsi Sensul, Menirea, Calea. Viitorul și-l trăiește prin Poezie, este un suflet plin de iubire, cu o tandrețe și timiditate rar întâlnită.
Pentru Romulus Moldovan, Poezia, dragostea de Cuvânt nu are vârsta. Odată răbufnită din sufletu său Poezia nu putea să moară, ea mocnește așteptându-și Clipa … Clipa Adevărului. Și această clipă a venit, ori Poezia nu mai putea trăi închisă. Este un miracol. Timiditatea, ori Vâltoarea evenimentelor mondene au fost acelea ce l-au văduvit ceva vreme de a ieși la lumină în Lumea Cuvântului? De fapt nu mai contează! Contează faptul că dragostea Către Cuvânt este de necuprins și sufletul lui mare și frumos este copleșit de Poezie! Romulus Moldovan s-a îmbolnăvit de Poezie și această boală este incurabilă. Scrie o poezie sensibilă, meditativă. Harul său poetic autentic, animă verbul și versul, te trimite într-o lume a imaginilor. Poetul vorbește în imagini, ori numai un suflet plin de iubire, în continuu frământ, este în stare să ajungă să ne surprindă cu frumusețea mesajului său poetic. Viitorul său este Poezia! Anume Poezia îi va da sens și-i va lumina Calea.
În încheiere, nu pot să nu-i aduc încă odată, omagiile mele, doamnei Mariana Moga, a cărei intenție este de a înnobila prin Cuvânt și Iubire Cultura Neamului Românesc în Această Splendidă Existență Pământească.
MI-ERA DOR DE NOI ȘI DE ACEEA NE-AM ÎNTÂLNIT!
Cu multă dragoste și considerație,
Nicolae Bălțescu
05.07.2019, Chișinău
by